Teorii ale Integrarii Europene

Modelul
functionalist al lui
Mitrany

Adrienne Szvedovicz
Integrare Europeana
Există trei mari teorii ale integrarii europene: functionalismul, federalismul si neo-
functionalismul.

Din punct de vedere istoric, prima astfel de teorie este cea a functionalismului.
Interesant este faptul ca bazele funcţionalismului sunt puse de un ganditor britanic de
origine romana, David Mitrany. Acest autor nu a fost inca suficient de bine pus in
valoare in Romania. Chiar daca scrierile sale in limba romana nu sunt foarte
numeroase, temele de politica romaneasca revin constant in opera sa. Influenţa sa
asupra felului in care s-au dezvoltat ulterior teoriile integrarii europene este enorma si
totusi in Romania de astazi nimeni, nici macar cei care se declara cunoscatori in
detaliu ai problematicii europene, nu se revendica de la functionalismul lui Mitrany.

David Mitrany se naste in 1888 si emigreaza in Marea Britanie in 1908. Publica

prima sa carte in 1915, o prezentare a Romaniei din punct de vedere istoric si politic
(Romania, her history and politics). Urmatoarea sa carte trateaza de asemenea teme
romanesti (Greater Romania: a study in national ideals, 1917). Cea mai completa carte
a sa despre Romania dateaza din 1930: The land and peasant in Romania: the War and
agrarian reform - 1917 - 1921. In acelasi an, Mitrany publica in limba romana studiul
Marx contra taranimii. 1

Functionalismul este o ramura a unei miscari mai ample aparute la sfarsitul

primului razboi mondial care si-a propus sa teoretizeze conditiile prin care sa se puna
capat conflictelor. In perioada interbelica, aceasta miscare a fost marcata de conceptia
ideal-liberalista a carei traditie se intinde de la Kant la Woodrow Wilson si de
convingerea ca pacea si prosperitatea nu puteau fi considerate ca parte a unei ordini
naturale latente, ci ca este nevoie de o autoritate superioara care sa se ocupe de
managementul relatiilor internationale. Colapsul Ligii Natiunilor a marcat sfarsitul
idealismului in istoria teoriei relatiilor internationale.

Plecand de la conceptia idealista a relatiilor internationale si convins fiind de

incapacitatea statelor de a coopera intre ele in vederea rezolvarii unor probleme
commune, David Mitrany a ajuns sa propuna o noua ordine internationala bazata pe
cooperarea transnationala. Scriind intr-o perioada in care Europa era traversata de o

1
http://www.adevarul.ro/articole/2007/integrarea-europeana-si-teoriile-ei-i-functionalismul-lui-david-
mitrany.html ,Ziarul Adevarul
profunda criza, Mitrany a reusit sa ofere teoriei functionaliste argumente in favoare
unei integrari globale si nu numai regionale.

Din punctual de vedere al teoriei relatiilor internationale, functionalismul este

considerat ca fiind ancorat in traditia scolii de gandire institutionaliste liberale,
aparute la mijlocul anilor ’40, o data cu aparitia lucrarii: “A Working Peace System” a
sociologului britanic de origine romana David Mitrany. Influent ape care acest curtent
de gandire l-a exercitat asupra teoriei relatiilor internationale este insa mult mai vasta.
Astfel, functionalismul nu este doar stramosul intellectual al teoriei neofunctionaliste
a integrarii, ci si punctual de plecare al unor abordari recente asupra studiului relatiilor
internationale, cum ar fi teoria interdependentei, teoria regimurilor sau teoria societatii
mondiale. De asemenea, functionalismul reprezinta o componenta centrala a studiului
organizatiilor internationale guvernamentale si nonguvernamentale. Functionalismul
este relevant, in egala masura, pentru incercarile de structurare a societatii
internationale.2

Antipatia sa fata de politic ail plaseaza pe Mitrany in traditia rationalista din secolul
XVIII si utilitarista din secolul XIX. Ideile sale sunt marcate de sentimentele radical-
rationaliste care si-au gasit expresia politica in Marea Britanie,prin miscari precum
fabianismul, socialismul de guilda si chiar in sindicalism. Principala sa preocupare
este legata de administrarea eficienta a resurselor limitate ca o premise esentiala
pentru o colaborare durabila si pentru crearea a ceea ce el a definit “un sistem pasnic
efficient”(a working peace system).

Opera lui Mitrany poate fi circumscrisa eforturilor de gasire al unui sistem

international care sa nu mai permita aparitia conflictelor. Totusi, daca lucrarile
idealistilor din perioada postbelica au putut fi relative usor atacate si contestate de
realisti, acesta nu a fost insa cazul si cu lucrarile lui Mitrany, care s-au bucurat de
audienta in randul reprezentantilor curentului realist. In memoriile sale, Mitrany
afirma ca a fost influentat in gandirea sa de miscarea internatioala pentru pace, de
democratia sociala si de stiinta politica anti-dogmatica.3

2
Nicolae Paun, Adrian-Ciprian Paun, Georgiana Ciceo, Radu Albu-Comanescu, Finalitatea Europei,
p.216, Editura EFFES, Cluj-Napoca, 2005
3
Michael O’Neill, The Polictics of European Integration. A Reader.,p. 28, Editura Routledge, Londra,
1996
O întrebare care s-a pus frecvent se referă la influenţele româneşti asupra gândirii lui
Mitrany. Aceste influenţe sunt vizibile în ceea ce priveşte tratarea problemei agrare,
Mitrany folosind din plin bibliografia românească a temei. În ceea ce priveşte teoria
funcţionalismului, existenţa unei asemenea influenţe devine mai controversată.
Mitrany a cunoscut lucrarea lui Aurel Popovici Statele Unite ale Austriei Mari, iar
unii interpreţi ai săi consideră că la originea teoriei sale funcţionaliste stă respingerea
federalismului, în felul în care acesta era văzut de Popovici.

Trebuie semnalat şi faptul că Mitrany a încercat să joace un rol activ în politica

românească. Robert Skidelsky, biograful lui Keynes, relatează că Mitrany, în numele
unor influente personaje ale politicii româneşti interbelice, i-ar fi propus lui Keynes să
devină ministru ale economiei în România, propunere care a fost refuzată. Acest
episod nu pare atât de utopic, din moment ce cei doi se cunoşteau din 1923 când au
redactat împreună un număr special din Manchester Guardian dedicat "reconstrucţiei
europene".

Lucrarea în care Mitrany pune bazele curentului funcţionalist a apărut în 1943: A

working peace system. Funcţionalismul este, de fapt, aşa cum însuşi Mitrany declară,
o dezvoltare a unor curente de idei apărute la sfârşitul Primului Război Mondial, care
îşi propuneau să teoretizeze condiţiile prin care să se pună capăt definitiv conflictelor
de natură politică. Aceste curente se revendicau de la tradiţia lui Kant şi în subsidiar a
lui Woodrow Wilson, toate având în comun ideea că pacea şi prosperitatea nu fac
parte din ordinea naturală, fiind nevoie de instituţii supra-naţionale care să
reglementeze relaţiile inter-statale. Prin A working peace system, David Mitrany
propune o nouă ordine internaţională bazată pe cooperare, idee care, la data apariţiei
cărţii, în plin război, nu putea fi considerată decât utopică4.

Funcţionalismul este întemeiat pe îndeplinirea unor sarcini în comun, la nivel

supra-statal

Lucrarea este şi o subtilă pledoarie anti-politică, în măsura în care Mitrany îşi

manifestă convingerea că administrarea resurselor într-o societate este o operaţiune
strict tehnică. În acest fel, Mitrany se situează în descendenţa britanică a mişcărilor
4
http://www.adevarul.ro/articole/2007/integrarea-europeana-si-teoriile-ei-i-functionalismul-lui-david-
mitrany.html ,Ziarul Adevarul
care, precum fabianismul, au o raportare la fel de sceptică faţă de capacitatea
politicului de a genera bunăstare. Funcţionalismul lui Mitrany pune în prim-plan
asigurarea bunăstării publice care nu ar putea fi făcută de statul naţional. Mitrany
porneşte de la premisa că unele nevoi depăşesc frontierele statului. Statul naţional
reprezintă un cadru inflexibil ce are ca scop dobândirea şi menţinerea puterii şi nu
asigurarea binelui public. Soluţia funcţionalistă se întemeiază pe îndeplinirea unor
sarcini în comun, la un nivel supra-statal, fiind asigurate astfel pacea şi stabilitatea
socială.

De fapt, acest tip de critică a sa la adresa statului naţional poate fi remarcată încă de la
lucrarea The progress of international government (1933).

Mitrany a prevăzut proliferarea organizaţiilor internaţionale specializate, generate de

dorinţa de satisfacere a diverselor nevoi umane. În viziunea sa nu există prea multe
diferenţe între statele naţionale şi federaţii pe plan internaţional. Federalismul nu este
pentru Mitrany altceva decât o încercare de a proteja forme de identitate regională
pentru scopuri eminamente politice şi, în consecinţă, federaţiile evoluează în mod
necesar în direcţia sistemelor centralizate. În viziunea curentului federalist, importantă
este forma finală a unui proces de integrare: toate statele naţionale se pot transforma
în federaţii, iar procesul de transformare este mai puţin important decât rezultatul
final. În opinia lui Mitrany, nevoile oamenilor se schimbă destul de des, astfel încât
este de cele mai multe ori greu de anticipat forma pe care o va lua procesul de
integrare, ceea ce înseamnă că rezultatul acestui proces nu este important.
Funcţionalismul susţine că într-un cadru supranaţional nu este indicată fixarea în
avans a unor scopuri instituţionale; în caz contrar, efectul poate fi total ineficient.

Una dintre cele mai coerente critici aduse funcţionalismului lui Mitrany nu vine, aşa
cum ne-am fi aşteptat, din partea susţinătorilor federalismului ca soluţie la dilemele
integrării europene, ci se referă la faptul că această teorie oferă soluţii tehnice la
probleme eminamente politice. Determinarea nevoilor este pentru Mitrany un efort
obiectiv şi tehnic; acesta este în realitate, pentru cei care îi contestă ideile, un proces
profund politic pentru a cărui realizare se confruntă orientări politice diferite. În
opinia noastră, pot fi identificate domenii în care modelul funcţionalist îşi dovedeşte
eficienţa, după cum există alte domenii în care soluţiile politice pot diferi radical. În
prima categorie poate fi enumerată de exemplu politica transporturilor, în timp ce în
ceea ce priveşte comerţul este dificil de imaginat o soluţie funcţionalistă aplicabilă la
nivel internaţional.

Modul de structurare a multor instituţii ale Uniunii Europene corespunde în viziunea

unor interpreţi ai lui Mitrany (Murray Forsyth) modelului funcţionalist, fără de care
natura tehnică a anumitor reglementări comunitare nu poate fi înţeleasă. Neo-
funcţionalismul a dezvoltat multe dintre teoriile lui Mitrany, în special analiza privind
capacitatea limitată a statului naţional de a răspunde nevoilor oamenilor. Ideea potrivit
căreia descentralizarea, acompaniată de integrare regională, este o sursă importantă
pentru întărirea legitimităţii unor structuri supra-naţionale va fi preluată şi rafinată de
exponenţii neo-funcţionalismului încă de la sfârşitul anilor '50 pentru a explica natura
şi modul de funcţionare a Comunităţilor Europene.
Punctele centrale ale Teoriei Functionaliste: sunt prioritatea acordata
nevoilor umane sau bunastarii publice si opozitia fata de sanctitatea statului national.
In opozitia fata de statul national, Mitrany merge pana la a contesta acestuia
capacitatea de a indeplini nevoile oamenilor. Aceste doua componente majore ale
conceptie sale fac obiectul a doua din lucrarile sale care au avut un impact major
asupra teorie functionaliste. Prima dintre ele “The Progress of International
Government” aparuta in 1933 pledeaza in favoarea renuntarij de catre state la
“venerarea pagana a frontierelor nationale”. In loc de aceasta, el propane crearea unui
sistem international de agentii functionale in cadrul carora sa aiba loc un transfer
continuu de functii si autoritate din jurisdictia statelor catre organelle internationale.
In “A Working Peace System”, lucrarea clasica al lui Mitrany aparuta in 1943 sunt
reluate elementele esentiale ale tezei functionaliste din lucrarea sa anterioara ca
premise esentiale pentru o reordonare fundamentala a societatii internationale.

Mitrany pleaca de la ipoteza ca unele nevoi depasesc frontierele statului . In opinia sa,
insasi existenta statului nu reprezinta altceva decat un cadru fix, inflexibil, ne-necesar
care impiedica realizarea binelui public, in conditiile in care anumite nevoi pot fi mai
bine satisfacute ignorand frontierele statului. El este de parere ca statele nationale tind
sa sustina anumite dogme care indeparteaza politica de maximizarea bunastarii
sociale, ca principala ratiune a politicii lor este dobandirea si retinerea puterii si nu
promovarea binelui public. In final, el ajunge la concluzia ca solutia functionalista,
bazata pe indeplinirea unor sarcini commune sip e experienta cooperarii pe care o
presupune realizarea lor, raspunde cerintelor umane elementare de pace si stabilitate
sociala.

Foarte multe astfel de cerinte se plaseaza de o parte si de alta a unei frontiere

nationale si nu putine dintre ele sunt universale. Un start efficient in idea creari unei
comunitati internationale de interese s-ar putea face prin crearea unor agentii
commune care sa se ocupe de satisfacerea acestor nevoi.5 Cu alte cuvinte, institutiile
transnationale sunt cele mai profitabile pentru asigurarea bunastarii sociale. Ele
produc doua efecte: in primul rand transferul loialitatii catre institutiile transnationale,
in al doilea rand reducerea incidentei conflictelor internationale.
5
David Mitrany, A Working Peace System, 1943, citat in Michael O’Neill, op. cit., pp. 191-195
Pentru Mitrany, avantajul functionalismului rezida in faptul ca nu ofenseaza in nici un
fel sentimental de nationalitate. In locul unei egalitati formale fictive, el ofera chiar si
tarilor cele mai slabe o protectie impotriva dominatiei celor puternici si egalitatea de
sanse in privinta beneficiilor care decurg din oricare activitate functionala la care
participa.6 Mitrany a prevazut proliferarea organizatiilor internationale specializate ca
mijloc de raspundere a nevoilor umane, fiecare consacrata unui domeniu anume si cu
o structura separate. A imaginat, de asemena, investirea organizatiilor internationale
functional constituite cu puterile si resursele necesare pentru indeplinirea acestor
functiuni. Rezultatul ar fi fost in opinia lui Mitrany, o structura deasa de institutii
guvernamentalecu functiuni diverse si intrepartunse care sa sustina procesul de
interdependenta intre state si societati. Acesta ar fi putut deveni realitate prin acordul
a cateva guverne, astfel incat ele sa poata beneficia de cooperarea continua in anumite
domenii, si prin reglementare continua a anumitor activitati internationale. In acest
sens, realocarea autoritatii si a resurselor statelor mebre catre aceste noi organizatii
international ear fi urmat sa fie absolute necesara.

Cu toate acestea, Mitrany vedea putine diferente intre statele nationale si federatii ca
forme de organizare politica pe plan international. Ambele erau percepute de Mitrany
ca entitati politice si in egala masura, ca forte concurente, cu un considerabil potential
destabilizator pentru societatea contemporana. El considera ca federalismul nu este
altceva decat o incercare de a construe angajamente regionale pentru scopuri politice,
care ar fi evoluat, prin transformari sociale radicale si prin planificare, spre un sistem
centralizat, inchis, exclusive, asemanator statelor. Ca atare, federatiile erau mai multe
probleme decat rezolvari. Exact ca si statele ele presupuneau anumite limitary
teritoriale. De asemenea ele produceau slabiciunile statelor, antagonismele statelor,
structurile de luare a deciziilor statelor, antagonismele statelor si domintia celor
puternici.Astfel, Mitrany a ramas ferm convins de avantajul solutiei functionaliste
asupra celei federaliste si de importanta descentralizarii globale asupra unei abordari
regionale a problemelor.7

Spre deosebire de federalistii preocupati de forma finala a procesului de integrare,

functionalismul considera ca functionarea este cea care determina forma. Acest
current pleaca de la premise ca nevoile oamenilor se schimba, deci forma final ape
6
David Mitrany, op. cit., p.139
7
Nicolae Paun, Adrian-Ciprian Paun, Georgiana Ciceo, Radu ALbu-Comanescu, op. cit., p. 219
care o va lua procesul de integrare va trebui sa fie flexibila. Determinarea in prealabil
de o forma rigida a produsul institutional nu poate avea, din punctual de vedere al
reprezentantilor acestui current de gandire, decat efecte dezastruoase.

Critici ale Teoriei Functionaliste: Abordarea functionalista a fost criticata pe

motiv de idealism si naivitate. Desi opera lui Mitrany s-a concentrate inainte de toate
asupra identificarii si explicarii dinamicii relatiilor internationale contemporane, s-a
pus problema in ce masura poate fi considerat functionalismul o teorie a relatiilor
internationale si daca nu ar trebui trata drept o teorie sociala. In general, criticile la
adresa teoriei lui Mitrany pot fi grupate in trei mari categorii:

O problema persistenta legata de teoria functionalista a lui Mitrany este legata de

aceea ca ea se limiteaza la a oferi solutii strict tehnocratice unor extreme de
complicate probleme politice. Presupunearea lui Mitrany ca determinarea nevoilor
polictice reprezinta un exercitu obiectiv si tehoncratic vine in contradictie cu realitatea
care arata ca acesta este un exercitu profound politic si esentialmente competitiv. Sunt
relativ usor de imaginat forme de administrare bazate pe modelul functionalist in
transporturi, cai ferate, navigatie, aviatie, dar mult mai dificil de creat astfel de
structuri cand vine vorba de productie, comert si distributie datorita naturii lor
competitive. Subestimarea rolului politicului si credinta in triumful ratiunii si
tehnocratismului asupra politicului a fost considerate de multi drept naiva.8

In al doilea rand, incapacitatea de a previziona evolutia evenimentelor a facut ca opera

lui Mitrany sa fie perceputa ca o pledoarie mai degraba decat o teorie propriu-zisa.
Lucrarile lui Mitrany ar putea fi considerate ca o teorie doar in masura in care prin
aceasta este avuta in vedere teoretizarea interventiei politice si nu se ajunge la
anumite generalizari.

In al teilea rand, nu se poate sti in ce masura credinta lui Mitrany in perspective unor
schimbari positive in comportamentul uman va putea contribui la modificari sensibile
in natura politicii internationale. In plus, nu se fac referiri la modul de identificare a
nevoilor, nu se explica maniera in care actorii ajung sa impartaseasca o perceptie
comuna despre lume, nu exista un set de ipoteze commune asupra asupra carora sa fi

8
Paul Taylor, Functionalism and International Relations, Editura University of London Press, 1975,
p.34
cazut de accord toti functionalistii.9 In aceste conditii, opera lui Mitrany cu greu
intruneste standardele de rigoare pe care le necesita abordarea riguroasa a tematicii
stiintelor sociale. In pus, incercarea lui Mitrany de a depolitiza relatiile internationale
nu rezista testelor esentiale la care trebuie supusa o teorie a relatiilor internationale.
Mai mult decat atat, s-a spus ca Mitrany confunda normele etice cu abordarea
metodologica riguroasa. Totusi trebuie precizat ca Mitrany si-a scris cea mai mare
parte a lucrarilor sale intr-o perioada in care rigoarea stiintifica nu era inca considerata
o necessitate.

Mostenirea lui Mitrany asupra dezbaterii pe marginea integrarii europene a avut atat o
componenta teoretica cat si una normative. Pornind de la limitele statului-natiune, el a
devenit avocatul unei abordari tehnocratice a ceea ce el a perceput la vremea
respective ca fiind marile probleme ale zilei: eliminarea razboiului si asigurarea pacii
mondiale. Idealismul lui Mitrany a contribuit cu certitudine la dimensiunea etica a
ceea ce ulterior a devenit abordarea pro-integrationista a dezbaterii asupra societatii
internationale. Conceptia sa cu accent asupra fortelor in favoarea schimbarii
internationale generate de economia politica moderna a oferit un fundament
metodologig si o agenda care sa faca obiectul de studio al neofunctionalistilor.

Ideile lui Mitrany au constituit punctual de plecare spre alte teorii sau abordari ale
relatiilor internationale: teoria neofunctionalista, teoria interdependentei, teoria
regimurilor, teoria guvernarii. 10

Credinta lui Mitrany in virtutile descentralizarii, cooperarii tehnocratice si

administratiei internationale ca sursa pentru pacea si bunastarea internationala i-a
incurajat si pe alti cercetatori sa se alature traditie functionaliste.

9
Nicolae Paun, Adrian-Ciprian Paun, Georgiana Ciceo, Rau Albu-Comanescu, op. cit, p220
10
Paul Taylor, op. cit., p. 45
BIBLIOGRAFIE
 1) David Mitrany, A Working Peace System, 1943, citat in Michael O’Neill, The
Politics of European Integration. A reader., Editura Routledge, Londra, 1996
2) Michael O’Neill, The Politics of European Integration. A reader., Editura
Routledge, Londra, 1996

3) Nicolae Paun, Adrian-Ciprian Paun, Georgiana Ciceo, Radu Albu-Comanescu,

Finalitatea Europei, Editura EFFES, Cluj-Napoca, 2005

4) Paul Taylor, Functionalism and International Relations, Editura University of

London Press, 1975

Surse on-line:

1) http://www.adevarul.ro/articole/2007/integrarea-europeana-si-teoriile-ei-i-
functionalismul-lui-david-mitrany.html ,Ziarul Adevarul