Sunteți pe pagina 1din 205

1851 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

Tema nr. 50
Sindromul nefrotic
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1150001. Anemia sindromului nefrotic este caracterizata de:


A. anemie normocroma
B. anemie microcitara
C. anemie regenerativa
D. raspuns prompt la administrarea de fier per os
E. necesita acidifiere gastrica suplimentara
(pag. 1696)

M1150002. Tratamentul edemului din sindromul nefrotic se face cu:


A. aport de sare pentru corectarea hiponatremiei
B. diuretice economisitoare de potasiu
C. inhibitori ai enzimei de conversie
D. diuretice de ansa
E. diuretice osmotice
(pag. 1699)

M1250003. In sindromul nefrotic din boala cu leziuni minime,ca terapie de prima intentie se recomanda:
A. ciclofosfamida
B. prednisonul
C. ciclosporina
D. azatioprina
E. prednison asociat cu un imunosupresor
(pag. 1697)

M1250004. In glomerulonefrita membranoasa depozitele imune sint situate:


A. subendotelial
B. intramembranar
C. in mezangiu
D. subepitelial
E. in lumenul capilarelor glomerulare
(pag. 1698)

M1250005. Elementul cel mai important in diagnosticul sindromului nefrotic este:


A. hematuria
B. hipocalcemia
C. proteinuria masiva, de peste 1.5 g/24 h
D. proteinuria masiva, de peste 3.5 g/24 h
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 1695)

M1250006. Boala cu modificari minime (“minimal change disease”) este:


A. cel mai frecvent substrat de sindrom nefrotic la adult

1851 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1852 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. cel mai frecvent tip de sindrom nefrotic la copii


C. intalnita in proportii asemanatoare la copii si adulti
D. rara atat la copii cat si la adulti
E. la fel de frecventa ca si nefropatia diabetica, atat la adulti cat si la copii
(pag. 1696)

M1250007. Boala cu modificari minime (“minimal change disease”) poate apare, in mod secundar, in:
A. boala Hodgkin
B. cardiopatia ischemica
C. insuficienta cardiaca
D. insuficienta hepatica
E. urma infectiilor streptococice
(pag. 1696)

M1250008. Care dintre urmatoarele medicamente au efect antiproteinuric:


A. anticalcicele
B. diureticele
C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D. digoxinul
E. betalactaminele
(pag. 1699)

M1250009. Depozitele imune din glomerulonefrita membranoproliferativa tip I sunt situate:


A. subepitelial
B. subendotelial si mezangial
C. intramembranar
D. endoluminal
E. periglomerular
(pag. 1698-1699)

M1250010. Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II se caracterizeaza imunoserologic prin:


A. fractiunea C3 a complementului normala
B. cresterea imunoglobulinei G
C. prezenta factorului nefritic C3
D. prezenta ANCA
E. prezenta anticorpilor antinucleari
(pag. 1699)

M1350011. Glomerulonefrita cu leziuni minime:


A. este o entitate mai frecventa la adulti
B. asociaza frecvent HTA
C. scaderea RFG este regula
D. se manifesta clinic prin sindrom nefritic acut
E. ME releva estomparea difuza a podocitelor celulelor epiteliale viscerale
(pag. 1696)

M1350012. Glomerulonefrita cu leziuni minime:


A. este adesea corticorezistenta
B. remisiunile in cazurile adulte sunt exceptionale
C. recidiva se intalneste la 50% din pacienti dupa incetarea terapiei cu glucocorticoizi
D. prognosticul pe termen lung este rezervat
E. ciclosporina nu si-a dovedit eficacitatea in tratamentul acestei boli

1852 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1853 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1697)

M1350013. Anemia din sindromul nefrotic are urmatoarele caracteristici:


A. anemie macrocitara prin deficit de B12
B. anemie inflamatorie
C. anemie hipocroma microcitara rezistenta la fier
D. anemie hemolitica
E. anemie feripriva
(pag. 1696)

M1350014. Pentru a nu produce risc de azotemie prerenala, tratamentul cu diuretice in sindromul


nefrotic trebuie abordat cu precautie si scaderea in greutate ar trebui sa fie:
A. > 2 kg/zi
B. > 1.5 kg/zi
C. < 1 kg/zi
D. < 500 mg/zi
E. > 2.5 kg/zi
(pag. 1699)

M1350015. Proteinuria anormala este mai mare de:


A. 500 mg/zi
B. 150 mg/zi
C. 30 mg/zi
D. 3.5 gr/zi
E. 1 gr/zi
(pag. 1696)

M1350016. Factorii care pot indica un prognostic prost in cazul glomerulonefritei membranoase sunt:
A. sexul feminin
B. varsta tanara
C. proteinuria severa
D. absenta hiperlipidemiei
E. absenta alterarii functiei renale la debut
(pag. 1698)

M1450017. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


A. Proteinurie >3,5g/1,73m2/24 h.
B. Proteinemie >3,5g/l.
C. Proteinurie >3,5mg/1,73m2/24 h.
D. Proteinurie >35g/1,73m2/24 h.
E. Proteinemie >35g/l.
(pag. 1695)

M1450018. Tomboza acuta de vena renala se caracterizeaza prin:


A. Leucociturie
B. Varicocel drept
C. Scaderea proteinuriei
D. Durere abdominala
E. Ileus mecanic
(pag. 1696)

M1450019. Proteinuria tubulara nu depaseste:


A. 1g/24h

1853 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1854 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. 2g/24h
C. 3g/24h
D. 4g/24h
E. 5 g/24h
(pag. 1696)

M1450020. Restrictia sodata, in tratamentul sindromului nefrotic, trebuie sa cuprinda:


A. 0,5-1 g sare/zi
B. 1-2 g sare/zi
C. 2-3 g sare/zi
D. 3-4 g sare/zi
E. 4-5 g sare/zi
(pag. 1699)

M1550021. Elementul caracteristic al sindromului nefrotic este:


A. Hipoalbuminemia
B. Edemul
C. Proteinuria mai mare de 3-3,5 g / 24 ore
D. Retentia renala primara de apa si sare
E. Leziunile de glomerulonefrita proliferativa
(pag. 1695)

M1550022. Sindromul nefrotic cu leziuni minime la copil este cel mai frecvent de cauza:
A. Diabetica
B. Indus de interferon alfa
C. Asociat infectiei HIV
D. Metabolica (boala Fabry)
E. Idiopatic
(pag. 1696)

M1550023. Intrucat rata de raspuns terapeutic este excelenta, prima optiune in sindromul nefrotic cu
leziuni minime este:
A. Ciclosporina
B. Azatioprina
C. Ciclofosfamida
D. Prednisonul
E. Clorambucilul
(pag. 1697)

M1550024. La bolnavii cu sindrom nefrotic, prezenta edemelor in conditiile expandarii volumului


plasmatic si inhibitiei axei renina-angiotensina-aldosteron se explica prin:
A. Eliberare de hormon antidiuretic
B. Retentie primara de apa si sare la nivel renal
C. Cresterea presiunii hidrostatice capilare
D. Cresterea sintezei factorului natriuretic atrial
E. Scaderea presiunii coloidosmotice tisulare
(pag. 1696)

M1550025. Anemia din sindromul nefrotic se datoreaza:


A. Pierderii urinare de transferina
B. Scaderii sintezei de eritropoietina
C. Inflamatiei cronice

1854 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1855 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Hemolizei intravasculare
E. Turnoverului crescut al acidului folic
(pag. 1696)

M1550026. Sindromul nefrotic idiopatic al adultului se produce cel mai frecvent prin:
A. Glomerulonefrita membranoproliferativa
B. Glomerulonefrita membranoasa
C. Glomerulonefrita mezangioproliferativa
D. Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinoza
E. Leziuni minime
(pag. 1698)

M1650027. Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la
formarea edemelor in sindromul nefrotic
A. proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului
venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme
B. paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea
sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si
apa - edeme
C. proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu
intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, retentie de sare si apa,
edeme
D. proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos
simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme
E. proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din
spatiu intravascular in interstitiu - hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona,
stimularea sistemului nervos simpatic, cresterea secretiei de vasopresiune, supresia (inhibitia) peptidului
natriuretic atrial - retentie de Na si apa - edeme
(pag. 1695.1696)

M1650028. Alegeti afirmatiile corecte referitoare in proteinurie


A. proteinuria normala (fiziologica) nu depaseste 300 mg / 24 ore
B. proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienta reabsorbtiei proteinelor filtrate in mod normal la
nivel glomerular
C. proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente in exces in circulatie
D. proteinuria tubulara nu depaseste 5 g/24 ore
E. cind valoarea proteinuriei tubulare depaseste 3,5g / 24ore determina sindrom nefrotic
(pag. 1696)

M1650029. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic


A. proteinuria depaseste 2,5 g/24 ore
B. anemia apare ca o consecinta a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolul
C. sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba incarcatura electronegativa a membranei
bazale glomerulare (MBG)
D. biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
E. boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoizi
(pag. 1696)

M1650030. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni
glomerulare minime)
A. apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani
B. tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign)
C. in marea majoritate a cazurilor boala este secundara
D. la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva
E. evolueaza frecvent spre insuficienta renala

1855 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1856 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1696)

M1650031. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul in microscopie


electronica a biopunctatului renal
A. trasatura patognomonica din glomerulopatia cu leziuni minime consta in proliferarea mezangiala
B. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta in glomerulonefrita membrano-proliferativa
tip.I
C. stergerea (estomparea) podocitelor si trecerea catre celule spumoase este prezenta in nefropatia
membranoasa
D. depozitele hialine si scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este initiata de formarea
complexelor electrono-dense
E. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale vicerale (pedocitelor) dind impresia
fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime
(pag. 1697)

M2250032. Sindromul nefrotic nu se caracterizeaza prin:


A. proteinurie
B. hipoalbuminemie
C. edeme
D. leucociturie
E. hipercoagulabilitate
(pag. 1695)

M2250033. Principala modificare aparuta in sindromul nefrotic este:


A. proteinuria
B. edemul
C. hipertensiunea arteriala
D. insuficienta renala
E. hematuria
(pag. 1695)

M2250034. Proteinuria din sindromul nefrotic apare datorita:


A. cresterii presiunii coloid osmotice a plasmei
B. scaderii presiunii coloid osmotice a plasmei
C. cresterii pH ului plasmatic
D. alterarii permeabilitatii barierii glomerulare de filtrare pentru proteine
E. hiperproteinemiei
(pag. 1695)

M2250035. Complicatiile metabolice din sindromul nefrotic sunt consecinta:


A. modificarilor imunologice
B. infectiilor
C. edemelor
D. insuficientei renale
E. pierderii de proteine
(pag. 1695)

M2250036. Scaderea volumului intravascular in sindromul nefrotic produce urmatoarele modificari ,cu
exceptia:
A. activarea sistemului renina angiotensina aldosteron
B. stimularea sistemului nervos simpatic
C. cresterea secretiei de vasopresina
D. supresia secretiei peptidului natriuretic atrial

1856 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1857 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. supresia secretiei de prostaglandine renale


(pag. 1695)

M2250037. Hiperlipidemia din sindromul nefrotic este consecinta:


A. diminuarii pierderii de lipide pe cale renala
B. aportului lipidic crescut
C. sintezei hepatice crescute de lipoproteine
D. eliberarii de lipide din depozit
E. cresterii absorbtiei intestinale de lipide
(pag. 1696)

M2250038. La majoritatea pacientilor cu sindrom nefrotic lipidele crescute in ser sunt:


A. lipoproteine cu densitate foarte joasa
B. trigliceride
C. chilomicroni
D. toate clasele de lipoproteine
E. lipoproteine cu densitate joasa si colesterol
(pag. 1696)

M2250039. Hipercoagulabilitatea secundara sindromului nefrotic este ,cel putin in parte, determinata
de urmatoarele modificari,cu exceptia :
A. pierderea urinara crescuta de antitrombina III
B. niveluri /activitati alterate ale proteinelor C si S
C. hiperfibrinogenemia
D. fibrinoliza inadecvata
E. activarea plasminei
(pag. 1696)

M2250040. Consecintele tulburarilor de coagulare din sindromul nefrotic pot fi :


A. hemoragii digestive
B. tromboze arteriale periferice
C. hematurie
D. coagulare intravasculara diseminata
E. purpura trombotica trombocitara
(pag. 1696)

M2250041. Cracteristicile clinice ale trombozei acute a venei renale din sindromul nefrotic include:
A. poliurie
B. febra
C. hipertensiune arteriala
D. hematurie macroscopica
E. anurie
(pag. 1696)

M2250042. Tromboza cronica a venei renale este in mod tipic frecvent intalnita la pacientii cu sindrom
nefrotic datorita :
A. glomerulopatiei membranare
B. bolii cu leziuni minime
C. nefropatiei cu Ig A
D. glomerulonefritei poststreptococice
E. nefropatiei lupice
(pag. 1696)

1857 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1858 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2250043. Hipocalcemia din sindromul nefrotic poate sa apara ca o consecinta a:


A. deficitului de vitamina D
B. hiperfosforemiei
C. pierderilor urinare crescute de calciu
D. scaderii absorbtiei intestinale datorate edemului peretului intestinal
E. patrunderii calciului seric in celule datorita alcalozei metabolice
(pag. 1696)

M2250044. Cresterea susceptibilitatii la infectii in sindromul nefrotic poate apare ca urmare a :


A. scaderii activitatii macrofagelor
B. pierderii urinare de Ig M
C. pierderii urinare si catabolismului crescut al Ig G
D. scaderii aderarii leucocitelor
E. pierderii chemotactismului leucocitar
(pag. 1696)

M2250045. Hiperparatiroidismul secundar din sindromul nefrotic poate apare datorita:


A. hipocalcemiei
B. hipofosforemiei
C. hipertofiei si hiperplaziei paratiroidei
D. hipomagneziemiei
E. hipervitaminozei D
(pag. 1696)

M2250046. Proteinuria este considerata anormala daca depaseste :


A. 0,075g/24h
B. 0,1 g/24h
C. 0,150g/24h
D. 3g/24h
E. 1,5g/24h
(pag. 1696)

M2250047. Proteinuria glomerulara rezulta din:


A. scaderea filtrarii glomerulare
B. scaderea sintezei de proteine la nivel renal
C. scaderea reabsorbtiei tubulare
D. trecerea proteinelor printr-o bariera de filtrare glomerulara alterata
E. producerea in exces de proteine
(pag. 1696)

M2250048. Teoretic proteinuria tubulara nu depaseste :


A. 1,5 g/24 h
B. 2 g/24 h
C. 2,5 g/24h
D. 3,5 g/24h
E. 0,5g/24h
(pag. 1696)

M2250049. Proteinuria de exces trebuie suspectata in :


A. anemia aplastica
B. neoplasm bronhopulmonar
C. diabet zaharat

1858 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1859 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. glomerulonefrita cu leziuni minime


E. mielom multiplu
(pag. 1696)

M2250050. Sindromul nefrotic poate complica o:


A. afectare tubulara
B. afectare interstitiala
C. o boala a vaselor medii
D. o boala a cailor urinare
E. afectare a MBG
(pag. 1696)

M2250051. Biopsia renala nu este necesara in sindromul nefrotic ce apare :


A. in lupus eritematos sistemic
B. la majoritatea copiilor
C. in amiloidoza
D. in nefropatia cu Ig A
E. in glomerulopatia membranara
(pag. 1696)

M2250052. Majoritatea cazurilor de boala cu leziuni minime sunt :


A. idiopatice
B. secundare bolii Hodgkin
C. secundare diabetului zaharat
D. secundare infectiei cu virus hepatitic B
E. secundare HIV
(pag. 1696)

M2250053. Tratamentul patogenetic al bolii cu leziuni mnime se bazeaza in primul rand pe:
A. corticoizi
B. agenti alchilanti
C. azatioprina
D. inhibitori ai enzimei de conversie
E. ciclosporina
(pag. 1697)

M2250054. In boala cu leziuni minime la imunofluorescenta se evidentiaza:


A. depuneri mesangiale de Ig A
B. depozite de C4
C. depozite de Ig G
D. depozite de fibrinogen
E. depozite mesangiale rare de C3 si Ig M
(pag. 1696)

M2250055. In boala cu leziuni minime la MO se evidentiaza:


A. proliferare extracapilara
B. proliferare endocapilara
C. necroza fibrinoida
D. fibroza interstitiala
E. glomeruli de aspect normal
(pag. 1696)

1859 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1860 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2250056. Tratamentul cu agenti alchilanti la pacientii cu sindrom nefrotic cu recaderi frecvente se


face:
A. dupa remisiunea indusa de steroizi timp de 8-12 saptamani
B. in toate cazurile in asociere cu corticoizi
C. inainte de obtinerea remisiunii pe o durata de 4 saptamani
D. inainte de obtinerea remisiunii pe o durata de 10 saptamani
E. nu este indicat
(pag. 1697)

M2250057. Leziunea morfologica patognomonica in glomeruloscleroza focala si segmentala este:


A. depunerea mesangiala de Ig G
B. proliferarea endocapilara
C. scleroza cu hialinoza in >50% dintre glomeruli
D. scleroza cu hialinoza in >80% dintre glomeruli
E. scleroza si hialinoza <50 % dintre glomeruli
(pag. 1697)

M2250058. Care dintre urmatoarele manifestari clinico-biologice nu sunt caracteristice in tipul I de


glomerulonefrita membranoproliferativa:
A. sindromul nefrotic
B. sedimentul urinar activ
C. RFG normala
D. C3 seric in limite normale
E. C1q si C4 in limite normale
(pag. 1699)

M2250059. In mecanismul patogenetic al glomerulonefritei membranoproliferative tip I sunt implicati


urmatorii factori:
A. complexele imune
B. Ac anti MBG
C. ANCA
D. limfocitele T
E. hemodinamici
(pag. 1699)

M2350060. La copii, cele mai multe cazuri de sindrom nefrotic se datoreaza:


A. glomerulosclerozei focale si segmentare (GSFS)
B. glomerulopatiei membranoase
C. amiloidozei
D. bolii cu leziuni minime (BLM)
E. nefropatiei diabetice
(pag. 1696)

M2350061. Boala cu leziuni minime se caracterizeaza prin:


A. este o cauza rara de sindrom nefrotic la copil
B. microscopia optica releva ingrosarea membranei bazale
C. microscopia electronica evidentiaza estomparea difuza a podocitelor
D. proteinurie neselectiva
E. frecvent, hipertensiune arteriala si insuficienta renala
(pag. 1696)

M2350062. In glomerulonefrita membranoasa microscopia optica arata:


A. noduli mezangiali

1860 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1861 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. ingrosarea dufuza a MBG


C. inflamatie
D. proliferare celulara
E. fuziunea podocitelor
(pag. 1698)

M2350063. Tratamentul edemelor din sindromul nefrotic se face cu:


A. diuretice de ansa
B. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
C. AINS
D. albumina desodata
E. corticosteroizi
(pag. 1699)

M2550064. Singurul element al diagnosticului de certitudine al sindromul nefrotic este:


A. hematuria
B. hipocalcemia
C. proteinuria
D. Hiperlipemia
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 1695)

M2550065. Anemia din sindromul nefrotic are urmatoarea caracteristică:


A. este o anemie produsă prin deficit de B12
B. este o anemie datorată hemolizei intravasculare
C. este o anemie hipocroma microcitara rezistenta la fier
D. este o anemie prin deficit de acid folic
E. este o anemie feripriva
(pag. 1696)

M2550066. Sindromul nefrotic cu leziuni minime la copil este cel mai frecvent de cauza:
A. Diabetica
B. Indus de interferon alfa
C. Asociat infectiei HIV
D. Metabolica (boala Fabry)
E. Idiopatic
(pag. .....)

M2550067. Întrucât rata de raspuns terapeutic este excelenta, prima optiune în sindromul nefrotic cu
leziuni minime este:
A. Ciclosporina
B. Azatioprina
C. Ciclofosfamida
D. Prednisonul
E. Clorambucilul
(pag. 1697)

M2550068. La bolnavii cu sindrom nefrotic, prezenta edemelor în conditiile expandarii volumului


plasmatic si inhibitiei axei renina-angiotensina-aldosteron se explica prin:
A. Eliberare de hormon antidiuretic
B. Retentie primara de apa si sare la nivel renal
C. Cresterea presiunii hidrostatice capilare

1861 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1862 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Cresterea sintezei factorului natriuretic atrial


E. Scaderea presiunii coloidosmotice tisulare
(pag. 1696)

M2550069. Anemia din sindromul nefrotic se datoreaza:


A. Pierderii urinare de transferina
B. Scaderii sintezei de eritropoietina
C. Inflamatiei cronice
D. Hemolizei intravasculare
E. Turnoverului crescut al acidului folic
(pag. 1696)

M2550070. Sindromul nefrotic idiopatic al adultului se produce cel mai frecvent prin:
A. Glomerulonefrita membranoproliferativa
B. Glomerulonefrita membranoasa
C. Glomerulonefrita mezangioproliferativa
D. Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinoza
E. Leziuni minime
(pag. 1698)

M2650071. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic:


A. proteinuria depaseste 2,5 g/24 ore si este mai frecvent neselectiva
B. anemia apare ca o consecinta a pierderii urinare a proteinei care leaga calciferolul
C. sindromul nefrotic poate complica orice boala care perturba incarcatura electronegativa a membranei
bazale glomerulare (MBG)
D. biopsia renala este indicata la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic corticosensibil
E. boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu raspunde la glucocorticoizi
(pag. 1696)

M2650072. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni
glomerulare minime):
A. apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani
B. tipic se prezinta ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign) in eritrocite, leucocite si cilindrii
C. in marea majoritate a cazurilor boala este secundara unor boli sistemice
D. la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectiva
E. evolueaza frecvent spre insuficienta renala terminala
(pag. 1696)

M2650073. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la modificarile observate la examenul in microscopie


electronica a biopunctatului renal
A. trasatura patognomonica din glomerulopatia cu leziuni minime consta in proliferarea mezangiala si
depunerae de IgA
B. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidenta in glomerulonefrita membrano-proliferativa
tip.I
C. stergerea (estomparea) podocitelor si trecerea catre celule spumoase este prezenta in nefropatia
membranoasa
D. depozitele hialine si scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este initiata de formarea
complexelor electrono-dense
E. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale viscerale (podocitelor) dand impresia
fuzionarii pedicelelor este patognomonica glomerulopatiei cu leziuni minime
(pag. 1697)

M2650074. Precizaţi care este calea cea mai frecventă de acces a bacteriilor spre parenchimul renal
A. ascensiunea bacteriilor din vezica urinară

1862 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1863 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. calea limfatică
C. calea hematogenă
D. prin contact direct de la alte organe
E. direct, prin contiguitate
(pag. 900)

M2650075. Precizaţi procentul în care femeile însărcinate cu bacteriurie asimptomatică vor dezvolta
ulterior pielonefrita
A. 2-8%
B. 20-30%
C. 8-10%
D. 40-50%
E. 50-60%
(pag. 900)

M2650076. Precizaţi care din datele de laborator enumerate nu sunt sugestive pentru diagnosticul de
pielonefrită acută
A. leucocitoza semnificativă
B. piuria la examenul sumar de urină
C. cilindrii leucocitari în sedimentul urinar
D. persisitenţaa hematuriei după ameliorarea manifestărilor acute ale bolii
E. prezenţa de bacterii în urina necentrifugată
(pag. 902)

M2650077. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la tratamentul pielonefritei


A. o durată de 14 ziile a terpaiei este considerată adecvată
B. întrucât în majoritatea cazurilor agentul microbian este Excheria coli alegeerea combinaţiei trimetoprim-
sulfametoxazol sau a unei cefalosporine de generaţţia a treia este adecvată
C. ampicilina şi amoxicilina se pot utiliza cu succes ca terapie iniţială
D. în unele zone geografice peste 20% dintre tulpinele de Excherichia coli sunt rezistente la trimetoprim-
sulfametoxazol
E. pacienţii cu simptome uşoare pot fi trataţi cu antibiotice pe cale orală
(pag. 904)

M2650078. Precizaţi care din afirmaţiile în legaăătură cu infecţiile complicate ale tractului urinar
superior sunt incorecte:
A. sunt datorate în mod caracteristic (obişnuit) unor bacterii dobândite în spital
B. flora bacteriană dobândită în spital include: Escherichiia coli, Klebsiella Proteus, Serratia, Pseudomonas,
enterococi şi stafilococi
C. frecvent tulpinile infectante sunt rezistente la antibiotic
D. terapia antibiotică empirică (fără antibiogramă) trebuie efectuată cu antimicrobiene cu spectru larg
E. în caz de simptome minime terapia per orală cu fluorochinolone este adecvată înaintea rezultatului
antibiogramei
(pag. 904)

M2650079. Alegeţi antimicrobienle urinare permise în sarcină:


A. amoxicilina, cefalosporinele
B. fluorochinonele
C. aminoglicozidele
D. cloramfenicolul
E. macrolidele
(pag. 904)

1863 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1864 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2650080. Alegeti criteriile obligatorii care pot defini prezenta unui sindrom nefrotic (SN):
A. prezenta cilindrilor celulari sau granulosi si hematuriei
B. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore
C. proteinurie cu continut in albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala
D. prezenta unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafata corporala / 24 ore
E. prezenta edemelor si hipoalbuminemiei
(pag. 1648, 1695)

M2650081. Alegeti ordinea in care se succed diferite modificari fiziopatologice care participa la
formarea edemelor in sindromul nefrotic
A. proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului
venos simpatic, retentia de Na si apa - edeme
B. paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spatiul vascular, activarea
sistemului renina-angiotensina aldosteron, cresterea secretiei de vasopresina (ADH) - retentia de Na si
apa - edeme
C. proteinuria, hipoalbuminemia, scaderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spatiu
intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, retentie de sare si apa,
edeme
D. proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos
simpatic, supresia (inhibitia) petidului natriuretic atrial, retentie de Na si apa, edeme
E. proteinurie - hipoalbuminemie - scaderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din
spatiu intravascular in interstitiu - hipovolemia, activarea sistemului renina-angiotensina-aldosterona,
stimularea sistemului nervos simpatic, cresterea secretiei de vasopresiune, supresia (inhibitia) peptidului
natriuretic atrial - retentie de Na si apa – edeme
(pag. 1695, 1696)

M2650082. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la proteinurie:


A. proteinuria normala (fiziologica) nu depaseste 500 mg / 24 ore
B. proteinuria tubulara (de tip tubular) rezulta din insuficienta reabsorbtiei tubulare a proteinelor plasmatice,
cu greutate moleculara mica care sunt filtrate in mod normal la nivel glomerular si apoi reabsorbite
C. proteinuria glomerulara rezulta prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente in exces in circulatie
D. proteinuria tubulara nu depaseste 5 g/24 ore
E. cind valoarea proteinuriei tubulare depaseste 3,5g / 24ore determina sindrom nefrotic
(pag. 1696)

M2850083. Glomerulonefrita membranoproliferativa se mai numeste:


A. glomerulonefrita mezangiocapilara
B. glomerulonefrita fibrilara-imunotactoida
C. glomerulonefritamezangiala proliferativa
D. nefrita interstitiala
E. nefroza lipoidica
(pag. 1698)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1150084. Selectati elementele urinare ce definesc sindromul nefrotic:


A. proteinurie peste 3,5g / 1,73 mp si 24ore
B. lipiduria
C. hematuria
D. cilindruria cu cilindri granulosi
E. osmolaritate urinara < 350 mOsm/L
(pag. 1695)

1864 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1865 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1150085. Principalele elemente diagnostice ale sindromului nefrotic sunt:


A. proteinurie > 3,5 g/24ore si 1,73 mp
B. HTA
C. hipoalbuminemia
D. hiperlipemia
E. hipercoagulabilitatea
(pag. 1695)

M1150086. Elementele morfologice ale glomerulopatiei (bolii) cu leziuni minime sunt:


A. imunofluorescenta pozitiva pentru C3 si negativa pentru imunoglobuline
B. proliferare mesangiala bogata cu depozite de IgA
C. arhitectura glomerulara optic normala
D. estomparea podocitelor celulelor epiteliale viscerale (podocite) in microscopia electronica
E. colaps glomerular si depozite de hialin in microscopia electronica
(pag. 1696)

M1150087. Care din urmatoarele afirmatii despre terapia sindromului nefrotic in boala cu leziuni
minime sunt adevarate:
A. tratamentul se face cu corticoterapie cu prednison 1-1,5mg/Kgc.zi 4 saptamani urmat de 1mg/Kgc.zi in zile
alternative 4 saptamani
B. agentii alchilanti se folosesc de la inceput in doza de 2-3 mg/Kgc.zi pentru 8-12 saptamani
C. de regula se asociaza initial corticoterapiei (prednison 1-2mg/Kgc.zi) cu agentii alchilanti (ciclofosfamida 2-
3mg/Kgc.zi) pentru 4-8 saptamani
D. corticoterapia prelungita (20-24 de saptamani) duce la rate ale remisiunii de pina la 90%
E. recidiva sindromului nefrotic la oprirea corticoterapiei este rara
(pag. 1697)

M1150088. Sindromul nefrotic in GSFS - glomeruloscleroza focala si segmentara, se caracterizeaza


prin:
A. HTA
B. insuficienta renala usoara
C. leziuni cutanate
D. leucociturie si hematurie
E. proteinurie glomerulara inalt selectiva
(pag. 1697)

M1150089. Glomerulonefrita memebranoasa produce un sindrom nefrotic care:


A. are freceventa maxima la tineri, similar egala cu boala cu leziuni minime
B. este cea mai frecventa cauza de sindrom nefrotic idiopatic al adultului
C. are o incidenta mai mare la barbati (barbati / femei = 2/1)
D. se remite spontan si complet in 40% din cazuri
E. evolueaza spre insuficienta renala cronica in cel mult 5 ani
(pag. 1698)

M1150090. Tratamentul proteinuriei in sindromul nefrotic se face cu:


A. tratament imunosupresiv
B. dieta cu 2-3 mg/Kgc.zi proteine
C. inhibitori ai enzimei de conversie
D. dieta cu restrictie proteica
E. duretice de ansa
(pag. 1699)

M1150091. Anticoagularea an sindromul nefrotic se face daca:

1865 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1866 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. edemul este generalizat cu anasarca


B. sunt semne de tromboza venoasa profunda
C. sunt semne de tromboza arteriala
D. apare tromboembolismul pulmonar
E. exista semne de insuficienta renala cronica
(pag. 1699+1700)

M1250092. Printre consecintele sindromului nefrotic se numara:


A. diateza hemoragica
B. hiperlipidemia
C. deficitul de antitrombina III
D. hipercalcemia
E. embolismul pulmonar
(pag. 1696)

M1250093. Proteinuria din sindromul nefrotic poate fi consecinta:


A. scaderii reabsorbtiei tubulare de proteine filtrate la nivel glomerular
B. alterarii incarcaturii electronegative a membranei bazale glomerulare
C. concentratiei plasmatice excesive de lanturi usoare de imunoglobuline
D. alterarilor structurale ale membranei bazale glomerulare
E. modificarii arhitecturii podocitelor
(pag. 1696)

M1250094. Frecvent,sindromul nefrotic la adulti este determinat de:


A. nefropatia diabetica
B. glomeruloscleroza focala si segmentala
C. nefroangioscleroza benigna
D. pielonefrita cronica
E. glomerulonefrita membranoasa
(pag. 1696)

M1250095. Formarea edemelor in sindromul nefrotic este explicata prin:


A. scaderea presiunii oncotice plasmatice
B. activarea sistemului renina angiotensina aldosteron
C. crestere secretiei de vasopresina
D. instalarea trombozei de vena renala
E. retentia primara renala de apa si sare, in unele cazuri
(pag. 1695-1696)

M1250096. Biopsia renala, in sindromul nefrotic:


A. trebuie evitata din cauza tulburarilor de coagulare
B. este o metoda valoroasa la adultii cu sindrom nefrotic pentru precizarea diagnosticului, orientarea
tratamentului si formularea prognosticului
C. este necesara la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
D. nu este necesara la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
E. nu este necesara la adultii cu sindrom nefrotic
(pag. 1696)

M1250097. In sindromul nefrotic, boala cu leziuni minime arata urmatoarele modificari ale materialului
extras prin biopsie renala:
A. hipercelularitate extracapilara cu celule normale, in microscopia optica
B. dimensiuni si arhitectura normala a glomerulilor, in microscopia optica

1866 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1867 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. imunofluorescenta negativa pentru imunoglobuline si complement


D. arhitectura si dimensiuni normale in microscopia electronica
E. estomparea difuza a podocitelor celulelor epiteliale viscerale
(pag. 1696)

M1250098. Tratamentul edemelor in sindromul nefrotic:


A. necesita restrictie moderata de sodiu( 1-2g/zi)
B. necesita doze mari de diuretice de ansa pentru a reduce edemele cat mai rapid
C. necesita administrarea, intotdeauna, de albumina desodata pentru a creste presiunea oncotica a plasmei
D. trebuie sa evite indepartarea unei cantitati mai mari decat 1 kg de edem/zi
E. necesita administrarea doar a diureticelor antialdosteronice
(pag. 1699)

M1350099. Urmatoarele entitati de nefropatie glomerulara se pot manifesta sub forma sindromului
nefrotic:
A. GN cu leziuni minime
B. glomeruloscleroza focala si segmentala
C. GN membranoasa
D. GN crescentica
E. nefropatia diabetica
(pag. 1696)

M1350100. Factorii de prognostic negativ in cazurile de GSFS sunt:


A. HTA
B. anomalii ale functiei renale
C. rasa alba
D. proteinuria severa persistenta
E. hematuria macroscopica
(pag. 1698)

M1350101. Urmatoarele afirmatii privind glomerulonefrita membranoasa (GNM) sunt adevarate:


A. GNM este cea mai comuna cauza de SN la adult
B. GNM se manifesta cel mai frecvent ca GN rapid progresiva
C. HTA este prezenta la 10 - 30% din pacienti la debut
D. GNM este mai frecventa la femei
E. GNM idiopatica asociaza frecvent hipocomplementemie si anticorpi anti MBG
(pag. 1698)

M1350102. Riscurile tratamentului cu AINS ca antiproteinurice in sindromul nefrotic sunt:


A. hipopotasemia
B. insuficienta renala acuta
C. depletia hidrosodata
D. hipoalbuminemia
E. retentia hidrosodata
(pag. 1699)

M1350103. In tratamentul edemelor nefrotice sunt indicate:


A. diureticele tiazidice
B. spironolactona
C. restrictia sodata 1-2 g/zi
D. administrarea albuminei desodate
E. diureticele de ansa

1867 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1868 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1699)

M1350104. Riscurile administrarii agentilor citotoxici in tratamentul nefropatiilor glomerulare sunt:


A. alopecia
B. cistita hemoragica
C. diabetul secundar
D. infertilitatea
E. infectii si neoplazii secundare
(pag. 1697)

M1350105. Mecanismele hipercoagulabilitatii din sindromul nefrotic sunt:


A. hipofibrinogenemia
B. pierderea urinara de AT III
C. leucocitoza
D. cresterea agregarii plachetare
E. fibrinoliza inadecvata
(pag. 1696)

M1350106. Masurile nespecifice antiproteinurice includ:


A. dieta hipoproteica
B. diureticele tiazidice
C. inhibitorii enzimei de conversie
D. dieta hiposodata
E. AINS
(pag. 1699)

M1450107. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


A. Hiperalbuminemie
B. Hiperlipemie
C. Lipidurie
D. Hipocoagulabilitate
E. Hipercoagulabilitate
(pag. 1695)

M1450108. Fiziopatologia edemului din sindromul nefrotic implica:


A. Scaderea presiunii oncotice plasmatice.
B. Cresterea volumului plasmatic intravascular.
C. Cresterea secretiei de vasopresina.
D. Cresterea secretiei peptidului natriuretic renal.
E. Scaderea secretiei peptidului natriuretic renal.
(pag. 1695)

M1450109. Hipercoagulabilitatea din sindromul nefrotic este determinata de:


A. Pierderea urinara de antitrombina III
B. Activitatea alterata a proteinelor G si S
C. Hiperfibrinogenemie
D. Cresterea agregarii plachetare.
E. Hipofibrinogenemie.
(pag. 1696)

M1450110. Complicatiile metabolice ale sindromului nefrotic sunt:


A. Malnutritia

1868 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1869 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. Anemia hipocroma, microcitara, corectabila prin administrare de fier


C. Hipocalcemia
D. Hipercalcemia
E. Cresterea tiroxinemiei.
(pag. 1696)

M1450111. Masurile nespecifice care pot reduce proteinuria in sindromul nefrotic sunt:
A. Dieta hipoproteica.
B. Dieta hiposodata.
C. Inhibitorii enzimei de conversie (ECA).
D. Antiinflamatoriile nesteroidiene (AINS).
E. Corticoterapia
(pag. 1699)

M1450112. Anticoagularea este indicata in sindromul nefrotic la pacientii cu:


A. Tromboza venoasa profunda
B. Tromboza arteriala si embolism pulmonar
C. Poliglobulie
D. Hiperlipemie
E. Hiperfibrinogenemie
(pag. 1699-1700)

M1550113. Edemul nefrotic se produce prin:


A. Scaderea presiunii oncotice
B. Hiperaldosteronism
C. Cresterea presiunii hidrostatice
D. Stimularea secretiei de vasopresina
E. Scaderea secretiei factorului natriuretic atrial
(pag. 1695)

M1550114. Hipercoagulabilitatea din sindromul nefrotic se datoreaza:


A. Trombocitozei
B. Pierderii urinare de antitrombina III
C. Stazei venoase
D. Alterarii activitatii proteinelor C si S
E. Cresterii agregabilitatii plachetare
(pag. 1696)

M1550115. O proteinurie de peste 150 mg / 24 ore poate fi:


A. Determinata de leziuni ale membranei bazale glomerulare
B. Fiziologica
C. Produsa prin mecanism tubular
D. Asociata mielomului multiplu
E. intalnita in amiloidoza
(pag. 1696)

M1550116. Glomerulonefrita membranoasa se caracterizeaza prin:


A. Anticorpi anti-membrana bazala glomerulara
B. Complement scazut
C. ingrosarea difuza a membranei bazale la coloratia PAS
D. Crioglobulinemie
E. Prezenta de spiculi de-a lungul membranei bazale la coloratia prin impregnare argentica

1869 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1870 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1698)

M1550117. Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II se caracterizeaza prin:


A. Depozite subendoteliale si mezangiale de C3, IgG si IgM
B. Prezenta factorului nefritic C3
C. Tumefactia si detasarea podocitelor de pe membrana bazala cu stergerea pedicelelor
D. Depozite electronodense in grosimea membranei bazale glomerulare si in alte membrane renale
E. Aspect de glomerulopatie fibrilara
(pag. 1698, 1699)

M1550118. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei au eficienta terapeutica dovedita in:


A. Sindromul nefrotic cu leziuni minime
B. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoasa
C. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoproliferativa
D. Sindromul nefrotic din nefropatia diabetica
E. Sindromul nefrotic din glomeruloscleroza cu hialinoza focala si segmentara
(pag. 1699)

M1550119. Complicatiile sindromului nefrotic includ:


A. Hipoparatiroidismul secundar
B. Hiperlipemia
C. Trombozele venoase
D. Hipotiroidia
E. Diabetul insulinonecesitant
(pag. 1696)

M1550120. In sindromul nefrotic se pierd in urina:


A. Ciancobalamina
B. Antitrombina III
C. Hemosiderina
D. Transferina
E. Tromboplastina
(pag. 1696)

M1550121. Tromboza acuta a venei renale in sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


A. Durere abdominala
B. Accentuarea proteinuriei
C. Varicocel stang
D. Hipertensiune arteriala
E. Ascita hemoragica
(pag. 1696)

M1650122. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS)


A. leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza focala
B. GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroni
C. in majoritatea cazurilor proteinuria este neselectiva
D. examenul microscopic in imunofluorescenta este de obicei pozitiv
E. remisiunea spontana in GSFS primara este rara si prognosticul renal este relativ sever
(pag. 1697.1698)

M1650123. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare si


focale (GSFS)
A. proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi

1870 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1871 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau partiale la pacientii sensibili la corticosteroizi
C. transplantul renal nu se complica cu recurente in allogrefele renale
D. intervalul scurt intre debutul GSFS si instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor
de risc crescut pentru recurenta pe richiul transplantat
E. ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacientii rezistenti la steroizi
(pag. 1698)

M1650124. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia


membranoasa)
A. transplantul renal este o optiune buna de tratament pentru bolnavii in stadiu de boala renala terminala (IRC
terminala)
B. tratamentul cu penicilamina si saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasa
C. administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinuriei
D. prezenta hiperlipidemiei severe nu influenteaza prognosticul bolii
E. ciclosporina reduce proteinuria si/sau declinul ratei filtrarii glomerulare (RFG)
(pag. 1698)

M1650125. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP)


A. in majoritatea cazurilor este o boala secundara
B. incidenta bolii este egala la cele doua sexe
C. GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de
imunoglobuline
D. GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale si mezangiale
E. tipul II de GNMP este o boala autoimuna in serul pacientilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG
denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)
(pag. 1699)

M1650126. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare si imunotactoide


A. proteinuria este constanta
B. in peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefrotic
C. insuficienta renala este rara
D. varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferative
E. reprezinta o entitate clinico-patologica frecventa, dar neglijata
(pag. 1699)

M1650127. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangio-proliferativa


A. proteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prost
B. cei mai multi dintre pacienti nu evolueaza spre insuficienta renala terminala
C. terapia imunosupresiva da rezultate bune
D. biopsia renala arata o crestere difuza a celularitatii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor
mezangiale endoteliale
E. in imunofluorescenta se evidentiaza depozite variabile ce includ IgA, IgM, IgG si / sau complement
(pag. 1699)

M1650128. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN)


A. tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmareste reducerea proteinuriei si
a ratei de progresie a insuficientei renale
B. dieta restrictiva proteica si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea
intraglomerulara si previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale si segmentare
C. valoarea medicatiei hipolipemiante in SN a fost demonstrata
D. anticoagularea este obligatorie in toate cazurile pentru a preveni complicatiile SN
E. antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienti cu SN
(pag. 1699)

1871 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1872 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1650129. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN)


A. principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteine
B. hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism si sinteza scazuta de albumine la nivel hepatic
C. in lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SN
D. administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este insotita de riscul inducerii insuficientei renale
acute, hiperpotasemiei si retentiei hidrosaline
E. administrarea vitaminei D este recomandata la pacientii la care exista dovezi clinice sau biochimice ale
deficitului de vitamina D
(pag. 1695, 1699-1700)

M2250130. Scaderea volumului intravascular din sindromul nefrotic stimuleaza:


A. activarea sistemului renina angiotensina aldosteron
B. activitatea sistemului nervos simpatic
C. cresterea secretiei de vasopresina
D. sinteza de PTH
E. sinteza de eritropoetina
(pag. 1695)

M2250131. La pacientii cu sindrom nefrotic sever lipidele ce tind sa creasca in ser sunt:
A. trigliceride
B. chilomicroni
C. colesterol
D. lipoproteine cu densitate joasa
E. toate clasele de lipoproteine
(pag. 1696)

M2250132. Hiperlipidemia secundara din sindromul nefrotic poate:


A. creste vascozitatea sanguina
B. accelera ateroscleroza
C. favoriza cresterea pierderii de proteine pe cale renala
D. favoriza evolutia bolii renale
E. favoriza hipocalcemia
(pag. 1696)

M2250133. Printre complicatiile metabolice ale sindromului nefrotic nu fac parte:


A. malnutritia proteica
B. anemia hipocroma,microcitara rezistenta la fier
C. hipocalcemia
D. scaderea nivelurilor tiroxinei
E. hiperfosfatemia
(pag. 1696)

M2250134. Scaderea nivelului tiroxinei in sindromul nefrotic poate apare datorita:


A. scaderii sintezei tiroidiene
B. scaderii sintezei TSH
C. pierderii globulinei ce leaga tiroxina
D. scaderii precursorilor datorita pierderii proteice
E. pierderii urinare a tiroxinei
(pag. 1696)

M2250135. Boala cu leziuni minime se manifesta in majoritatea cazurilor cu :


A. sindrom nefrotic

1872 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1873 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. sediment urinar benign


C. hipertensiune arteriala
D. hematurie microscopica
E. insuficienta renala cronica
(pag. 1696)

M2250136. Boala cu leziuni minime asociata nefritei intersttiale este o reactie adversa la :
A. antiinflamatoare nesteroidiene
B. rifampicina
C. penicilina
D. clonidina
E. alfa interferon
(pag. 1696)

M2250137. Raspunsul la tratamentul cu corticoizi in boala cu leziuni minime apare la :


A. 90% dintre copii tratati 8 saptamani
B. 50 % dintre adultii tratati 8 saptamani
C. 30-40% dintre copii tratati 4 saptamani
D. la toti pacientii tratati
E. 90% dintre adultii tratati 20-24 saptamani
(pag. 1697)

M2250138. Agentii citotoxici utilizati in recaderile bolii cu leziuni minime la copii si tineri pot determina
urmatoarele efecte secundare:
A. infertilitate
B. cistita
C. osteoporoza
D. infectii
E. neoplazii secundare
(pag. 1697)

M2250139. Peste 90% dintre sindroamele nefrotice ale adultului apar sub forma urmatoarelor leziuni
histologice:
A. boala cu leziuni minime
B. nefropatie cu Ig A
C. glomerulonefrita proliferativa extracapilara
D. glomeruloscleroza segmentala si focala
E. pielonefrita cronica
(pag. 1696)

M2250140. Care dintre urmatoarele entitati nu se intalnesc la peste 90% dintre cazurile de sindrom
nefrotic la adulti :
A. litiaza renala
B. nefropatia cu Ig A
C. glomerulopatia membranara
D. nefropatia diabetica
E. amiloidoza
(pag. 1696)

M2250141. Peste 90% dintre cazurile de sindrom nefrotic la adulti se intalnesc in :


A. boala Fabry
B. glomerulonefrita membranoproliferativa
C. infectia cu HIV

1873 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1874 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. amiloidoza
E. glomeruloscleroza focala si segmentala
(pag. 1696)

M2250142. Sindromul nefrotic la adulti nu este secundar:urmatoarelor afectiuni :


A. bolii Hodgkin
B. nefritei intestitiale indusa de antiinflamatoare de sinteza
C. necrozei papilare
D. sialidozei
E. hipertrofiei de prostata
(pag. 1696)

M2250143. Agentii alchilanti sunt indicati la urmatoarele categorii de pacienti cu sindrom nefrotic:
A. corticodependenti
B. cu >2 recaderi/an
C. cu >3 recaderi /an
D. corticorezistenti
E. la toti pacientii
(pag. 1697)

M2250144. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamnetul bolii cu leziuni minime nu sunt corecte:
A. azatioprina este utila in asociere cu corticoizii
B. ciclosporina determina remisiune la 60-80 % dintre pacienti
C. ciclosporina este indicata la pacientii rezistenti la agenti citotoxici
D. recaderile dupa tratament cu ciclosporina sunt neobisnuite
E. terapia prelungita cu ciclosporina implica risc de nefrotoxicitate
(pag. 1697)

M2250145. Glomeruloscleroza focala si segmentala idiopatica se prezinta tipic ,sub forma de :


A. sindrom nefrotic
B. proteinurie nonnefrotica
C. proteinurie selectiva
D. glomerulonefrita rapid progresiva
E. hematurie macroscopica
(pag. 1697)

M2250146. Care dintre urmatoarele afirmatii privind glomeruloscleroza focala si segmentala sunt
corecte:
A. remisia spontana este frecventa
B. prognosticul renal este relativ sever
C. 70% dintre pacienti raspund dupa 16-24 saptamani de tratament cu corticoizi
D. ciclofosfamida si ciclosporina sunt in general,ineficiente la corticorezistentii
E. ciclofosfamida si ciclosporina induc remisiuni pana la 60 % dintre pacientii cortico sensibili
(pag. 1698)

M2250147. Factorii de prognostic nefavorabil in glomeruloscleroza focala si segmentala primara sunt:


A. hipertensiunea arteriala
B. modificarile functiei renale
C. rasa neagra
D. proteinuria severa persistenta
E. varsta inaintata
(pag. 1698)

1874 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1875 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2250148. Care dintre urmatoarele manifestari sunt frecvente in glomerulopatia membranara:


A. hematuria macroscopica
B. cilindrii hematici
C. leucocituria
D. hematuria microscopica
E. sindromul nefrotic cu proteinurie neselectiva
(pag. 1698)

M2250149. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la glomerulopatia membranara nu sunt corecte:
A. majoritatea pacientilor prezinta sindrom nefrotic
B. proteinuria este de obicei selectiva
C. hematuria microscopica este prezenta la 50% dintre cazuri
D. leucocitele sunt frecvente
E. hipertensiunea arteriala este frecventa la debutul bolii
(pag. 1698)

M2250150. In glomerulopatia membranara la biopsia renala se evidentiaza:


A. ingrosarea difuza a MBG
B. proliferare mesangiala
C. depozite granulare de Ig G,C3,C5b-9 de alungul peretelui capilarelor glomerulare
D. depozite imune subepiteliale la ME
E. depozite liniare de alungul MBG
(pag. 1698)

M2250151. Factori de prognostic nefavorabil in glomerulopatia membranara sunt:


A. varsta tanara
B. hipertensiunea arteriala
C. proteinuria
D. hiperlipemia severa
E. sexul feminin
(pag. 1698)

M2250152. Caracteristic in glomerulonefrita membranoproliferativa tip I se intalnesc urmatoarele


modificari histologice :
A. depozite subendoteliale de C3,Ig G,Ig M
B. depozite mesangiale de C3,IgG,IgM
C. depozite subepiteliale de IgG
D. ingrosarea MBG
E. proliferare endocapilara
(pag. 1698)

M2250153. Cracteristic in tipul II de glomerulonefrita membranoproliferativa nu se remarca urmatoarele


modificari histologice :
A. depozite electronodense de C3 in MBG la ME
B. depozite electronodense de Ig in MBG la ME
C. proliferare mesangiala
D. ingrosarea si duplicarea MBG
E. proliferare endocapilara
(pag. 1699)

M2250154. Glomerulonefrita membranoproliferativa tip II se manifesta prin :


A. sindrom nefrotic

1875 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1876 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. hematurie microscopica
C. reducere lent progresiva a functiei renale
D. hematurie macroscopica recurenta
E. cilindrii leucicitari
(pag. 1699)

M2250155. Glomerulopatia fibrilara si imunotactoida se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari


clinico-biologice :
A. sindrom nefrotic
B. hematurie
C. HTA
D. insuficienta renala
E. uricozurie
(pag. 1699)

M2250156. In glomerulopatia fibrilara si imunotactoida se descriu urmatoarele leziuni histologice:


A. ingrosarea MBG la MO
B. glomerulonefrita proliferativa extracapilara cu semilune la MO
C. microfibrile si microtubi la ME
D. depuneri mesangiale difuze de Ig A
E. depuneri electronodense subepiteliale de C3
(pag. 1699)

M2250157. Glomerulonefrita cu proliferare mesangiala se manifesta prin :


A. proliferarea celulelor mesangiale/endoteliale
B. depuneri de Ig A,Ig M,Ig G si complement la IF
C. proteinurie subnefrotica
D. prognostic nefavorabil
E. fuziunea pedicelelor podocitare
(pag. 1699)

M2250158. Reducerea proteinuriei si reducerea progresiei spre insuficienta renala a sindromului


nefrotic se realizeaza prin :
A. dieta hipoproteica
B. inhibitori ai enzimei de conversie
C. antiinflamatoare de sinteza
D. penicilina
E. hidralazina
(pag. 1699)

M2250159. Principalele complicatii ale sindromului nefrotic sunt:


A. edemul
B. hiperlipidemia
C. trombembolismul
D. malnutritia
E. hiperuricemia
(pag. 1699)

M2250160. Care dintre urmatoarele afirmatii privind mijloacele terapeutice ale edemului din sindromul
nefrotic sunt corecte:
A. restrictie sodata moderata
B. diuretice de ansa
C. scadere in greutate >3 Kg/zi

1876 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1877 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. administrare obligatorie de albumina


E. regim hipeproteic
(pag. 1699)

M2250161. Medicatia hipolipemianta in sindromul nefrotic induce :


A. scadere lipoproteinelor cu densitate joasa
B. reducerea colesterolului
C. prevenirea aterosclerozei accelerate
D. cresterea vitezei de declin a functiei renale
E. reducerea edemelor
(pag. 1699)

M2250162. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul anticoagulant in sindromul nefrotic
sunt corecte:
A. pacientii cu sindrom nefrotic pot fi rezistenti la heparina ca urmare a cresterii nivelului de antitrombina III
B. angiografia venei renale releva aparitia embolului
C. se indica la pacienti cu tomboza venelor periferice si in embolia pulmonara
D. se indica de rutina la toti pacientii cu sindrom nefrotic
E. este contraindicat la pacientii cu sindrom nefrotic din cauza riscului de hematurie
(pag. 1700)

M2350163. Trasaturile caracteristice cele mai importante ale sindromului nefrotic sunt:
A. proteinuria de 1 g/1,73 m2/24h
B. hipoalbuminemia
C. hipolipidemia
D. edemul
E. lipiduria
(pag. 1695)

M2350164. La retentia renala de apa si sare din sindromul nefrotic contribuie:


A. estrogenii
B. sistemul renina-angiotensina-aldosteron
C. sistemul nervos simpatic
D. vasopresina
E. supresia peptidului natriuretic atrial
(pag. 1695)

M2350165. Hiperlipidemia din sindromul nefrotic


A. este consecinta lipiduriei
B. este consecinta sintezei hepatice crescute de lipoproteine
C. se caracterizeaza prin colesterol crescut la majoritatea pacientilor
D. poate accelera ateroscleroza
E. poate accelera evolutia bolii renale
(pag. 1696)

M2350166. La hipercoagulabilitatea caracteristica sindromului nefrotic pot contribui:


A. pierderea urinara crescuta de antitrombina III
B. nivelurile si/sau activitatea alterata a proteinelor C si S
C. hiperfibrinogenemia
D. fibrinoliza inadecvata
E. scaderea agregarii plachetare
(pag. 1696)

1877 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1878 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2350167. Caracteristicile clinice care sugereaza tromboza acuta a venei renale includ:
A. durere acuta abdominala sau in flanc
B. hematurie macroscopica
C. hipertensiune arteriala
D. scaderea brusca a proteinuriei
E. varicocel drept
(pag. 1696)

M2350168. Printre complicatiile sindromului nefrotic se numara


A. malnutritia proteica
B. anemia
C. cresterea susceptibilitatii la infectii
D. tromboza venei renale
E. hipercalcemia
(pag. 1696)

M2350169. Printre cauzele de sindrom nefrotic cu leziuni minime se numara:


A. boala Hodgkin
B. boala Fabry
C. infectia HIV
D. ciroza hepatica
E. amiloidoza
(pag. 1696)

M2350170. Sindromul nefrotic cu leziuni minime:


A. este rezistent la tratamentul cu corticosteroizi
B. se poate remite spontan
C. are un prognostic excelent pe termen lung
D. poate recidiva la 50% dintre pacienti dupa intreruperea steroizilor
E. necesita intotdeauna tratament cu agenti alkilanti la copii
(pag. 1697)

M2350171. Glomeruloscleroza focala si segmentara se caracterizeaza prin:


A. proteinurie selectiva in majoritatea cazurilor
B. hipertensiune arteriala
C. insuficienta renala
D. hematurie
E. sindrom nefrotic sau proteinurie non-nefrotica
(pag. 1697)

M2350172. Agentii citotoxici alkilanti prezinta risc de:


A. nefrotoxicitate
B. infertilitate
C. alopecie
D. infectii
E. neoplasme
(pag. 1697)

M2350173. Factorii de prognostic nefavorabil in glomeruloscleroza focala si segmentara sunt:


A. hipertensiunea arteriala
B. anomalii ale functiei renale
C. hematuria

1878 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1879 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. proteinuria persistenta severa


E. rasa neagra
(pag. 1698)

M2350174. Glomerulonefrita membranoasa se caracterizeaza prin:


A. este cea mai frecventa cauza de sindrom nefrotic la copil
B. sindrom nefrotic la majoritatea pacientilor
C. proteinurie de obicei neselectiva
D. hipertensiune arteriala la majoritatea pacientilor la debut
E. prezenta de anticorpi ANCA in titru crescut in forma idiopatica
(pag. 1698)

M2350175. Glomerulopatia membranoasa se poate asocia cu:


A. hepatita C
B. endocardita
C. LES
D. neoplasme
E. nefropatia de reflux
(pag. 1698)

M2350176. Glomerulonefrita membrano-proliferativa tip I se caracterizeaza prin:


A. proteinurie severa sau sindrom nefrotic
B. sediment urinar activ
C. RFG normala sau usor modificata
D. nivel C3 de obicei scazut
E. este o glomerulonefrita cu anticorpi anti-MBG
(pag. 1699)

M2350177. Masurile nespecifice care pot reduce proteinuria in sindromul nefrotic sunt:
A. diureticele de ansa
B. dieta cu restrictia proteinelor
C. anticoagulantele
D. AINS
E. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
(pag. 1699)

M2350178. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot avea urmatoarele efecte adverse:


A. inducerea unei insuficiente renale acute
B. retentie hidrosalina
C. cistita
D. hiperlipidemie
E. hiperpotasemie
(pag. 1699)

M2550179. Sindromul nefrotic în glomeruloscleroza focala si segmentara este asociat cu:


A. diabet zaharat
B. insuficienta renala uşoară
C. sindrom Zollinger Ellison
D. HTA
E. proteinurie glomerulara neselectivă
(pag. 1697)

1879 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1880 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2550180. Glomerulonefrita memebranoasa are următoarele caracteristici:


A. se asociază cu hepatita B
B. este cea mai frecventa cauza de sindrom nefrotic idiopatic al adultului
C. determină anemie hemolitică microangiopatică
D. uneori se poate remite spontan si complet
E. este deteminată de virusul West Nile
(pag. 1698)

M2550181. Formele etiopatogenicemajore de glomerulonefrita membrano-proliferativa sunt:


A. tip I cu depozite imune subendoteliale si mesangiale
B. tip II cu depozite dense intramembranoase si factor nefritic C3
C. tip III cu proliferare mesangiala si endoteliala, cu depozite granulare subepiteliale
D. tipul IVcu semilune
E. tipul V, cu leziuni minime
(pag. 1699)

M2550182. Complicaţiile sindromului nefrotic care necesită tratament sunt:


A. Hiperlipidemia
B. Scăderea limfocitelor CD4
C. Edemul
D. Tromboembolismul
E. Sindromul de detresă respiratorie
(pag. 1699)

M2550183. Anticoagularea în sindromul nefrotic este indicată pentru:


A. combaterea hiperviscozităţii sanguine
B. combaterea trombozei venoase profunde
C. combaterea edemului
D. tromboembolismul pulmonar
E. combaterea hiperlipemiei
(pag. 1699, 1700)

M2550184. Se recomandă în tratamentul edemului din sindromul nefrotic:


A. restricţie sodată
B. repaus la pat
C. albumină
D. diuretice de ansa
E. plasmafrereză
(pag. 1699)

M2550185. Consecintele sindromului nefrotic nu includ:


A. neuropatia
B. hiperlipidemia
C. scădrea antitrombinei III
D. anemia
E. hiperuricemia
(pag. 1696)

M2550186. Proteinuria din sindromul nefrotic se datorează:


A. creşterii secreţiei de imunoglobuline la nivel glomerular
B. anomaliilor cromozomului Ph21
C. creşterii presiunii coloidosmotice la nivel glomerular

1880 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1881 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. alterarilor structurale ale membranei bazale glomerulare


E. modificarii arhitecturii podocitelor
(pag. 1696)

M2550187. Boala cu leziuni minime se poate datora:


A. complicaţiilor diabetului
B. bolilor limfoproliferative
C. hipertensiunii arteriale
D. deficitului de alfa-1 antitripsină
E. infestării cu toxoplasma gondii
(pag. 1696)

M2550188. In glomerulonefrita membranoasa aspectul caracteristic este:


A. tromboza venulelor mezangiale
B. hipertrofia nefronilor restanţi
C. prezenţa spiculilor
D. depozite imune subepiteliale
E. aspect de piecemeal nefrosis
(pag. 1698)

M2550189. Glomeruloscleroza focală şi segmentară apare în următoarele cazuri:


A. Boala Wilson
B. Boala Fabry
C. Boala Charcot Marie
D. Boala Lenagre
E. Consumul de heroină
(pag. 1698)

M2550190. Care dintre urmăroarele boli infecţioase nu se asociază clasic cu glomerulonefrită


membranoproliferativă:
A. Hepatita B
B. Hepatita C
C. Varicela
D. Febra hemoragică
E. Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane
(pag. 1699)

M2550191. Care condiţii sunt asociate cu glomerulopatia membranoasă:


A. Sifilisul
B. Hidatidoza
C. Amoebiaza
D. Malaria
E. Antraxul
(pag. 1698)

M2550192. Elementele caracteristice ale sindromului nefrotic sunt:


A. Hipoalbuminemia
B. Edemul
C. Proteinuria mai mare de 3-3,5 g / 24 ore
D. Hematuria
E. Osteoporoza
(pag. 1695)

1881 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1882 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2550193. Edemul nefrotic se produce prin:


A. Scaderea presiunii oncotice
B. Hiperaldosteronism
C. Cresterea presiunii hidrostatice
D. Stimularea secretiei de vasopresina
E. Scaderea secretiei factorului natriuretic atrial
(pag. 1695)

M2550194. Hipercoagulabilitatea din sindromul nefrotic se datoreaza:


A. Trombocitozei
B. Pierderii urinare de antitrombina III
C. Stazei venoase
D. Alterarii activitatii proteinelor C si S
E. Cresterii agregabilitatii plachetare
(pag. 1696)

M2550195. O proteinurie de peste 150 mg / 24 ore poate fi:


A. Determinata de leziuni ale membranei bazale glomerulare
B. Fiziologica
C. Produsa prin mecanism tubular
D. Asociata mielomului multiplu
E. Întâlnita în amiloidoza
(pag. 1696)

M2550196. Glomerulonefrita membranoasa se caracterizeaza prin:


A. Anticorpi anti-membrana bazala glomerulara
B. Complement scazut
C. Îngrosarea difuza a membranei bazale la coloratia PAS
D. Crioglobulinemie
E. Prezenta de spiculi de-a lungul membranei bazale la coloratia prin impregnare argentica
(pag. 1698)

M2550197. Glomerulonefrita membranoproliferativa de tip II se caracterizeaza prin:


A. Depozite subendoteliale si mezangiale de C3, IgG si IgM
B. Prezenta factorului nefritic C3
C. Tumefactia si detasarea podocitelor de pe membrana bazala cu stergerea pedicelelor
D. Depozite electronodense în grosimea membranei bazale glomerulare si în alte membrane renale
E. Aspect de glomerulopatie fibrilara
(pag. 1698, 1699)

M2550198. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei au eficienta terapeutica dovedita în:


A. Sindromul nefrotic cu leziuni minime
B. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoasa
C. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita membranoproliferativa
D. Sindromul nefrotic din nefropatia diabetica
E. Sindromul nefrotic din glomeruloscleroza cu hialinoza focala si segmentara
(pag. 1699)

M2550199. Complicatiile sindromului nefrotic includ:


A. Hipoparatiroidismul secundar
B. Hiperlipemia
C. Trombozele venoase

1882 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1883 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Hipotiroidia
E. Diabetul insulinonecesitant
(pag. 1696)

M2550200. În sindromul nefrotic se pierd în urina:


A. Ciancobalamina
B. Antitrombina III
C. Hemosiderina
D. Transferina
E. Tromboplastina
(pag. 1696)

M2550201. Tromboza acuta a venei renale în sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


A. Durere abdominala
B. Accentuarea proteinuriei
C. Varicocel stâng
D. Hipertensiune arteriala
E. Ascita hemoragica
(pag. 1696)

M2650202. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focala si segmentara (GSFS):


A. leziunea morfologica patognomonica este scleroza cu hialinoza unor portiuni ale glomerulului (unor anse
capilare)
B. GSFS poate complica hipotensiunea capilara secundara pierderii de nefroni
C. in majoritatea cazurilor de GSFS idiopatica proteinuria este neselectiva
D. examenul microscopic in imunofluorescenta este de obicei pozitiv
E. remisiunea spontana in GSFS primara este rara si prognosticul renal este relativ sever
(pag. 1697, 1698)

M2650203. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare si


focale (GSFS)
A. proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi, timp de 8 saptamani
B. ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau partiale la pacientii sensibili la corticosteroizi, in 50-
60% a cazurilor
C. transplantul renal nu se complica cu recurente in allogrefele renale
D. intervalul scurt intre debutul GSFS si instalarea bolii renale terminale (IRC terminala) reprezinta un factor
de risc crescut pentru recurenta pe richiul transplantat
E. ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacientii rezistenti la steroizi
(pag. 1698)

M2650204. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia


membranoasa):
A. este cea mai comuna (frecventa) cauza de sindrom nefrotic la copii
B. este mai frecventa la femei, raportul femei/barbati fiind de 1/2
C. proteinuria este de obicei neselectiva, continand sub 80% albumine
D. anticorpii anti-MBG sunt prezenti in forma idiopatica
E. aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot aparea in asociere cu boli sistemice,
ca LES, etc.
(pag. 1698)

M2650205. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasa (nefropatia


membranoasa):
A. transplantul renal este o optiune buna de tratament pentru bolnavii in stadiu de boala renala terminala (IRC
terminala)

1883 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1884 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. tratamentul cu penicilamina si saruri de aur pot cauza nefropatie membranoasa


C. administrarea glucocorticoizilor duc la scaderea evidenta a proteinuriei si confera protectie renala
D. prezenta hiperlipidemiei severe nu influenteaza prognosticul bolii
E. ciclosporina reduce proteinuria si/sau declinul ratei filtrarii glomerulare
(pag. 1698)

M2650206. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa (GNMP):


A. in majoritatea cazurilor beneficiaza de o terapie specifica, eficienta
B. incidenta bolii este egala la cele doua sexe, mai mare la rasa alba
C. GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de
imunoglobuline
D. GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale si mezangiale
E. tipul II de GNMP este o boala autoimuna in serul pacientilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG
denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)
(pag. 1699)

M2650207. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare si imunotactoide


A. proteinuria este constanta, majoritate cazurilor evoluand spre insuficienta renala
B. in peste 50% din cazuri evolueaza cu sindrom nefrotic
C. insuficienta renala este rara
D. varianta imunotactoida se asociaza frecvent cu boli maligne limfoproliferative
E. reprezinta o entitate clinico-patologica frecventa, dar neglijata
(pag. 1699)

M2650208. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangiala proliferativa:


A. proteinuria nefrotica nu semnifica un prognostic prost
B. cei mai multi dintre pacienti nu evolueaza spre insuficienta renala terminala
C. terapia imunosupresiva da rezultate bune
D. biopsia renala arata o crestere difuza a celularitatii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor
mezangiale endoteliale si infiltrarii cu monocite
E. in imunofluorescenta se evidentiaza depozite variabile de IgA, IgM, IgG si / sau complement
(pag. 1699)

M2650209. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN)


A. tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmareste reducerea proteinuriei si
a ratei de progresie a insuficientei renale
B. dieta restrictiva proteica si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea
intraglomerulara si previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale si segmentare
C. valoarea medicatiei hipolipemiante in SN a fost demonstrata
D. anticoagularea este obligatorie in toate cazurile pentru a preveni complicatiile SN
E. antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienti cu SN
(pag. 1699)

M2650210. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN):


A. principala modificare este proteinuria datorata alterarii barierei glomerulare de filtrare pentru proteine
B. hipoalbuminemia este urmata de hipercatabolism si sinteza scazuta de albumine la nivel hepatic
C. in lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SN
D. administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este insotita de riscul inducerii insuficientei renale
acute, hiperpotasemiei si retentiei hidrosaline
E. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au eficienta mai crescuta in SN cu proteinurie masiva fara
hipoalbuminemie severa
(pag. 1695, 1699-1700)

M2650211. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte

1884 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1885 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. fimbria P mediazăă ataşarea Excheriei coli de eritrocitele P-pozitive


B. fimbria P este prezentă la un număr mic de tulpini ce determină pielonefrita acută necomplicată
C. indivizii cu grup sanguin P-negativ au risc crescut pentru pielonefrită
D. indivizii nesecretori de antigene de grup sanguin au un risc scăzut de infecţii urinare recurente
E. predispoziţţia pentru infecţii urinare recurente nu este legată de glicolipidele prezente pe uroepiteliu
(pag. 901)

M2650212. Alegeţi testele de laborator sensibile (utile) pentru precizarea diagnosticului de infecţie a
tractului urinar superior (pielonefrită)
A. creşşterea semnificativă a titrului anticorpilor serici împotriva antigenului O a tulpinii infectate
B. prezenţa cilindrilor hematici în sedimentul urinar
C. dovada afectării funcţţiei de concentare a urinii (hipostenurie)
D. scăăderea titrului de anticorpi serici împotriva antigenelor tulpinilor infectante
E. prezenţa şi/sau creşterea concentraţiei în sânge a proteinei C reactive
(pag. 901)

M2650213. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la pielonefrita acută:


A. în general simptomele se dezvoltă rapid, în decurs de câteva ore
B. starea generală nu este alterată
C. pacientul prezintă febră (peste 39°C)
D. nu prezintă dureri lombare sau abdominale
E. hematuria poate fi prezentă în timpul fazei acute
(pag. 902)

M2650214. Examenul fizic în pielonefrita acută relevă:


A. bradicardie
B. sensibilitate marcat la palpare profundă lombară sau abdominală
C. semnul Romberg pozitiv
D. stare subfebrilă (sub 38°C)
E. sensibilitate musculară generalizată (mialgii la palpare)
(pag. 902)

M2650215. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la tratamentul pielonefritei acute


A. manifestările clinice răspund, de obicei în 48-72 de ore de tratament
B. bacteriuria persistă numai în perioada simptomatică
C. piuria poate persista şi după dispariţia simptomelor
D. deşi în pielonefrita severă bacteriuria dispare mai tardiv nu există corespondenţă clinică
E. în pielonefrita severă febra scade mai încet după ce s-a instituit un tratament adecvat
(pag. 902)

M2650216. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos reprezintă principii de bază ale tratamentului
infecţiilor tractului urinar:
A. practicarea uroculturii cantitative înaintea iniţierii tratamentului
B. precizarea factorilor ce predispun la infecţie şi corectarea lor dacă este posibil
C. ameliorarea simptomelor clinice indică totdeauna vindecarea
D. în infecţiile tractului urinar superior terapia trebuie să fie prelungită
E. recurenţa infecţiei la mai mult de două săptămâni după oprirea terapiei reprezintă aproape totdeauna o
reinfecţie cu aceeaşi tulpină
(pag. 903)

M2650217. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la pielonefrita hematogenă:


A. survine cel mai frecvent la pacienţii debilitaţi

1885 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1886 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. survine cel mai frecvent la pacienţii trataţi cu antihipertensive


C. survine cel mai frecvent la pacienţii care suferă de o boală cronică
D. survine cel mai frecvent la pacienţii sub tratament imunosupresiv
E. survine cel mai frecvent la pacienţii cu boli acute
(pag. 900)

M2650218. Precizaţi factorii predispozanţi pentru infecţiile tractului urinar în timpul sarcinii:
A. creşterea tonusului ureteral
B. scăderea peristaltismului ureteral
C. disfuncţia temporară a valvelor (sfincterelor) vezicoureterale
D. cateterizarea frecventă a vezicii urinare
E. toxemia gravidică
(pag. 901)

M2650219. Precizaţi care din afirmaţiile referitoare la virulenţa tulpinilor de Escherichia coli care
produc pielonefrită (tulpini pielonefritigene) la pacienţii cu tract urinar normal anatomic sunt adevărate:
A. posedă un pil (fimbrie) special care mediază ataşarea la uroepiteliu
B. nu produc hemoliză
C. sunt rezistente la activitatea bactericidă a serului uman
D. nu posedă siderofor (aerobactin) cu rol în eliminarea fierului
E. psedă antigene care declanşează factori antirinichi
(pag. 901)

M2850220. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


A. proteinurie peste 6,5 g/ 24h
B. hiperalbuminemie.
C. proteinurie peste 3-3,5 g/ 24h
D. hiperlipidemie.
E. edem
(pag. 1695)

M2850221. Tulburarile de hemostaza din sindromul nefrotic se datoreaza:


A. deficitului de vitamina K
B. pierderii urinare crescute de antitrombina III
C. nivelului alterat de proteina C si S
D. hiperfibrinogenemiei
E. fibrinolizei inadecvate
(pag. 1696)

M2850222. In sindromul nefrotic apar:


A. poliglobulie
B. anemie microcitara rezistenta la fier
C. hipocalcemie
D. scaderea nivelurilor tiroxinei
E. hipercalcemie
(pag. 1696)

M2850223. Boala cu leziuni minime se mai numeste:


A. boalaX
B. boala nula
C. nefroza lipoidica
D. boala podocitelor

1886 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1887 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. hialinoza
(pag. 1696)

M2850224. Boala cu leziuni minime are urmatorul prognostic:


A. rezervat
B. excelent
C. raspunde foarte bine la antiinflamatoare nesteroidiene
D. raspunde foarte bine la corticosteroizi
E. la 30-40% din copii apare remisiune spontana
(pag. 1697)

M2850225. Glomerulonefrita membranoasa se asociaza cu:


A. hepatita B
B. boala hidatica
C. spondilita anchilozanta
D. tratamentul cu captopril
E. streptococul beta hemolitic
(pag. 1698)

M2850226. Tratamentul edemului din sindromul nefrotic cuprinde:


A. restrictie sodata severa
B. restrictie sodata moderata
C. diuretice de ansa pentru a indeparta >2 kg de edem pe zi
D. diuretuce de ansa pentru a indeparta <1 kg de edem pe zi
E. albumina desodata
(pag. 1699)

M2950227. Proteinuria din sindromul nefrotic este


A. >3,5g/1,73m2/24h
B. <3,5g/1,73m2/24h
C. >3-3,5g/24h
D. <3,5g/1,73m2/24h
E. <1g/1,73m2/24h
(pag. 1695)

M2950228. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin


A. hipoalbulinemie
B. hipolipidemie
C. lipidurie
D. hipocoagulabilitate
E. hipercoagulabilitate
(pag. 1695)

M2950229. Referitor la biopsia renala din sindromul nefrotic este adevarat


A. este valoroasa pentru stabilirea diagnosticului de certitudine
B. este utila pentru orientarea tratamentului si formulerea diagnosticului
C. este contraindicata la adulti cu sindrom nefrotic
D. este necesara la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
E. nu este necesara la majoritatea copiilor cu sdr.nefrotic
(pag. 1696)

M2950230. Proteinuria din sdr.nefrotic este

1887 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1888 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. glomerulara
B. tubulara
C. exclusiv glomerulara
D. glomerulara si tubulara
E. exclusiv tubulara
(pag. 1696)

M2950231. Hiperlipidemia din sdr.nefrotic este


A. consecinta sintezei hepatice crescute de lipoproteine
B. lipoproteinele cu densitate foarte joasa,TG cresc in forme usoare
C. lipoproteinele cu densitate foarte joasa,colesterolul cresc la majoritatea pacientilor
D. lipoproteinele cu densitate foarte joasa,colesterolul cresc doar in forme severe
E. pierdere urinara de proteine ce regleaza homeostazia lipidelor
(pag. 1696)

1888 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1889 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

Tema nr. 51
Insuficienta renala acuta
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1251001. Sindromul hepatorenal este o:


A. forma de insuficienta renala cronica consecutiva cirozei hepatice
B. forma de insuficienta renala acuta prin necroza tubulara acuta
C. forma de insuficienta renala acuta prerenala
D. intoxicatie cu o substanta nefro- si hepatotoxica
E. glomerulonefrita la pacienti cu hepatita acuta
(pag. 1658)

M1251002. Care dintre urmatoarele medicamente poate produce nefropatie acuta toxica (necroza
tubulara acuta):
A. digoxinul
B. aminoglicozidele
C. anticalcicele
D. diureticele
E. preparatele de vitamina D
(pag. 1660)

M1251003. Sub raport anatomopatologic, leziunea principala din insuficienta renala acuta
ischemica/toxica este:
A. proliferarea extracapilara glomerulara
B. proliferarea tubulara
C. vasculita
D. necroza tubulara acuta
E. infiltratul leucocitar in ansele glomerulare
(pag. 1660)

M1351004. Cea mai raspîndita forma de insuficienta renala acuta este reprezentata de:
A. IRA obstructiva
B. azotemia prerenala
C. necroza tubulara acuta prin nefrotoxice
D. necroza tubulara acuta prin soc hipovolemic
E. IRA asociata glomerulopatiilor
(pag. 1657)

M1351005. Terapia specifica a IRA instrinseci stabilizate, datorate ischemiei sau nefrotoxicitatii, consta
în:
A. corticoterapie
B. diuretice
C. solutii saline
D. solutii alcaline
E. nu exista terapie specifica
(pag. 1664)

1889 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1890 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1351006. Insuficienta renala acuta datorata traumatismelor sau interventiilor chirurgicale majore se
însoteste de o mortalitate de:
A. 60%
B. 5%
C. 10%
D. 97%
E. 1%
(pag. 1666)

M1351007. Excretia fractionata de sodiu în azotemia renala intrinseca este de:


A. <1%
B. >1%
C. < 0.5%
D. 0
E. 100%
(pag. 1663)

M1451008. Cel mai sensibil indice de diagnostic diferential intre azotemia prerenala si azotemia renala
intrinseca este:
A. densitatea urinara specifica
B. raportul creatinina urinara / creatinina plasmatica
C. concentratia sodiului urinar
D. excretia fractionata a sodiului
E. examenul sedimentului urinar
(pag. 1663)

M1451009. Hipocalcemia, complicatie a insuficientei renale acute, se poate manifesta prin urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
A. parestezii periorale
B. scurtarea intervalului QT
C. modificari nespecifice ale undei T
D. convulsii
E. confuzie
(pag. 1664)

M1451010. In limitarea leziunilor renale induse de acetaminofen poate fi utilizat:


A. allopurinolul
B. etanolul
C. dimercaprolul
D. N-acetil-cisteina
E. acidul oxalic
(pag. 1664)

M1451011. Acidoza metabolica din insuficienta renala acuta:


A. este insotita de gaura anionica serica scazuta
B. este foarte severa cand insuficienta renala acuta complica boli hepatice
C. diminueaza hiperkalemia, promovand influxul potasiului in celule
D. se datoreaza acizilor nevolatili rezultati din catabolism, in cantitate de 300 mmol/zi
E. poate fi tratata exclusiv dialitic
(pag. 1664)

M1551012. In care din urmatoarele situatii se produce insuficienta renala acuta prin mecanism prerenal:
A. Embolie pulmonara masiva

1890 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1891 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. Vezica neurogena
C. Fibroza retroperitoneala
D. Sindrom hemolitic-uremic
E. Leptospiroza
(pag. 1658)

M1551013. Azotemia de cauza renala intrinseca este data de:


A. Sindromul hepatorenal
B. Purpura trombotica trombocitopenica
C. Pancreatita acuta
D. Tamponada cardiaca
E. Hipertensiune pulmonara
(pag. 1658)

M1551014. Care din urmatoarele elemente sugereaza insuficienta renala acuta:


A. Osteodistrofia renala
B. Neuropatia
C. Cresterea rapida a ureei si creatininei serice
D. Rinichii mici sau cicatrici renale evidentiabile radiologic
E. Proteinuria nefrotica
(pag. 1661)

M1551015. In azotemia prerenala indusa de pierderi de plasma (arsuri) se administreaza:


A. Sânge
B. Solutii izotone saline
C. Solutii hipotone saline
D. Solutii saline hipertone
E. Diuretice
(pag. 1664)

M1551016. Biopsia renala este indicata în insuficienta renala acuta în urmatoarele situatii:
A. Insuficienta renala din pancreatite
B. Insuficienta renala din necroza papilara
C. Insuficienta renala din sindromul hepto-renal
D. Nefrita alergica interstitiala
E. Insuficienta renala din mielomul multiplu
(pag. 1658, 1663)

M1551017. Care din urmatoarele complicatii metabolice ale insuficientei renale acute nu necesita
tratament:
A. Hipervolemia
B. Hiperkaliemia
C. Hiponatremia
D. Acidoza metabolica severa
E. Hiperuricemia
(pag. 1666)

M1551018. Hiperkaliemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:


A. ACE inhibitori
B. carbonat de calciu
C. dializa
D. oprirea administrarii de antiacide

1891 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1892 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. nutritie parenterala
(pag. 1665)

M1651019. Alegeti cauzele de insuficienta renala acuta (azotemie prerenala) ireversibila


A. debitul cardiac scazut
B. vasodilatatia sistemica
C. vasoconstructia renala
D. mielomul multiplu
E. necroza corticala renala bilaterala
(pag. 1658)

M1651020. Alegeti cauze ale insuficientei renale acute (IRA) intrinseci (azotemia renala intrinseca), de
obicei ireversibile
A. obstructia ureterala bilaterala
B. insuficienta renala acuta ateroembolica datorata embolizarii cu cristale de colesterol a vascularizatiei renale
C. sechestrarea de fluide în spatiul extravascular
D. glomerulonefrita proliferativa difuza
E. pielonefrita acuta
(pag. 1660)

M1651021. Alegeti valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta
intrinseca (azotemia renala intrinseca)
A. excretia fractionata a sodiului peste 1%
B. indexul insuficientei renale sub 1
C. raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica sub 20
D. concentratia sodiului urinar sub 10
E. densitatea specifica urinara peste 1,018
(pag. 1663)

M1651022. Alegeti situatiile în care administrarea diureticelor este indicata (si argumentata) în
insuficienta renala acuta (IRA)
A. asocierea hiponatremiei
B. asocierea unei hipocalcemii severe
C. prezenta hipervolemiei
D. asocierea hiponatremiei si hipoosmolaritatii
E. în prezenta cetoacidozei metabolice
(pag. 1665)

M1651023. Alegeti afirmatiile corecte în legatura cu sindromul insuficientei renale acute (IRA)
A. insuficienta renala acuta este o cauza principala de mortalitate datorita în mare parte gravitatii bolilor care
produc insuficienta renala acuta
B. insuficienta renala acuta este un sindrom care apare la aproximativ 5% din totalul internarilor din unitatile
de terapie intensiva
C. oliguria (sub 100 ml/24 ore) este invariabila (constanta)
D. insuficienta renala acuta prerenala (azotemia prerenala) se caracterizeaza prin compromiterea invariabila
a parenchimului renal
E. insuficienta renala acuta intrinseca (azotemia renala) reprezinta aproximativ 5% din totalul cazurilor de
insuficienta renala acuta
(pag. 1657)

M1651024. Alegeti afirmatiile corecte în legatura cu insuficienta renala acuta prerenala (azotemia
prerenala)
A. este cea mai rara forma de insuficienta renala acuta
B. dupa restaurarea fluxului sanguin renal azotemia prerenala este lent reversibila

1892 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1893 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. poate complica o multime de boli renale parenchimatoase


D. antiinflamatoriile nesteroidice (AINS) care activeaza ciclooxigenaza compromit rata filtrarii glomerulare
(RFG) si la indivizii sanatosi
E. hipoperfuzia severa sau prelungita poate conduce la azotemie renala intrinseca
(pag. 1657)

M2251025. Sindromul hepatorenal este o forma de


A. insuficienta renala acuta
B. insuficienta hepatica acuta
C. insuficienta cardiaca congestiva
D. septicemie
E. intoxicatie cu substante nefrotoxice
(pag. 1658)

M2251026. Azotemia din sindromul hepatorenal nu se poate instala in conditiile:


A. hemoragiilor
B. paracentezei
C. administrarii exagerate de vasoconstrictoare
D. administrarii exagerate de inhibitori ai ciclooxigenazei
E. administrarii exagerate de diuretice
(pag. 1658)

M2251027. Azotemia prerenala poate fi determinata de urmatoarele cauze cu exceptia uneia:


A. hipovolemie
B. debit cardiac crescut
C. crestere relativa a rezistentei in sistemul vascular renal
D. hipoperfuzie renala cu deteriorarea raspunsului autoreglator
E. sindrom de hipervascozitate
(pag. 1658)

M2251028. incidenta insuficientei renale acute dupa administrarea de nefrotoxice este crescuta in
urmatoarele situatii cu exceptia uneia
A. varstnici
B. insuficienta renala cronica preexistenta
C. hiervolemie
D. expunere comcomitenta la alte toxine
E. hipovolemie "efectiva"
(pag. 1660)

M2251029. Incidenta nefropatiei datorata subsantelor de contrast pare a nu fi in legatura cu:


A. doza
B. utilizarea de agenti de contrast nonionici
C. diabet zaharat
D. varsta
E. litiaza renala
(pag. 1660)

M2251030. In insuficienta renala acuta prin nefrita interstitiala alergica nu se intalnesc frecvent:
A. cilindrii leucocitari
B. eozinofiliurie
C. proteinurie nefrotica
D. vasculita leucocitoclastica

1893 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1894 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. eozinofilie sistemica
(pag. 1662)

M2251031. Teste de confirmare a azotemiei postrenale include urmatoarele cu exceptia:


A. radiografia renala simpla
B. pielografia retro/anterograda
C. ultrasunete
D. biopsie renala
E. tomografie computerizata
(pag. 1662)

M2251032. Elemente care sugereaza o insuficienta renala cronica in diferentiere cu o insuficienta


renala acuta sunt urmatoarele cu exceptia :
A. anemia
B. neuropatia
C. semne radiologice de osteodistrofie renala
D. rinichi mici cicatriceali
E. hipercalcemia
(pag. 1662)

M2251033. Hipertenesiunea arteriala maligna ca si cauza probabila de insuficienta renala acuta nu se


suspicioneaza la pacientii cu:
A. hipertensiune arteriala severa
B. insuficienta ventriculara stanga
C. retinopatie hipertensiva si edem papilar
D. disfunctie neurologica
E. osteodistrofie renala
(pag. 1661)

M2251034. Rabdomioliza nu este sugerata de prezenta :


A. hiperpotasemiei
B. hiperfosfatemiei
C. hiperuricemiei
D. hipervolemiei
E. cresterea CPK
(pag. 1661)

M2251035. Acidoza din insuficienta renala acuta nu este severa in urmatoarele conditii :
A. cetoacidoza diabetica
B. cetoacidoza din inanitie
C. acidoza lactica
D. dupa intoxicatie cu etilen glicol
E. hipocalcemie
(pag. 1664)

M2251036. Supraincarcarea volemica nu se trateaza cu:


A. aport de sare
B. diuretice
C. ultrafiltrare
D. dializa
E. restrictie de apa
(pag. 1665)

1894 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1895 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2251037. Tratamentul hiperpotasemiei nu include administrarea de :


A. gluconat de calciu
B. bicarbonat de sodiu
C. glucoza cu insulina
D. dializa
E. diuretice economisitoare de potasiu
(pag. 1665)

M2351038. Dilatarea autoreglatoare a arteriolelor aferente care mentine RFG este maxima la o medie a
presiunii arteriale sistemice de:
A. 80 mmHg
B. 60 mmHg
C. 100 mmHg
D. 90 mmHg
E. 120 mmHg
(pag. 1657)

M2351039. Care din afirmatiile de mai jos privind sindromul hepato-renal este adevarata?
A. este o forma de IRC
B. afectarea hepatica este o complicatie a insuficientei renale
C. complica frecvent bolile hepatice cu hipertensiune portala
D. histopatologic, este o forma de glomerulonefrita
E. se insoteste de vasodilatatie intrarenala continua
(pag. 1658)

M2351040. Care din afirmatiile de mai jos privind nefrita interstitiala alergica este falsa?
A. apare dupa ingestia recenta a unui medicament (antibiotic, diuretic, captopril)
B. se insoteste de febra, rash sau artralgii
C. eozinofiluria este frecventa
D. proteinuria este absenta
E. la biopsia cutanata a rashului se poate depista vasculita leucocitoclastica
(pag. 1662)

M2351041. Nefrotoxicitatea metalelor grele poate fi prevenita prin administrarea de:


A. etanol
B. allopurinol
C. N-acetilcisteina
D. dimercaprol
E. agenti alcalinizanti ai urinii
(pag. 1664)

M2551042. Hiperkalemia din IRA este exacerbată de:


A. Hemodiluţie
B. Acidoză
C. Hipocalcemie
D. Hiponatremie
E. Hipofosfatemie
(pag. 1664)

M2551043. In limitarea leziunilor renale induse de acetaminofen este utilă:


A. bromhexina
B. N-acetil-cisteina

1895 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1896 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. Teofilina
D. doxiciclina
E. izopropil-noradrenalina
(pag. 1664)

M2551044. Care din următoarela substanţe folosite în tratamentul IRA nefrotoxice sunt agenţi chelatori
A. Allopurinolul
B. Dimercaprolul
C. Etanolul
D. N-acetil-cisteina
E. Bicarbonatul de sodiu
(pag. 1664, 1665)

M2551045. Alegeţi metoda alternativă hemodializei în tratamentul IRA dintre următoarele:


A. Plasmafereza
B. Şuntul portosistemic transjugular
C. Transplantul renal
D. Hemodiafiltrarea venovenoasă continuă
E. Circulaţia extracorporeală
(pag. 1666)

M2551046. În care din urmatoarele situatii se produce insuficienta renala acuta prin mecanism prerenal:
A. Embolie pulmonara masiva
B. Vezica neurogena
C. Fibroza retroperitoneala
D. Sindrom hemolitic-uremic
E. Leptospiroza
(pag. 1658)

M2551047. Azotemia de cauza renala intrinseca este data de:


A. Sindromul hepatorenal
B. Purpura trombotica trombocitopenica
C. Pancreatita acuta
D. Tamponada cardiaca
E. Hipertensiune pulmonara
(pag. 1658)

M2551048. Care din urmatoarele elemente sugereaza insuficienta renala acuta:


A. Osteodistrofia renala
B. Neuropatia
C. Cresterea rapida a ureei si creatininei serice
D. Rinichii mici sau cicatrici renale evidentiabile radiologic
E. Proteinuria nefrotica
(pag. 1661)

M2551049. În azotemia prerenala indusa de pierderi de plasma (arsuri) se administreaza:


A. Sânge
B. Solutii izotone saline
C. Solutii hipotone saline
D. Solutii saline hipertone
E. Diuretice
(pag. 1664)

1896 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1897 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2551050. Biopsia renala este indicata în insuficienta renala acuta în urmatoarele situatii:
A. Insuficienta renala din pancreatite
B. Insuficienta renala din necroza papilara
C. Insuficienta renala din sindromul hepto-renal
D. Nefrita alergica interstitiala
E. Insuficienta renala din mielomul multiplu
(pag. 1658, 1663)

M2551051. Care din urmatoarele complicatii metabolice ale insuficientei renale acute nu necesita
tratament:
A. Hipervolemia
B. Hiperkaliemia
C. Hiponatremia
D. Acidoza metabolica severa
E. Hiperuricemia
(pag. 1666)

M2651052. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale acute (IRA)
A. insuficienta renala acuta este o cauza principala de mortalitate datorita in mare parte gravitatii bolilor care
produc insuficienta renala acuta
B. insuficienta renala acuta este un sindrom care apare la aproximativ 5% din totalul internarilor din unitatile
de terapie intensiva
C. oliguria (sub 100 ml/24 ore) este invariabila (constanta) in cursul IRA
D. insuficienta renala acuta prerenala (azotemia prerenala) se caracterizeaza prin compromiterea invariabila
a parenchimului renal prin mecanism toxic ischemic
E. insuficienta renala acuta intrinseca (azotemia renala) reprezinta aproximativ 5% din totalul cazurilor de
insuficienta renala acuta
(pag. 1657)

M2651053. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu insuficienta renala acuta prerenala (azotemia
prerenala):
A. este cea mai rara forma de insuficienta renala acuta in unitatile de terapie intensiva
B. dupa restaurarea fluxului sanguin renal si a presiunii de ultrafiltrare azotemia prerenala este lent reversibila
C. poate complica o multime de boli renale parenchimatoase ischemice
D. antiinflamatoriile nesteroidice (AINS) care activeaza ciclooxigenaza compromit rata filtrarii glomerulare
(RFG) si la indivizii sanatosi
E. hipoperfuzia severa sau prelungita poate conduce la azotemie renala intrinseca
(pag. 1657)

M2651054. Alegeti cauzele de insuficienta renala acuta ireversibila


A. debitul cardiac scazut
B. vasodilatatia sistemica
C. vasoconstructia renala
D. mielomul multiplu
E. necroza corticala renala bilaterala
(pag. 1658)

M2651055. Alegeti cauze ale insuficientei renale acute (IRA) intrinseci (azotemia renala intrinseca), de
obicei ireversibile:
A. obstructia ureterala bilaterala
B. insuficienta renala acuta ateroembolica datorata embolizarii cu cristale de colesterol a vascularizatiei renale
C. sechestrarea de fluide in spatiul extravascular
D. glomerulonefrita proliferativa difuza endocapilara

1897 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1898 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. pielonefrita acuta bilaterala


(pag. 1660)

M2651056. Alegeti valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta
intrinseca (azotemia renala intrinseca):
A. excretia fractionata a sodiului peste 1%
B. indexul insuficientei renale sub 1
C. raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica sub 20
D. concentratia sodiului urinar sub 10
E. densitatea specifica urinara peste 1,018
(pag. 1663)

M2651057. Alegeti situatiile in care administrarea diureticelor este indicata (si argumentata) in
insuficienta renala acuta (IRA):
A. asocierea hiponatremiei si a hipopotasemiei
B. asocierea unei hipocalcemii severe
C. prezenta hipervolemiei
D. asocierea hiponatremiei si hipoosmolaritatii
E. in prezenta cetoacidozei metabolice
(pag. 1665)

M2651058. Alegeţi situaţiile în care glomerulonefrita poststreptococică epidemică este mai comună
(frecventă).
A. la copii între 2 şi 6 ani
B. la adolescenţi
C. la adulţi
D. la vîrstnici
E. la gravide
(pag. 1693)

M2651059. Precizaţi care este intervalul în care după o infecţie faringiană (faringită) poate să se
dezvolte glomerulonefrita acută poststreptococică.
A. imediat după debutul faringitei
B. în medie după 10 zile
C. după 3 săptămîni
D. după 2-6 ani
E. după 2-6 luni
(pag. 1693)

M2651060. Precizaţi care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evoluţiei unei
glomerulonefrite poststreptococice.
A. proliferarea endocapilară
B. depunerea de fibrină în spaţiul capsulei Bowman
C. distensia capsulei renale
D. oliguria
E. hipervolemia
(pag. 1693)

M2651061. Precizaţi intervalul în care titrul anticorpilor circulanţi împotriva unor exoenzime
streptococice atinge niveluri maxime (“un vîrf”) după infecţie
A. după 3-4 luni
B. în mod obişnuit în primele 6-8 săptămîni
C. în primele 2 săptămîni

1898 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1899 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. la circa 1 lună
E. după 7 zile
(pag. 1693)

M2651062. Precizaţi care este doza/zi de administrare a ciclophosfamidei în tratamentul


glomerulonefritei rapid progresive (nefrită cu anticorpi anti – MBG).
A. 1 mg/Kg/zi
B. 2 mg/zi
C. 5-10 mg/zi
D. 2-3 mg/zi
E. 2-3 mg/Kg/zi
(pag. 1695)

M2651063. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte


A. în sindromul nefritic acut debutul insuficienţei renale acute este lent (în luni de zile)
B. în sindromul nefritic acut edemul şi hipertensiunea se dezvoltă din cauza afectării ratei filtrării glomerulare
(RFG) şi reducerii reabsorbţiei tubulare de apă
C. în glomerulonefrita proliferativă focală sunt afectaţi peste 50% din glomeruli
D. în sindromul nefritic acut debutul oliguriei (< 400 ml urină/zi) este brusc
E. în sindromul nefritic acut hematuria este mai frecvent microscopică
(pag. 1692)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1251064. Care dintre urmatoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precautie la pacientii
hipovolemici:
A. diureticele
B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
C. antiinflamatoarele nesteroidiene
D. vitaminele din grupul B
E. anticalcicele
(pag. 1664)

M1251065. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice sunt indicate la pacientii cu insuficienta renela
acuta oligurica si hipervolemie:
A. restrictia aportului de sare si de apa
B. restrictia de glucide
C. restrictia de proteine
D. dializa cu ultrafiltrare
E. doze mari de spironolactona
(pag. 1665)

M1251066. Tratamentul hiperkaliemiei in insuficienta renala acuta include:


A. restrictia aportului de alimente bogate in potasiu
B. administrarea de bicarbonat
C. administrarea i.v. de saruri de calciu
D. dializa
E. administrarea de alfablocante
(pag. 1665)

M1251067. Printre indicatiile initierii dializei in insuficienta renala acuta sunt:


A. angina pectorala la oligurici

1899 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1900 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. hiperhidratarea la oligurici
C. deshidratarea extrema
D. hiperkaliemia severa la oligurici
E. poliuria care nu poate fi controlata medicamentos
(pag. 1666)

M1251068. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in insuficienta renala acuta:
A. in toate formele de insuficienta renala acuta exista o reducere brusca a filtrarii glomerulare
B. pacientii au frecvent oligurie sau anurie
C. toti pacientii au oligurie sau anurie
D. de cele mai multe ori functia renala isi revine dupa episodul de insuficienta renala
E. pacientii au frecvent modificari de osteopatie renala severa
(pag. 1657)

M1251069. Care dintre urmatoarele categorii de factori etiologici pot duce la insuficienta renala acuta
prerenala:
A. hipovolemia
B. sechestrarea lichidelor in spatiul extravascular
C. scleroza tubilor
D. scleroza glomerulilor
E. proliferarea celulelor endoteliale renale
(pag. 1658)

M1251070. Insuficienta renala acuta intrinseca poate apare in:


A. glomerulonefritele acute
B. sindromul Fanconi
C. nefropatia toxica sau ischemica acuta (necroza tubulara acuta)
D. nefritele interstitiale acute
E. glomeruloscleroza segmentala si focala
(pag. 1658)

M1251071. Azotemia postrenala poate fi determinata de:


A. obstructia acuta a arteriolelor aferente
B. obstructia unui ureter (cand celalalt rinichi este indemn)
C. obstructia ambelor uretere
D. obstructia unui ureter, daca rinichiul contralateral este afunctional
E. obstructia colului vezical
(pag. 1660)

M1251072. Obstructia subvezicala a tractului urinar poate fi produsa de:


A. adenomul prostatic
B. carcinomul prostatic
C. vezica neurogena
D. ligatura accidentala a unui ureter
E. hipovolemie
(pag. 1660)

M1251073. Insuficienta renala acuta mioglobinurica se poate intalni dupa:


A. traumatisme extinse
B. ischemie musculara (de ex. dupa obstructii arteriale la nivelul membrelor)
C. hipertensiunea arteriala
D. mielomul multiplu

1900 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1901 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. hiperuricozurie
(pag. 1660)

M1251074. Printre semnele de deshidratare se numara:


A. turgorul cutanat redus
B. hipotensiunea arteriala
C. bradicardia
D. scaderea debitului urinar
E. cresterea presiunii venos centrale
(pag. 1661)

M1251075. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile in insuficienta renala acuta:
A. in toate formele de insuficienta renala acuta exista o reducere brusca a filtrarii glomerulare
B. pacientii au frecvent oligurie sau anurie
C. toti pacientii au oligurie sau anurie
D. de cele mai multe ori functia renala isi revine dupa episodul de insuficienta renala
E. pacientii au frecvent modificari de osteopatie renala severa
(pag. 1657)

M1351076. Acidoza metabolica din IRA se trateaza cu:


A. carbonat de litiu
B. bicarbonat de sodiu
C. gluconat de calciu
D. restrictie de proteine in dieta
E. dializa
(pag. 1665 - tabel 270-4)

M1351077. Hiperkaliemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:


A. Hidroxid de aluminiu
B. Glucoza cu insulina
C. Bicarbonat de sodiu
D. Restrictie de apa
E. Rasini schimbatoare de ioni
(pag. 1665)

M1351078. Tulburarile hemodinamice care se pot complica cu azotemie prerenala sunt reprezentate de:
A. hipovolemie
B. hipervolemie
C. debitul cardiac scazut
D. vasodilatatia sistemica
E. vasoconstrictia renala selectiva
(pag. 1657)

M1351079. Medicamentele implicate în aparitia azotemiei prerenale sunt:


A. inhibitorii ciclooxigenazei
B. beta-lactaminele
C. rifampicina
D. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
E. ciclosporina
(pag. 1658)

M1351080. Agenti etiologici ai nefritelor interstitiale care pot cauza azotemie renala intrinseca pot fi:

1901 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1902 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. beta-lactaminele
B. leptospiroza
C. sarcoidoza
D. aminoglicozidele
E. hipertensiunea arteriala accelerata
(pag. 1658)

M1351081. Azotemia postrenala se poate datora:


A. vezicii neurogene
B. infectiilor candidozice
C. hiperplaziei prostatice
D. necrozei papilare
E. fibrozei retroperitoneale
(pag. 1658)

M1351082. Din punct de vedere clinico-patologic, este utila împartirea cauzelor azotemiei acute
intrinseci renale în:
A. boli ale vaselor renale mari
B. boli ale microcirculatiei si ale glomerulilor
C. IRA ischemica si nefrotoxica
D. boli datorate unui obstacol ureteral bilateral
E. boli tubulo-interstitiale
(pag. 1658)

M1351083. În IRA intrinseca de cauza ischemica, rata de filtrare glomerulara se reduce deoarece:
A. exista o inhibitie a baroreceptorilor centrali
B. presiunea ultrafiltrarii glomerulare este redusa ca o consecinta a scaderii fluxului sangvin renal
C. fluxul filtratului glomerular în tubi este obstruat prin cilindri alcatuiti din celule epiteliale si detritusuri
necrotice
D. exista un reflux al filtratului glomerular prin epiteliul glomerular afectat
E. se acumuleaza sânge în circulatia portala
(pag. 1659)

M1351084. Elemente clinice care sustin diagnosticul de azotemie prerenala pot fi:
A. setea si vertijul ortostatic
B. hipertensiunea ortostatica
C. presiunea venoasa jugulara crescuta
D. scaderea sudoratiei axilare
E. turgorul cutanat scazut
(pag. 1661)

M1351085. Teste de confirmare utile în diagnosticul IRA asociata cu glomerulonefrite sau vasculite
sunt:
A. scaderea fractiei C3 a complementului
B. biopsia renala
C. determinarea acidului uric seric
D. hemoculturi
E. urocultura
(pag. 1662-tabel 270-2)

M1351086. Hiperkaliemia din IRA poate fi deosebit de severa în urmatoarele situatii:


A. rabdomioliza
B. azotemie prerenala

1902 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1903 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. sindrom de liza tumorala


D. nefrita interstitiala acuta
E. hemoliza
(pag. 1664)

M1451087. Insuficienta renala acuta secundara administrarii substantelor de radiocontrast se


caracterizeaza prin:
A. frecventa crescuta in cazul utilizarii agentilor de contrast nonionici, cu osmolaritate joasa
B. mediatorul responsabil de vasoconstrictia intrarenala este angiotensina II
C. incidenta crescuta la pacientii cu mielom multiplu
D. substanta de contrast produce insuficienta renala mai ales prin toxicitate asupra epiteliului tubular proximal
E. riscul dezvoltarii insuficientei renale acute este dependent de doza substantei de contrast
(pag. 1660)

M1451088. Medicamente responsabile de producerea azotemiei renale intrinseci prin necroza tubulara
acuta sunt:
A. cisplatin
B. trimetoprim
C. peniciline
D. acyclovir
E. aminoglicozide
(pag. 1660)

M1451089. Urmatoarele afirmatii referitoare la fiziopatologia insuficientei renale acute sunt false:
A. mioglobina este un factor stimulator al bioactivitatii acidului nitric
B. acidoza promoveaza formarea cilindrilor in cazul rabdomiolizei
C. pacientii cu hepatopatii complicate cu hipertensiune portala si ascita au de obicei volum plasmatic scazut
D. leziunea cea mai importanta in insuficienta renala acuta ischemica este la nivelul segmentului S3 al tubului
proximal
E. cisplatinul este responsabil de producerea nefropatiei interstitiale alergice
(pag. 1658, 1660)

M1451090. Examenul sedimentului urinar in insuficienta renala acuta poate oferi urmatoarele informatii:
A. cristale de oxalati si hipurati in intoxicatia cu etilenglicol
B. eozinurie (>5% din leucocitele urinare) in insuficienta renala acuta ateroembolica
C. cilindrii granulari pigmentati in azotemia prerenala
D. hematurie si piurie in insuficienta renala acuta din boli prostatice
E. absenta cilindrilor in 20-30% din cazurile de insuficienta renala acuta ischemica
(pag. 1661)

M1451091. Insuficienta renala acuta intrinseca ischemica se caracterizeaza prin:


A. cilindrii hialini la examenul sedimentului urinar
B. excretia fractionata a sodiului > 1%
C. densitate urinara specifica > 1018
D. sodiu urinar > 20 mmol/l
E. raport uree / creatinina plasmatica < 10-15
(pag. 1662, 1663)

M1451092. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza complicatiile insuficientei renale acute:


A. alcaloza metabolica poate exacerba hiperkalemia
B. acidoza metabolica este severa in intoxicatia cu etilenglicol
C. anemie severa in absenta hemoragiei poate sugera microangiopatie trombotica
D. infectia poate complica 50-90% dintre cazurile de insuficienta renala acuta

1903 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1904 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. potasiul seric creste cu 2 mmol/l/zi in insuficienta renala acuta oligoanurica


(pag. 1663, 1664)

M1551093. Inhibitorii enzimei de conversie sunt utili în tratamentul insuficientei renale acute asociata:
A. Diabetului zaharat
B. Sindromului nefrotic
C. Hipertensiunii
D. Sarcinii ectopice rupte
E. Sclerodermiei
(pag. 1665)

M1551094. Indicatiile absolute ale dializei în insuficienta renala acuta sunt:


A. Hipocalcemia
B. Hiponatremia
C. Semnele sindromului uremic
D. Hipervolemia netratabila
E. Hiperkaliemia rezistenta la masurile conservatoare
(pag. 1666)

M1551095. Prognosticul sever în insuficienta renala acuta este legat de:


A. Creatinina mai mare de 3 mg/dl
B. pH arterial mai mare de 7,2
C. Acid uric mai mare de 15 mg/dl
D. Uree peste 100 mg/dl
E. Oligurie sub 400 ml/zi la prezentare
(pag. 1666)

M1551096. Hipervolemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:


A. Solutii saline hipotone
B. Bicarbonat de sodiu
C. Tiazide
D. Diuretice de ansa
E. Restrictie de apa si sare
(pag. 1665)

M1551097. Care din elementele urmatoare sugereaza azotemia prerenala:


A. Excretia fractionala a sodiului mai mica de 1
B. Concentratia urinara a sodiului mai mare de 20 mmol/L
C. Raport uree urinara / uree plasmatica mai mic de 3
D. Densitate urinara mai mare de 1018
E. Raport uree / creatinina plasmatica mai mic de 10
(pag. 1663)

M1551098. Rabdomioliza este sugerata de:


A. Cresterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM)
B. Hipercalcemie
C. Hiperuricemie
D. Hiperkaliemie
E. Hiperfosfatemie
(pag. 1663)

M1551099. Vasoconstrictia intrarenala produce insuficienta renala acuta intrinseca în urmatoarele

1904 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1905 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

situatii iatrogene:
A. Antiinflamatoarele nesteroidiene
B. Cisplatinium
C. Ciclosporina
D. Produsele de contrast radiologic
E. Cefalosporine
(pag. 1658, 1660)

M1551100. Eozinuria caracterizeaza insuficienta renala acuta din:


A. Mielomul multiplu
B. Nefrita alergica interstitiala post-antiinflamatoare nesteroidiene
C. Sindromul hepatorenal
D. Mioglobinurie
E. Starile ateroembolice
(pag. 1661)

M1651101. Alegeti afirmatiile corecte în legatura cu necroza tubulara acuta


A. poate fi determinata (cauzata) de infectii
B. este de obicei cauza de insuficienta renala cronica (IRC)
C. poate fi determinata (cauzata) de substante nefrotoxice
D. este de obicei cauza de insuficienta renala rapid progresiva (IRRP)
E. este cauza obisnuita (frecventa) de insuficienta renala acuta (IRA)
(pag. 1647)

M1651102. Alegeti afirmatiile corecte în legatura cu sindromul hepatorenal


A. este o forma particulara, agresiva de insuficienta renala cronica (IRC)
B. azotemia se poate instala progresiv, în saptamîni sau luni
C. azotemia poate fi precipitata de administrarea exagerata a diureticelor
D. complica frecvent insuficienta hepatica datorata cirozei hepatice
E. retentia activa de sodiu este un raspuns tardiv alaturi de vasoconstrictia intrarenala
(pag. 1658)

M1651103. Alegeti valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta (IRA)
prerenala (azotemia prerenala)
A. concentrarea sodiului urinar mai mare de 20 mmol/l
B. raportul dintre ureea urinara si cea plasmatica sub 3
C. raportul uree/creatinina plasmatica sub 10-15
D. raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica peste 40
E. indexul insuficientei renale sub 1
(pag. 1663)

M1651104. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hiperkaliemia din insuficienta renala acuta (IRA)
A. acidoza metabolica poate exacerba hiperkaliemia prin scaderea efluxului de potasiu din celule
B. hiperkaliemia sub 6,0 mmol/l este în general asimptomatica
C. hiperkaliemia este mai redusa în IRA datorata rabdomiolizei
D. la pacientii cu hemoliza si sindrom de liza tumorala hiperkaliemia este severa
E. aparitia de anomalii (tulburari) electrocardiografice se înregistreaza în cazurile de hiperkaliemie severa
(pag. 1664)

M1651105. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hiperfosfatemia din insuficienta renala acuta (IRA)
A. în caz de hemoliza hiperfosfatemia este usoara
B. depozitarea metastatica a fosfatului de calciu poate duce la hipofosfatemie simptomatica

1905 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1906 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. hiperfosfatemia severa apare secundar rabdomiolizei


D. rezistenta tesuturilor la actiunile paratormonului (Pt) poate agrava hiperfosfatemia
E. hiperfosfatemia usoara este aproape invariabila în IRA
(pag. 1664)

M1651106. Alegeti masurile terapeutice considerate a fi utile în insuficienta renala acuta (IRA)
A. nu exista masuri profilactice specifice, de importanta suprema
B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) trebuie utilizati cu precautie la pacientii cu boala
renovasculara
C. diureza alcalina fortata poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului
D. restrictia aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / Kg / zi, proteine cu valoare biologica mare este indicata
E. aportul caloric trebuie redus paralel cu cresterea azotemiei
(pag. 1665-1666)

M1651107. Alegeti indicatiile posibile ale biopsiei renale în insuficienta renala acuta (IRA)
A. insuficienta renala acuta de cauza prerenala
B. în situatiile în care cauza azotemiei renale intrinseci este neclara
C. sindromul hemolitic uremic
D. IRA secundara vasculitelor
E. pielonefrita acuta
(pag. 1663)

M1651108. Alegeti factorii (indicatorii) de prognostic rezervat din insuficienta renala acuta (IRA)
A. oliguria (sub 400 ml/zi) la prezentare
B. vîrsta înaintata
C. insuficientele pluriorganice
D. prezenta unor deteriorari subclinice ale functiei renale
E. creatinina serica peste 3 mg/dl la prezentare
(pag. 1666)

M1651109. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nefritele interstitiale alergice induse de medicamente
A. prezenta cilindrilor granulari mari (hialini) sunt probabil datorati fibrozei interstitiale
B. prezenta cilindrilor hematici sunt caracteristici
C. prezenta cilindrilor granulosi nepigmentari sunt sugestivi pentru nefrita interstitiala
D. evidentierea unei eozinurii (peste 5% din leucocitele urinare) este obisnuita în nefritele alergice induse de
medicamente
E. în nefrita interstitiala indusa de antiinflamatoarele nesteroidice în urina pot predomina limfocitele
(pag. 1661)

M2251110. Insuficienta renala acuta este un sindrom caracterizat prin:


A. declin rapid al ratei de filtare glomerulara(ore-saptamani)
B. declin rapid progresiv al ratei de filtare glomerulara(saptamani-luni)
C. declin lent progresiv al ratei de filtare glomerulara(ani-decade)
D. reducerea recenta a valorilor ureii si creatininei serice
E. tulburari hidro electrolitice si acidobazice
(pag. 1657)

M2251111. Care dintre urmatoarele afirmatii privind insuficienta renala acuta nu este adevarata:
A. oliguria este prezenta intotdeauna in tabloul clinico-biologic al insuficientei renale acute
B. insuficienta renala acuta este intotdeauna reversibila
C. insuficienta renala cauta este cauza principala de morbiditate si mortalitate intraspitaliceasca
D. insuficienta renala acuta poate complica o gama larga de boli

1906 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1907 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. insuficienta renala acuta postrenala se caracterizeaza prin obstructie la nivelul tubilor renali
(pag. 1657)

M2251112. Azotemia prerenala :


A. este forma cea mai putin frecventa de insuficienta renala acuta
B. se datoreste hipoperfuziei renale
C. este ireversibila
D. nu are parenchimul renal deteriorat
E. poate trece in forma de azotemie renala intrinseca ischemica
(pag. 1657)

M2251113. Azotemia prerenala poate complica o varietate de tulburari hemodinamice:


A. hipovolemia
B. debitul cardiac scazut
C. vasoconstrictia sistemica
D. vasodilatatia renala sistemica
E. vasodilatatia sistemica
(pag. 1657)

M2251114. In insuficienta renala acuta prerenala baroreceptorii activati declanseaza ca urmare a


hipovolemiei si reducerii tensiunii arteriale medii raspunsuri neuroumorale ce vizeaza:
A. activarea sistemului nervos simpatic
B. activarea sistemului renina angiotensina aldosteron
C. eliberarea de argin vasopresina
D. eliberarea de eritropoetina
E. eliberarea de vitamina D2
(pag. 1657)

M2251115. Noradrenalina,angiotensina II si arginin vasopresina determina in insuficienta renala acuta


prerenala :
A. vasodilatatie in paturile vasculare "neesentiale"
B. cresc pierderea de sare prin glandele sudoripare
C. stimuleaza setea si apetitul la sare
D. accentueaza retentia renala de apa si sare
E. poliurie
(pag. 1657)

M2251116. Sindromul hepatorenal complica frecvent:


A. ciroza hepatica
B. tumorile hepatice
C. rezectia hepatica
D. obstructia biliara
E. pancreatita acuta
(pag. 1658)

M2251117. Insuficienta renala acuta poate progresa in cadrul sindromului hepatorenalachiar, dupa
asigurarea volemiei, ca urmare a:
A. vasoconstrictiei intrarenale continue
B. hipoperfuziei si ishemiei determinate de factori circulanti eliberati de ficat
C. septicemiei
D. nefrotoxicelor
E. vasodilatatiei sistemice

1907 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1908 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1658)

M2251118. Care dintre urmatoarele afirmatii privind sindromul hepatorenal sunt corecte:
A. vasoconstrictie intrarenala si retentia activa de sodiu sunt raspunsuri timpurii la insuficienta hepatica
B. vasoconstrictia intrarenala si retentia de sodiu pot precede alterarea hemodinamica sistemica
C. bolile hepatice cu hipertensiune portala au de obicei volum plasmatic crescut cu hipervolemie "efectiva"
D. azotemia se poate instala progresiv
E. azotemia poate fi precipitata de o serie de factori hemodinamici
(pag. 1658)

M2251119. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. termenii de insuficienta renala acuta si necroza tubulara acuta sunt sinonimi
B. azotemia prerenala si insuficienta renala ischemica sunt un aspect al manifestarii hipoperfuziei renala
C. insuficienta renala acuta ischemica difera de azotemia prerenala prin aceea ca hipoperfuzia induce
afectarea ischemica a epiteliului tubular
D. ischemia poate conduce la necroza corticala bilaterala
E. axzotemia renala intrinseca poate fi produsa de obstructia ale vaselor renale mari
(pag. 1658)

M2251120. insuficienta renala acuta ischemica apare cel mai frecvent dupa:
A. interventiile chirurgicale
B. traumatisme severe
C. hemoragii
D. septicemii
E. stari de hiperhidratare
(pag. 1658insuficienta renala acuta ischemi1658)

M2251121. Azotemia prerenala poate fi determinata de stari de :


A. pierderi gastrointestinale de fluide
B. vasoconstrictie sistemica
C. vasodilatatie renala
D. sindrom hepatorenal
E. mielom multiplu
(pag. 1658)

M2251122. Azotemia renala intrinseca poate fi determinata de :


A. obstructia arterei si venei renale
B. intoxicatie cu etilenglicol
C. administrare de substante de contrast
D. leptospiroza
E. tuberculoza renala
(pag. 1658)

M2251123. Azotemia postrenala poate fi determinata:


A. depozite intratubulare de acid uric
B. pielonefrita acuta
C. sindrom hemolitico uremic
D. necroza papilara
E. hiperplazie prostatica
(pag. 1658)

M2251124. Azotemia postrenala nu este determinata de :


A. nefrite interstitiale infiltrative

1908 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1909 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. rabdomioliza
C. rejet de alogrefa renala
D. vezica neurogena
E. fibroza retroperitoneala
(pag. 1658)

M2251125. Azotemia prerenala nu este data de :


A. compresie ureterala externa
B. inhibitori ai enzimei de conversie
C. hemoliza
D. sarcoidoza
E. hipertensiune pulmonara
(pag. 1658)

M2251126. In faza incipienta a insuficientei renale acute ischemice rata de filtare glomerulara se
deteroreaza datorita::
A. cresterii presiunii de ultrafiltrare glomerulara
B. obstruarii fluxului filtratului glomerular in tubi
C. refluxului filtratului glomerular prin epiteliul tubular afectat
D. vasodilatatiei ischemice
E. debitului cardiac scazut
(pag. 1659)

M2251127. Leziunea ischemica din insuficienta renala acuta ischemica este mai importanta in:
A. portiunea tubulara medulara a tubului proximal
B. portiunea medulara a ramurei ascendente groase a ansei lui Henle
C. portiunea medulara a ramurei descendente groase a ansei Henle
D. corticala
E. glomerul
(pag. 1659)

M2251128. Ischemia celulara din IRA determina:


A. alterari ale energeticii celulare
B. alterari ale transportului ionilor
C. modificarii integritatii membranare
D. cresterii filtrarii glomerulare
E. vasodilatatiei intrarenale
(pag. 1659)

M2251129. Ischemia renala din IRA duce la:


A. epuizarea ATP
B. inhibitia transportului activ de sodiu
C. edematierea celulei
D. dezintegrarea citoscheletonului
E. pierderea calciului intracelular
(pag. 1659)

M2251130. Ischemia renala poate duce la urmatoarele modificari :


A. alterarea metabolismului fosfolipidic
B. formarea radicalilor liberi
C. peroxidarea lipidelor membranare
D. accentuarea transportului activ de sodiu

1909 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1910 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. acumularea calciului intracelular


(pag. 1569)

M2251131. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind faza de recuperare a insuficientei
renale acute intrinseci:
A. se caracterizeaza prin regenerarea celulelor tubulare
B. rata de filtare glomerulara revine brusc
C. se poate complica cu diureza marcata
D. diureza marcata apare datorita reducerii excretiei apei si sarii retinute
E. diureza marcata apare ca urmare a utilizarii diureticelor
(pag. 1659)

M2251132. Nefropatia datorata substantelor de contrast se caracterizeaza prin:


A. crestere acuta in 24-48 h a ureii si creatininei serice
B. reversibilitate
C. varful in 10-15 zile
D. rezolutia in 21 zile
E. rezolutia in 30 zile
(pag. 1660)

M2251133. Nefropatia datorata substantelor de contrast apare mai frecvent la persoane cu


A. insuficienta cardiaca congestiva
B. infectie urinara
C. insuficienta renala cronica preexistenta
D. diabet zaharat
E. mielom multiplu
(pag. 1660)

M2251134. Care dintre urmatoarele afirmatii privind insuficienta renala acuta produsa de
aminoglicozide este corecta:
A. apare dupa 20 zile de la expunere
B. se produce prin inducere de leziuni mitocondriale
C. inhibarea activitatii ATP-azei
D. inhibarea transportului solvitilor
E. leziuni mediate de radicali liberi asupra membranei celulare
(pag. 1660)

M2251135. Printre cauzele de rabdomioliza se numara


A. leziuni le de strivire
B. convulsiile
C. efortul excesiv
D. alcoolismul
E. hipovolemia
(pag. 1660)

M2251136. Mioglobina si hemoglobina produc insuficienta renal acuta ca urmare a:


A. efectelor toxice asupra celulelor epiteliale tubulare
B. inducerii formarii de cilindrii
C. hipovolemiei
D. acidozei
E. activarii bioactivitatii dioxidului nitric
(pag. 1660)

1910 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1911 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2251137. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile morfologice din insuficienta renala
acuta nefrotoxica sunt adevarate:
A. leziuni morfologice importante in portiunea contorta a tubului proximal
B. leziuni morfologice importante in portiunea dreapta a tubului proximal
C. necroza celulelor tubulare este mai importanta decat in insuficienta renala acuta ischemica
D. necroza este foarte severa in portiunea rectilinie a tubului proximal
E. necroza celulelor tubulare este mai putin importanata decat in insuficienta renala acuta ischemica
(pag. 1660)

M2251138. In azotemia prerenala se intalnesc:


A. cilindrii hialini
B. Fe Na>1%
C. UNa>10 meq/l
D. densitate specifica >1018
E. rezolvarea rapida a insuficientei renale acute dupa refacerea perfuziei renale
(pag. 1662)

M2251139. In necroza tubulara acuta se intalnesc


A. cilindrii epiteliul ui tubular
B. Fe Na <1%
C. Na urinar >20 meq /l
D. densitate specifica <1015
E. cilindrii mari "noroiosi "
(pag. 1662)

M2251140. In azotemia renala intrinseca prin ateroembolism se intalneste:


A. manipulare recenta a aortei
B. noduli subcutanati
C. livedo reticularis
D. eozinofilie
E. complement normal
(pag. 1662)

M2251141. In insuficienta renala cronica se intalnesc rinichi normali/crescuti in:


A. glomerulonefrite
B. pielonefrite
C. nefropatie diabetica
D. boala rinichilor polichistici
E. amiloidoza
(pag. 1662)

M2251142. Diagnosticul de azotemie prerenala este sustinut de urmatoarele manifestari clinico-


bio;ogice:
A. sete,vertij ortostatic
B. hipotensiune ortostatica
C. presiune venos centrala crescuta
D. turgor cutanat crescut
E. scaderea sudoratiei axilare
(pag. 1661)

M2251143. Nefropatia urica cauza de insuficienta renala acuta este sugerata de :


A. hiperuricemie >15 mg/dl

1911 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1912 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. hiperpotasemie
C. hipofosfatemie
D. cresterea LDH
E. hiperuricemie <10 mg/dl
(pag. 1663)

M2251144. Punctia biopsie renala in insuficienta renala acuta intrinseca se face :


A. dupa excluderea insuficienteti renale acute pre/postrenale
B. cand etiologia este neclara
C. in caz de glomerulonefrite /v asculite
D. in prezenta de nefrite interstitiale acute
E. in nefropatii dupa substante de contrast
(pag. 1663)

M2251145. Insuficienta renala acuta deterioreaza:


A. excretia renala de sodiu
B. reabsorbtia apei
C. reabsorbtia potasiului
D. homeostazia cationilor divalenti
E. mecanismele acidifierii urinare
(pag. 1663)

M2251146. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:


A. in azotemia prerenala raportul dintre creatinina urinara si cea plasmatica >40
B. raportul dintre ureea urinara si cea plasmatica >3 in azotemia renala intrinseca
C. osmolaritatea urinara <300 mmol/kg HO in azotemia renala intrinseca
D. raportul uree/creatinina plasmatica >20 in azotemia prerenala
E. indexul insuficientei renala <1 in azotemia prerenala
(pag. 1663)

M2251147. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la indicii urinari dignostici in
azotemia prerenala:
A. Fe Na >1
B. cocentratia urinara a sodiului >10
C. densitatea specifica a urinii >1018
D. sediment urinar :cilindrii hialini
E. osmolaritatea urinara ,500 mmol/Kg H2o
(pag. 1663)

M2251148. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indicii urinari dignostici in azotemia renala
intrinseca sunt corecte:
A. Fe Na>1%
B. concentratia sodiului urinar >20 mmol/l
C. densitatea specifica a urinii >1018
D. osmolaritatea urinii <300mmol/kg H20
E. sedimentul urinar:cilindrii granulsi maro "noroiosi "
(pag. 1663)

M2251149. Care dintre urmatoarele afirmatii rferitoare la cresterea potasiului seric in insuficienta
renala acuta sunt corecte:
A. la pacientii cu oligurie/anurie
B. se datoreste excretiei alterate a a potasiului perfuzat si ingerat
C. apare ca urmare a eliberarii sale de la nivelul epiteliului tubular

1912 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1913 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. in acidoza
E. in hipovolemie
(pag. 1664)

M2251150. Hipocalcemia din insuficienta renala acuta se datoreste:


A. depozitelor metastatice a fosfatului de calciu
B. rezistentei tesuturilor la actiunea PTH
C. valorilor crescute ale 1,25 dihidroxivitaminei D
D. hipovolemiei
E. hiperpotasemiei
(pag. 1664)

M2251151. Factorii care contribuie la aparitia anemiei sunt:


A. hemoliza
B. hemoragiile
C. hemoconcentratia
D. cresterea timpului de supravietuire a hematiilor
E. deteriorarii eritropoiezei
(pag. 1664)

M2251152. Complicatiile fazei de recuperare a insuficientei renala acute pot fi :


A. hipernatremia
B. hiperpotasemia
C. hipomagneziemia
D. hipofosfatemia
E. hipocalcemia
(pag. 1664)

M2251153. Diureza alcalina fortata poate preveni :


A. nefropatia urica acuta
B. leziunile renale datorate metotrexatului
C. rabdomiolizei
D. nefropatiei obstructive
E. ateroembolismului
(pag. 1664)

M2251154. In tratamentul insuficientei renale acute fluidele trebuie administrate lent in functie de :
A. presiunea venos centrala
B. presiunea venoasa jugulara
C. debitul urinar
D. valoarea PTH
E. hematocrit
(pag. 1665)

M2251155. Acidoza metabolica se trateaza cu:


A. regim hiperproteic
B. bicarbonat de sodiu
C. gluconat de calciu
D. restrictie de proteine in dieta
E. dializa
(pag. 1665)

1913 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1914 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2251156. In insuficienta renala acuta sunt indicate urmatoarele mijloace dietetice:


A. aport1g/kg/zi proteine
B. hidrati de carbon 100g/zi
C. aport 0,6g/kg/zi proteine
D. hidrati de carbon 50g/zi
E. aport de alimente bogate in fosfor
(pag. 1665)

M2251157. Indicatiile absolute ale dializei in IRA include:


A. simptome /semne ale sindromului uremic
B. tratamentul hipervolemiei refractare
C. tratamentiul acidozei metabolice refractare la tratament
D. tratamentul hiperpotasemiei
E. tratamentul anemiei
(pag. 1666)

M2251158. Cresterea ratei mortalitatii in insuficienta renala acuta se intalneste in ::


A. stari posttraumatice
B. stari postobstreticale
C. la varstnici
D. la persoane cu insuficiente multiple de organ
E. stari postchirurgicale
(pag. 1666)

M2251159. Hiperfosfatemia din insuficienta renala acuta se trateaza prin:


A. restrictia aportului de fosfat din dieta
B. carbonat de calciu
C. hidroxid de aluminiu
D. dializa
E. bicarbonat de sodiu
(pag. 1666)

M2351160. Printre cauzele IRA prerenale se numara:


A. debit cardiac scazut
B. pierderi de fluide prin diureza osmotica
C. hipoperfuzie renala indusa de inhibitorii de ciclooxigenaza
D. administrarea de substante de contrast iodate
E. sindromul hemolitic uremic
(pag. 1657)

M2351161. Care din afirmatiile privind nefropatia cauzata de substantele de contrast este adevarata?
A. are ca substrat histopatologic o afectare glomerulara
B. este o forma intotdeauna ireversibila de IRA
C. este mai frecventa la diabetici si la bolnavii cu mielom multiplu
D. se insoteste de vasoconstrictie intrarenala
E. se caracerizeaza prin excretie fractionata crescuta de sodiu
(pag. 1660)

M2351162. Urmatoarele elemente pot fi utile in stabilirea caracterului acut sau cronic al insuficientei
renale:
A. valoare Hb, Ht
B. valoarea creatininei si ureei serice

1914 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1915 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. masurarea taliei renale prin ecografie


D. sumarul de urina
E. examenul radiologic al scheletului pentru evidentierea semnelor de osteodistrofie renala
(pag. 1661)

M2351163. Printre factorii precipitanti ai sindromului hepato-renal se numara:


A. hemoragia
B. paracenteza
C. diureticele
D. vasoconstrictoarele
E. AINS
(pag. 1658)

M2351164. Eozinofiluria poate aparea in urmatoarele situatii:


A. IRA prin pielonefrita acuta
B. IRA ateroembolica
C. nefritele interstitiale alergice la medicamente
D. necroza tubulara acuta ischemica
E. necroza tubulara acuta la substantele de contrast iodate
(pag. 1661)

M2351165. In rabdomioliza se pot intilni urmatoarele anomalii biochimice:


A. cresterea creatinkinazei (izoenzima MM)
B. hipokaliemie
C. hiperfosfatemie
D. hipocalcemie
E. hiperuricemie
(pag. 1663)

M2351166. In ceea ce priveste proteinuria care apare in necroza tubulara acuta, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
A. este, in mod caracteristic, <1 g/zi
B. este, in mod caracteristic, >3 g/zi
C. se datoreaza insuficientei reabsorbtii a proteinelor filtrate si excretiei detritusurilor celulare
D. are drept cauza lezarea barierei de filtrare glomerulara
E. este constituita in majoritate din lanturi usoare
(pag. 1661)

M2351167. Urmatoarele elemente orienteaza diagnosticul spre IRA din sindromul hemolitic uremic:
A. antecedente de infectie gastro-intestinala recenta
B. trombocitoza
C. tratament cu ciclosporina
D. anemie feripriva
E. prezenta schizocitelor pe frotiu
(pag. 1662)

M2351168. Sindromul de liza tumorala se caracterizeaza prin:


A. hiperuricemie >15 mg%
B. hipokaliemie
C. hipofosfatemie
D. posibilitatea aparitiei IRA prin necroza tubulara acuta toxica
E. complica tratamentul bolilor limfo- sau mieloproliferative

1915 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1916 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1662)

M2351169. Printre complicatiile frecvente ale IRA se numara:


A. alcaloza metabolica
B. acidoza metabolica
C. hiperkaliemia
D. hiperfosfatemia
E. supraincarcarea volumului intravascular
(pag. 1663)

M2351170. Administrarea de solutii hipotone de NaCl sau izotone de glucoza la un pacient cu IRA are
urmatoarele riscuri:
A. hipokaliemie
B. hiponatremie
C. hiperosmolaritate
D. supraincarcare volemica, cu edem cerebral
E. edem pulmonar acut
(pag. 1663)

M2351171. Urmatoarele masuri sunt adecvate pentru tratamentul hiperkalemiei din IRA:
A. dializa (dializant cu K scazut)
B. restrictia aportului de proteine
C. administrarea de glucoza tamponata cu insulina
D. administrarea de bicarbonat de sodiu
E. administrarea de gluconat de calciu 10%
(pag. 1665)

M2351172. Conservarea RFG in timpul hipoperfuziei usoare se realizeaza prin urmatoarele mecanisme
compensatoare:
A. autoreglare prin relaxarea celulelor musculare netede din arteriola aferenta
B. sinteza redusa de PG vasodilatatoare (PC, PG E2)
C. sinteza redusa de oxid nitric
D. vasoconstrictie preferentiala a arteriolei eferente sub actiunea Angiotensinei II
E. autoreglare prin relaxarea celulelor musculare netede din arteriola eferenta
(pag. 1657)

M2351173. Mecanismele prin care hipercalcemia poate compromite RFG, producind IRA, sunt:
A. vasoconstrictie intrarenala
B. vasodilatatie intrarenala
C. depunerea de fosfat de calciu in rinichi
D. obstructie tubulara
E. toxicitate directa asupra celulelor epiteliale tubulare
(pag. 1660)

M2351174. Care din indicii de mai jos caracterizeaza IRA prerenala?


A. excretia fractionata de sodiu <1
B. concentratia Na urinar >20
C. densitatea urinara <1015
D. raportul uree/creatinina plasmatica >20
E. indexul de IR <1
(pag. 1663)

M2351175. Constatarea unui grad marcat de acidoza metabolica la un pacient cu IRA sugereaza:

1916 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1917 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. cetoacidoza diabetica
B. cetoacidoza de inanitie
C. acidoza lactica complicind hipoperfuzia generalizata a tesuturilor
D. intoxicatia cu metanol sau etilen glicol
E. azotemie prerenala prin pierderi gastro-intestinale de fluide
(pag. 1663)

M2551176. Azotemia prerenală se poate datora:


A. cirozei cu ascită
B. sindromului hemolitic uremic
C. hiperplaziei prostatice
D. diabetului zaharat
E. necrozei papilare
(pag. 1658)

M2551177. Azotemia renală acută intrinsecă este dată de:


A. obstrucţia arterei renale
B. glomerulonefrite şi vasculite
C. fibroze retroperitoneală
D. obstacol ureteral
E. leptospiroză
(pag. 1658)

M2551178. IRA intrinseca de cauza ischemica, diferă de azotemia prerenală prin:


A. afectarea epiteliului tubular
B. prezenţa produşilor de degradare a fibrinei în ser
C. apariţia preponderentă la caucazieni
D. asocierea sindromului renopulmonar
E. posibilitatea apariţiei necrozei corticale
(pag. 1658)

M2551179. Elemente care sustin diagnosticul de insuficienţă renală acută sunt:


A. Proteinuria
B. Hematuria
C. Oliguria
D. Retenţia de deşeuri azotate
E. Edemele
(pag. 1657)

M2551180. Care sunt argumentele pentru a afirma o IRA asociata unei glomerulonefrite sau vasculite:
A. scaderea C3
B. istoric de hepatită B sau C
C. ASLO crescut
D. creşterea mioglobinei
E. istoric de toxoplasmoză
(pag. 1662)

M2551181. Pentru IRA asociată sindromului hemolitic-uremic / purpurei trombotice trombocitopenice


pledează:
A. creşterea CPK
B. anticorpii anti-DNA
C. anomaliile neurologice

1917 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1918 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Anovulaţia
E. Febra
(pag. 1662)

M2551182. Cei mai sensibili indici de diagnostic diferential intre forma prerenala si forma renala
intrinseca a azotemiei renale sunt:
A. osmolaritatea urinară
B. raportul între ureea urinară şi plasmatică
C. raportul între creatinina urinara şi creatinina plasmatica
D. excretia fractionata a sodiului
E. indexul insuficienţei renale
(pag. 1663)

M2551183. Ca şi complicatie a insuficientei renale acute, hipocalcemia se poate manifesta prin:


A. Ataxie
B. alungirea intervalului QT
C. modificari ale undei T
D. convulsii
E. edem cerebral
(pag. 1664)

M2551184. Administrarea etanolului la bolnavii cu IRA nefrotoxică, inclusiv dializaţi este utilă deoarece:
A. inhibă metabolismul etilenglicolului la acid oxalic
B. are rol chelator
C. reduce conversia metanolului în acid formic
D. limiteazăgenerarea de acid uric
E. inhibă ciclooxigenaza
(pag. 1664)

M2551185. Acidoza metabolica din insuficienta renala acuta poate fi deosebit de severă în următoarele
situaţii:
A. sepsis
B. inaniţie
C. anemie pernicioasă
D. lactaţie
E. boli hepatice
(pag. 1664)

M2551186. Inhibitorii enzimei de conversie sunt utili în tratamentul insuficientei renale acute asociata:
A. Diabetului zaharat
B. Sindromului nefrotic
C. Hipertensiunii
D. Sarcinii ectopice rupte
E. Sclerodermiei
(pag. 1665)

M2551187. Hiperkaliemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:


A. Hidroxid de aluminiu
B. Glucoza cu insulina
C. Bicarbonat de sodiu
D. Restrictie de apa
E. Rasini schimbatoare de ioni

1918 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1919 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1665)

M2551188. Indicatiile absolute ale dializei în insuficienta renala acuta sunt:


A. Hipocalcemia
B. Hiponatremia
C. Semnele sindromului uremic
D. Hipervolemia netratabila
E. Hiperkaliemia rezistenta la masurile conservatoare
(pag. 1666)

M2551189. Prognosticul sever în insuficienta renala acuta este legat de:


A. Creatinina mai mare de 3 mg/dl
B. pH arterial mai mare de 7,2
C. Acid uric mai mare de 15 mg/dl
D. Uree peste 100 mg/dl
E. Oligurie sub 400 ml/zi la prezentare
(pag. 1666)

M2551190. Hipervolemia din insuficienta renala acuta se trateaza cu:


A. Solutii saline hipotone
B. Bicarbonat de sodiu
C. Tiazide
D. Diuretice de ansa
E. Restrictie de apa si sare
(pag. 1665)

M2551191. Care din elementele urmatoare sugereaza azotemia prerenala:


A. Excretia fractionala a sodiului mai mica de 1
B. Concentratia urinara a sodiului mai mare de 20 mmol/L
C. Raport uree urinara / uree plasmatica mai mic de 3
D. Densitate urinara mai mare de 1018
E. Raport uree / creatinina plasmatica mai mic de 10
(pag. 1663)

M2551192. Rabdomioliza este sugerata de:


A. Cresterea creatin-kinazei serice (izoenzima MM)
B. Hipercalcemie
C. Hiperuricemie
D. Hiperkaliemie
E. Hiperfosfatemie
(pag. 1663)

M2551193. Vasoconstrictia intrarenala produce insuficienta renala acuta intrinseca în urmatoarele


situatii iatrogene:
A. Antiinflamatoarele nesteroidiene
B. Cisplatinium
C. Ciclosporina
D. Produsele de contrast radiologic
E. Cefalosporine
(pag. 1658, 1660)

M2551194. Eozinuria caracterizeaza insuficienta renala acuta din:


A. Mielomul multiplu

1919 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1920 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. Nefrita alergica interstitiala post-antiinflamatoare nesteroidiene


C. Sindromul hepatorenal
D. Mioglobinurie
E. Starile ateroembolice
(pag. 1661)

M2651195. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu necroza tubulara acuta


A. poate fi determinata (cauzata) de infectii
B. este de obicei cauza de insuficienta renala cronica ireversibila
C. poate fi determinata (cauzata) de substante nefrotoxice
D. este de obicei cauza de insuficienta renala rapid progresiva (IRRP)
E. este cauza obisnuita (frecventa) de insuficienta renala acuta (IRA)
(pag. 1647)

M2651196. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul hepatorenal:


A. este o forma particulara, agresiva de insuficienta renala cronica (IRC)
B. azotemia se poate instala progresiv, in saptamini sau luni
C. azotemia poate fi precipitata de administrarea exagerata a diureticelor
D. complica frecvent insuficienta hepatica datorata cirozei hepatice
E. retentia activa de sodiu este un raspuns tardiv alaturi de vasoconstrictia intrarenala, care poate preceda
alterarea hemodinamica
(pag. 1658)

M2651197. Alegeti valorile principalilor indici urinari care caracterizeaza insuficienta renala acuta (IRA)
prerenala (azotemia prerenala)
A. concentrarea sodiului urinar mai mare de 20 mmol/l
B. raportul dintre ureea urinara si cea plasmatica sub 3
C. raportul uree/creatinina plasmatica sub 10-15
D. raportul creatinina urinara/creatinina plasmatica peste 40
E. indexul insuficientei renale sub 1
(pag. 1663)

M2651198. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hiperkaliemia din insuficienta renala acuta (IRA):
A. acidoza metabolica poate exacerba hiperkaliemia prin scaderea efluxului de potasiu din celule
B. hiperkaliemia sub 6,0 mmol/l este in general asimptomatica
C. hiperkaliemia este mai redusa in IRA datorata rabdomiolizei
D. la pacientii cu hemoliza si sindrom de liza tumorala hiperkaliemia nu este severa
E. aparitia de anomalii (tulburari) electrocardiografice se inregistreaza in cazurile de hiperkaliemie severa
(pag. 1664)

M2651199. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hiperfosfatemia din insuficienta renala acuta (IRA)
A. in caz de hemoliza si stari hipercatabolice hiperfosfatemia este usoara
B. depozitarea metastatica a fosfatului de calciu poate duce la hipofosfatemie simptomatica
C. hiperfosfatemia severa apare secundar rabdomiolizei
D. rezistenta tesuturilor la actiunile paraţormonului (Pţ) poate agrava hiperfosfatemia
E. hiperfosfatemia usoara este aproape invariabila in IRA
(pag. 1664)

M2651200. Alegeti masurile terapeutice considerate a fi utile in insuficienta renala acuta (IRA):
A. nu exista masuri profilactice specifice, de importanta suprema
B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) trebuie utilizati cu precautie la pacientii cu boala
renovasculara
C. diureza alcalina fortata poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului

1920 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1921 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. restrictia aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / Kg / zi, proteine cu valoare biologica mare este indicata
E. aportul caloric trebuie redus paralel cu cresterea azotemiei si kaliemiei
(pag. 1665-1666)

M2651201. Alegeti indicatiile posibile ale biopsiei renale in insuficienta renala acuta (IRA):
A. insuficienta renala acuta de cauza prerenala
B. in situatiile in care cauza azotemiei renale intrinseci este neclara
C. sindromul hemolitic uremic
D. IRA secundara vasculitelor
E. IRA de cauza postrenala
(pag. 1663)

M2651202. Alegeti factorii (indicatorii) de prognostic rezervat din insuficienta renala acuta (IRA)
A. oliguria (sub 400 ml/zi) la prezentare
B. declinul lent al functiei renale
C. insuficientele pluriorganice
D. prezenta unor deteriorari subclinice ale functiei renale
E. creatinina serica peste 3 mg/dl la prezentare
(pag. 1666)

M2651203. Precizaţi care din anticorpii circulanţi sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infecţia
streptococică cutanată
A. anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza)
B. antihialuronidaza (AH-aza)
C. anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza)
D. antistreptolizină 0 (ASLO)
E. antistreptokinaza (ASK-aza)
(pag. 1693)

M2651204. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt întîlnite în glomerulonefrita cu semilune
idiopatică limitată renal
A. este mai frecventă la pacienţii de vîrstă medie şi înaintată
B. pacienţii prezintă deseori sindrom nefritic
C. nivelurile fracţiunii C3 a complementului sunt tipic scăzute
D. sunt detectaţi anticorpi anti-MBG
E. nivelurile fracţiunii C3 a complementului sunt tipic normale
(pag. 1695)

M2651205. Precizaţi care din entităţile enumerate evoluează ca şi glomerulonefrite pauci-imune


A. glomerulonefrita postrstreptococică
B. poliarterita nodoasă microscopică
C. glomerulonefritele postinfecţioase nestreptococice
D. glomerulonefrita cu semilune idiopatică limitată renal
E. granulomatoza Wegener
(pag. 1693,1695)

M2651206. Precizaţi care din afirmaţiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte
A. fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstrucţiei spaţiului de filtrare al capsulei Bowman
B. rata filtrării glomerulare (RFG) este compromisă datorită vasoconstricţiei intrarenale
C. examenul urinii evidenţiază mai frecvent proteinurie nefrotică (peste 3,5 g/24 ore)
D. hematuria este mai frecvent macroscopică
E. examenul urinii evidenţiază în mod caracteristic cilindrii hematici şi hematii deformate

1921 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1922 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1692)

M2651207. In forma severă, sindromul nefritic acut se asociază cu:


A. inflamaţia acută a majorităţii glomerulilor
B. aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă focală
C. afectarea a sub 50% din glomeruli
D. aspect histologic de glomerulonefrită proliferativă acută difuză
E. proliferare celulară limitată la mezangiu
(pag. 1692)

M2651208. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt valabile într-o glomerulonefrită rapid
progresivă (GNRP)
A. GNRP reprezintă o inflamaţie glomerulară subacută
B. semilunele sunt datorate proliferării celulelor endoteliale şi infiltratului interstiţial monocitar
C. GNRP este o glomerulonefrită proliferativă mediată imun
D. GNRP reprezintă un răspuns imun acut la o încărcare mare cu antigen
E. din punct de vedere histologic este o glomerulonefrită proliferativă extracapilară
(pag. 1692)

M2651209. Precizaţi care din afirmaţiile privitoare la examenul microscopic în imunofluorescenţă sunt
corecte în sindromul nefritic acut şi glomerulonefrita rapid progresivă (GNRP)
A. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritelor cu complexe imune
B. depozitele lineare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritei pauci-imune
C. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBG
D. reducerea sau absenţa imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imune
E. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice
bolii anti-MBG
(pag. 1692)

M2651210. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic
şi glomerulonefrita rapid progresivă (GNRP)
A. pacienţii cu boală anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scăzute
B. la pacienţii cu boală anti-MBG, de obicei, nu se decelează anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)
C. majoritatea pacienţilor cu glomerulonefrită pauci-imună prezintă anticorpi citoplasmatici anti-neurotrofilici
(ANCA)
D. pacienţii cu boală anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normale
E. în glomerulonefritele cu complexe imune în 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normal
(pag. 1692)

M2651211. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu glomerulonefrita poststreptococică


A. nivelurile serice ale fracţiunii C4 a complementului sunt caracteristic normale
B. majoritatea pacienţilor prezintă hipo-gamaglobulinemie tranzitorie
C. nivelurile serice ale C3 şi CH50 sunt crescute în primele două săptămîni de boală
D. vindecarea este frecventă la adulţi
E. în timpul fazei de inflamaţie acută se recomandă repaus la pat
(pag. 1693)

M2651212. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nefritele interstitiale alergice induse de


medicamente:
A. prezenta cilindrilor granulari mari (hialini) sunt probabil datorati fibrozei interstitiale
B. prezenta cilindrilor hematici sunt caracteristici
C. prezenta cilindrilor granulosi nepigmentari sunt sugestivi pentru nefrita interstitiala
D. evidentierea unei eozinurii (peste 5% din leucocitele urinare) este obisnuita in nefritele alergice induse de
medicamente

1922 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1923 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. in nefrita interstitiala indusa de antiinflamatoarele nesteroidice in urina pot predomina limfocitele


(pag. 1661)

M2851213. Azotemia prerenala se poate datora:


A. pancreatitei acute
B. ventilatiei mecanice cu presiune pozitiva
C. cirozei hepatice cu ascita
D. sindromului de hipervascozitate
E. obstructiei arterei renale
(pag. 1658)

M2851214. Cauze ale azotemiei renale intrinseci pot fi:


A. boli ale microvascularizatiei renale
B. necroza tubulara acuta
C. nefrite interstitiale
D. hipoalbuminemia
E. rejectie de allogrefa renala
(pag. 1658)

M2851215. Azotemia postrenala se poate datora:


A. necrozei papilare
B. depozitelor intratubulare obstructive
C. fibrozei retroperitoneale
D. vezicii neurogene
E. fimozei
(pag. 1658)

M2851216. Azotemia prerenala se asciaza in mod caracteristic cu:


A. sediment urinar acelular
B. cilindri hialini
C. cilindri granulosi
D. cilindrileucocitari
E. hematurie
(pag. 1661)

M2851217. Azotemia renala intrinseca se caracterizeaza prin:


A. excretie fractionata a sodiului <1
B. concentratia sodiului urinar>20mmol/l
C. densitatea specifica urinara <1,015
D. raport uree urinara si plasmatica <3
E. raport creatinina urinara si plasmatica>20
(pag. 1663)

M2851218. Complicatii ale insuficientei renale acute pot fi:


A. supraincarcarea volumului intravascular
B. hiponatremie
C. hiperkaliemie
D. hipomagneziemie
E. acidoza metabolica
(pag. 1663)

M2851219. Tratamentul hiperkaliemiei din insuficienta renala acuta se face cu:

1923 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1924 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. rasini schimbatoare de ioni


B. gluconat de magneziu
C. dializa
D. bicarbonat de sodiu
E. glucoza si insulina
(pag. 1665)

M2851220. Acidoza metabolica din insuficienta renala acuta se trateaza cu:


A. restrictia aportului de apa
B. restrictie de proteine in dieta
C. bicarbonat de sodiu
D. dializa
E. evitarea solutiilor intravenoase hipotone
(pag. 1665)

M2951221. Cauze de azotemie prerenală pot fi:


A. Obstrucţia arterei renale
B. Calculi pe ureter
C. Arsuri
D. Ciroză cu ascită
E. Aritmii
(pag. 1658)

M2951222. Cauze de azotemie renală intrinsecă pot fi:


A. Substanţe de contrast
B. Fimoză
C. Purpura trombotică trombocitopenică
D. Ciroză cu ascită
E. Obstrucţia arterei renale
(pag. 1658)

M2951223. Referitor la examenul de urina in IRA este adevarat


A. anuria sugereaza obstructia incompleta a tractului urinar
B. in azotemia prerenala sedimentul este caracteristic acelular
C. proteina Tamm-Horsfall poate fi prezenta in urina in conditii normale
D. cilindrii hematici nu indica leziune glomerulara
E. proteinuria>1g/zi sugereaza leziunea barierei de ultrafiltrare glomerulara
(pag. 1661)

M2951224. Biopsia renala poate fi indicata in


A. glomerulonefrite
B. litiaza ureterala
C. nefrite interstitiale alergice
D. sdr. de deshidratare severa
E. sdr. hemolitic uremic
(pag. 1663)

M2951225. Indicatiile absolute pentru dializa includ


A. simptomele sau semne ale sdr.uremic
B. nivele ale uree sangvin >100mg/dl
C. trat.hipokaliemiei
D. trat.alcalozei

1924 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1925 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. nivele ale uree sangvin <100mg/dl


(pag. 1666)

1925 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1926 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

Tema nr. 52
Insuficienta renala cronica
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1252001. In insuficienta renala cronica leziunile renale sunt:


A. deseori reversibile ducand la recastigarea functiei renale
B. deseori ireversibile, conducand la distructia progresiva a masei nefronilor
C. totdeauna vasculare
D. totdeauna tubulare
E. unilaterale
(pag. 1667)

M1252002. Termenul de uremie desemneaza in general:


A. concentratia ureei in plasma
B. concentratia ureei in sange
C. tabloul clinic care corespunde cresterii ureei in sange
D. sindromul clinic care rezulta din pierderea marcata a functiei renale
E. cresterea acidului uric in sange
(pag. 1667)

M1252003. Caracteristica obisnuita a insuficientei renale cronice este:


A. anuria
B. semne si simptome de uremie instalate precoce
C. reducerea dimensiunilor rinichilor la ecografie, radiografie renala pe gol
D. cresterea dimensiunilor rinichilor
E. poliglobulie
(pag. 1669)

M1252004. Hipertensiunea arteriala la pacientii cu insuficienta renala cronica-uremie are drept cauza
principala:
A. hipertensiunea arteriala maligna
B. supraincarcarea lichidiana
C. hiperreninemia severa
D. infectia urinara
E. secretia excesiva de catecolamine
(pag. 1671)

M1352005. Aportul caloric la pacientii dializati adecvat ar trebui mentinut la:


A. 15 kcal/kg/zi
B. 25 kcal/kg/zi
C. 35 kcal/kg/zi
D. 50 kcal/kg/zi
E. 60 kcal/kg/zi
(pag. 1668)

M1352006. Care dintre factorii de mai jos nu contribuie la intoleranta la glucoza din insuficienta renala

1926 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1927 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

cronica ?
A. rezistenta periferica la actiunea insulinei
B. nivelul crescut al glucagonului
C. cresterea concentratiei potasiului intracelular
D. excesul de catecolamine
E. acidoza metabolica
(pag. 1668)

M1352007. Care dintre factorii de mai jos nu se numara printre cauzele precipitarii sau agravarii
hiperkaliemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica:
A. sindromul Fanconi
B. hemoliza
C. traumatismele
D. tratamentul cu betablocanti
E. tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
(pag. 1670)

M1352008. Principala cauza a hipertensiunii arteriale din uremie este:


A. hiperreninemia
B. supraincarcarea lichidiana
C. tratamentul cu eritropoietina
D. hipertrofia ventriculara stinga
E. endotelina
(pag. 1671)

M1352009. Cauza principala a anemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica este:


A. diminuarea sintezei de eritropoietina
B. prezenta inhibitorilor eritropietinei
C. hemoliza
D. pierderile sangvine gastro-intestinale
E. deficitul de acid folic si de vitamina B12
(pag. 1672)

M1352010. La pacientii uremici, hiperuricemia, daca se asociaza cu guta, trebuie tratata cu:
A. hidroclorotiazida
B. blocanti alfa-adrenergici
C. spironolactona
D. calcitriol
E. allopurinol
(pag. 1674)

M1452011. Deteriorarea functiei plachetare in insuficienta renala cronica se datoreaza efectului


urmatoarei “toxine” uremice:
A. uree
B. creatinina
C. paratormon
D. acid guanidinosuccinic
E. moleculele mijlocii
(pag. 1667)

M1452012. Hipokalemia la pacientii cu insuficienta renala cronica poate fi datorata urmatoarelor cauze,
cu EXCEPTIA:
A. administrare de trimetoprim

1927 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1928 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. terapie diuretica excesiva


C. sindrom Fanconi
D. acidoza tubulara renala
E. boli tubulointerstitiale dobandite
(pag. 1670)

M1452013. Urmatoarele afirmatii referitoare la anomaliile cardiopulmonare din uremia cronica sunt
exacte, cu EXCEPTIA:
A. edemul pulmonar al uremicilor raspunde prompt la dializa
B. pacientii dializati cronic prezinta aterogeneza accelerata
C. boala chistica medulara renala se insoteste totdeauna de hipertensiune
D. supraincarcarea lichidiana e principala cauza a hipertensiunii in uremie
E. pericardita uremica este o indicatie de incepere a dializei
(pag. 1671)

M1452014. Insuficienta renala cronica evidenta apare in momentul scaderii filtrarii glomerulare renale
sub valoarea de:
A. 50% din normal
B. 35% din normal
C. 70% din normal
D. 20% din normal
E. 5% din normal
(pag. 1667)

M1552015. Bolnavii cu insuficienta renala cronica, mai ales cei cu rinichi polichistic au o incidenta
crescuta a:
A. Infectiei cu Helicobacter Pylori
B. Pancreatitei
C. Pruritului uremic
D. Gastrinoamelor
E. Diverticulozei
(pag. 1673)

M1552016. Care din urmatorii hormoni se comporta ca o "toxina uremica":


A. Prolactina
B. Glucagonul
C. Insulina
D. Hormonul paratiroidian
E. Hormonul luteinizant
(pag. 1668)

M1552017. Alterarea metabolismului carbohidratilor in insuficienta renala cronica se manifesta prin:


A. Scaderea insulinei circulante
B. Hipoglicemie
C. Accelerarea curbei de scadere a glucozei sanguine dupa incarcare orala
D. Rata scazuta de utilizare a glucozei de catre tesuturile periferice
E. Necesar crescut de insulina la pacientii diabetici
(pag. 1668, 1669)

M1552018. In insuficienta renala cronica exista:


A. Scaderea trigliceridelor
B. Cresterea HDL-colesterol

1928 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1929 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. Scaderea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei A


D. Scaderea lipogenezei datorita insulinei
E. Colesterol seric normal
(pag. 1669)

M1552019. Hipokaliemia poate fi produsa iatrogen in insuficienta renala cronica de catre:


A. Tiazide
B. Spironolactona
C. Trimetoprim
D. Beta-blocante
E. Ciclosporina
(pag. 1670)

M1552020. In pericardita uremica se evita:


A. Dializa
B. Pericardocenteza
C. Pericardectomia
D. Anticoagularea
E. Instilarea de glucocorticoizi intrapericardic
(pag. 1671)

M1652021. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la osteodistrofia renala


A. osteomalacia indusa de aluminiu este legata de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontal
B. osteomalacia indusa de aluminiu implica un turnover osos crescut
C. simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacientilor cu insuficienta renala
cronica avansata
D. osteita fibroasa chistica este mai frecventa la adulti decit la copii
E. hiperparatiroidismul secundar se instaleaza mai frecvent brusc
(pag. 1670)

M1652022. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din


uremie
A. administrarea de antiacizi ce contin citrati este indicata
B. administrarea agentilor orali ce leaga fosfatul este utila
C. nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciu
D. se urmareste reducerea nivelului Pt sub 120 pg/ml
E. administrarea de corticoizi este contraindicata
(pag. 1671)

M1652023. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al
bolii renale
A. reninemia este de obicei normala
B. restrictia de apa nu amelioreaza HTA
C. in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi
D. HTA nu se amelioreaza prin dializa
E. nitropusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA
(pag. 1671)

M1652024. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pericardita uremica


A. revarsatul pericardic este de obicei serocitrin
B. anticoagulantele sistemice sunt recomandate in toate cazurile
C. aparitia pericarditei nu este evitata prin dializa timpurie
D. pericardiocenteza si instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente in tamponada pericardica

1929 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1930 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. pericardita uremica continua sa fie o complicatie obisnuita (comuna, frecventa)


(pag. 1671)

M1652025. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu homeostazia potasiului in insuficienta renala


cronica
A. cei mai multi pacienti prezinta hiperpotasemie inca din stadiile incipiente
B. efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabile
C. triamterenul nu influenteaza nivelul seric al potasiului
D. beta-blocantele pot scadea potasemia
E. perturbarile echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar daca rata filtrarii
glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min
(pag. 1670)

M2252026. Termenul de "uremie" este folosit pentru a desemna:


A. Nivelul normal de uree din sânge
B. Nivelul normal de azot din sânge
C. Nivelul de uree din sânge, indiferent de valoare
D. Un sindrom clinic şi biologic întâlnit în insuficienţa renală severă, în care se întâlnesc atât creşterea
nivelului de cataboliţi azotaţi în sânge, cât şi simptome şi semne clinice datorate insuficienţei renale
E. Cantitatea crescută de uree eliminată în urină
(pag. 1667)

M2252027. In uremie, creşterea acidului guanidinosuccinic este responsabilă de:


A. Deteriorarea funcţiei plachetare, prin interferenţa cu prostaglandinele
B. Deteriorarea funcţiei leucocitare
C. Deteriorarea funcţiei plachetare, prin inteferenţa cu factorul III plachetar
D. Anemie
E. Hiperlipemie
(pag. 1667)

M2252028. Moleculele cu greutate medie ("moleculele mijlocii") sunt cunoscute ca fiind implicate în
fiziopatologia uremiei. Aceste molecule au greutatea cuprinsă între:
A. 100-200 daltoni
B. 100-1 000 daltoni
C. 500 - 12 000 daltoni
D. 50 000 - 100 000 daltoni
E. 200 000 - 1 000 000 daltoni
(pag. 1667)

M2252029. La pacienţii cu uremie, moleculele cu greutate medie ("moleculele mijlocii"), reţinute în


sânge datorită deficitului de eliminare renale, sunt responsabile de:
A. Morbiditatea şi mortalitatea din insuficienţa renală
B. Hipertensiunea arterială la pacienţii uremici
C. Creşterea filtrării per nefron restant
D. Scăderea filtrării per nefron restant
E. Vasodilataţia din uremie
(pag. 1667)

M2252030. In insuficienţa renală cronică, datorită alterărilor la nivelul transportului transmembranar de


sodiu, concentraţia intracelulară de sodiu este în general:
A. Crescută
B. Nemodificată
C. Redusă

1930 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1931 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Foarte redusă
E. Minimă
(pag. 1668)

M2252031. In insuficienţa renală cronică, potasiul seric este de regulă:


A. Normal sau scăzut
B. Normal sau crescut
C. Scăzut
D. Foarte scăzut
E. Oscilatoriu
(pag. 1668)

M2252032. Care dintre următoarele anomalii acidobazice sunt frecvente în uremie:


A. Acidoza metabolică
B. Alcaloza metabolică
C. Alcaloza respiratorie
D. Alcaloza metabolică cu acidoză respiratorie
E. Acidoza respiratorie
(pag. 1668)

M2252033. Reducerea simetrică a dimensiunilor rinichilor se întâlneşte în:


A. Insuficienţa renală acută
B. Insuficienţa renală cronică
C. Insuficienţa renală rapid progresivă
D. Pielonefritele cronice
E. Stenoza de arteră renală
(pag. 1668)

M2252034. Biopsia renală diagnostică se recomandă în:


A. Insuficienţele renale de etiologie neprecizată cu rinichi de dimensiuni normale sau crescute şi parenchim
normal din punct de vedere ultrasonografic
B. Insuficienţele renale cronice cunoscute, cu rinichi mici (pentru precizarea atitudinii terapeutice)
C. Insuficienţele renale cronice cu rinichi unic
D. Insuficienţele renale cronice cunoscute, cu unul dintre rinichi de dimensiuni reduse
E. Niciodată la pacienţii cu insuficienţă renală
(pag. 1668)

M2252035. Volumul extracelular la pacienţii cu insuficienţă renală cronică este în general:


A. Crescut
B. Normal
C. Normal sau scăzut
D. Scăzut
E. Nemodificat
(pag. 1669)

M2252036. Aportul hidric al pacienţilor cu insuficienţă renală cronică normovolemici recomandat este
de:
A. Aproximativ 500 ml plus pierderile urinare
B. Aproximativ 1000 ml plus pierderile urinare
C. Aproximativ 100 ml plus pierderile urinare
D. Aproximativ 500 ml, indiferent de diureză
E. Aproximativ 1000 ml, indiferent de diureză

1931 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1932 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1669)

M2252037. Calcifierile metastatice, periarticulare, apar atunci când:


A. Produsul fosfocalcic este foarte crescut (peste 70)
B. Produsul fosfocalcic este foarte scăzut
C. Produsul fosfocalcic este normal
D. Calciul seric este foarte mic
E. Fosforul seric este foarte mic
(pag. 1670)

M2252038. Amiloidoza legată de dializă se caracterizează prin:


A. Acumularea de osteoid
B. Exces de calciu la nivelul osului, cu amiloidoză consecutivă
C. Deficit de calciu la nivelul osului, cu amiloidoză consecutivă
D. Acumularea de ß-2 microglobulină, sub formă de amiloid, la nivelul oaselor, tendoanelor, articulaţiilor
E. Acumularea de calciu şi fosfor în jurul articulaţiilor şi la nivelul tunelului carpian
(pag. 1670)

M2252039. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, nivelul seric de magneziu:


A. Tinde să scadă
B. Se menţine normal
C. Tinde să crească
D. Tinde să scadă foarte mult, punând în pericol viaţa pacienţilor
E. Tinde să scadă, determinând aritmii cardiace
(pag. 1670)

M2252040. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, antiacidele conţinând magneziu:


A. Sunt recomandate, deoarece corectează acidoza metabolică
B. Sunt recomandate, deoarece se opun osteopatiei
C. Trebuie evitate, deoarece magneziul seric tinde să crească în insuficienţa renală cronică
D. Pot fi administrate fără restricţii
E. Trebuie combinate cu antacizi care contin citraţi
(pag. 1671)

M2252041. Hemoliza, care contribuie la anemia din insuficienţa renală cronică, apare datorită:
A. Unui efect intracorpuscular, enzimatic
B. Unui defect extracorpuscular
C. Distrugerii hematiilor la trecerea prin rinichiul ischemic
D. Prelungirii duratei de viaţă a hematiilor
E. Enzimelor lizozomale hemolitice, prezente în serul uremicilor
(pag. 1671)

M2252042. Anomaliile factorului III trombocitar ale pacienţilor cu insuficienţă renală cronică se
corelează cu:
A. Creşterea nivelului de uree din sânge
B. Creşterea nivelului de creatinină din sânge
C. Creşterea nivelului de acid guanidinosuccinic din sânge
D. Creşterea nivelului de parathormon din sânge
E. Creşterea fosfaţilor din sânge
(pag. 1672)

M2252043. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică dializaţi are loc activarea citokinelor şi cascadei
complementului datorită:

1932 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1933 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. Contactului dintre sânge şi membranele de dializă


B. Creşterii fosfatului seric
C. Hiperparatiroidismului secundar
D. Hipertensiunii arteriale severe
E. Anemiei
(pag. 1672)

M2252044. Neuropatia periferică din insuficienţa renală cronică se caracterizează iniţial prin:
A. Afectarea predominant motorie la nivelul musculaturii gambelor
B. Afectarea predominant motorie la nivelul musculaturii membrelor superioare
C. Afectarea predominant senzitivă la membrele inferioare
D. Afectarea predominant senzitivă la membrele superioare
E. Paralizia flască a membrelor inferioare
(pag. 1672)

M2252045. Sindromul picioarelor neliniştite ("restless leg syndrome") poate apare la pacienţii cu
insuficienţă renală cronică şi se caracterizează prin:
A. Forţă musculară crescută la nivelul picioarelor
B. Forţă musculară diminuată la nivelul picioarelor
C. Forţă musculară diminuată şi tulburări senzitive la nivelul membrelor inferioare
D. Senzaţia de disconfort în picioare şi gambe şi frecventa mişcare a picioarelor
E. Forţă musculară diminuată şi senzaţia de disconfort în picioare, gambe şi uneori şi în membrele superioare
(pag. 1672)

M2252046. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică avansată, secreţia de testosteron este:


A. Nemodificată
B. Redusă
C. Crescută, moderat
D. Crescută, sever
E. Nemodificată sau crescută
(pag. 1673)

M2252047. Hemocromatoza, cu coloraţia gri-maronie a pielii, survine la pacienţii cu insuficienţă renală


cronică atunci când:
A. Pacienţii au primit un exces de eritropoietină
B. Tratamentul hiperparatiroidismului nu a fost satisfăcător
C. Pacienţii au primit multe transfuzii de sânge
D. Tratamentul anemiei a fost făcut numai cu eritropoietină, nu şi cu preparate de fier
E. Pacienţii sunt anemici
(pag. 1673)

M2252048. In insuficienţa renală cronică, hiperuricemia se tratează atunci când:


A. Valorile acidului uric din sânge sunt moderat ridicate
B. Există acidoză metabolică severă
C. Apar crize de gută
D. Hiperuricemia moderată se însoţeşte de hiperparatiroidism secundar
E. Hiperuricemia moderată se însoţeşte de anemie severă
(pag. 1673)

M2252049. Care este limita produsului fosfocalcic (concentraţii serice ale celor doi ioni exprimate în
mg/dL) peste care există risc de calcifieri metastatice la nivelul viscerelor, articulaţiilor, vaselor etc.?
A. 70
B. 50

1933 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1934 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. 30
D. 10
E. 100
(pag. 1674)

M2252050. La pacienţii hipertensivi şi cu insuficienţă renală cronică, aportul alimentar de clorură de


sodiu trebuie:
A. Redus, cu scop antihipertensiv şi de prevenire a hipervolemiei
B. Crescut moderat, pentru a preîntâmpina deshidratarea
C. Crescut moderat, pentru a suprima hipersecreţia de renină
D. Lăsat nemodificat
E. Lăsat la latitudinea pacientului
(pag. 1674)

M2252051. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică:


A. Funcţiie pituitare, tiroidiene şi adrenergice sunt relativ normale, deşi pot exista anomalii ale nivelurilor
circulante ale hormonilor corespunzători
B. Funcţiile pituitare, tiroidiene şi adrenergice sunt crescute, în paralel cu anomalii ale nivelurilor circulante ale
hormonilor corespunzători
C. Funcţiile pituitare sunt crescut, cele tiroidiene şi adrenergice rămân relativ normale
D. Funcţiie pituitare, tiroidiene şi adrenergice sunt suprimate, datorită degradării accelerate a hormonilor la
nivel renal
E. Funcţia pituitară este normală, funcţia tiroidiană este excesivă
(pag. 1673)

M2252052. In insuficienţa renală avansată, funcţia renală este cel mai bine exprimată de:
A. Nivelul seric al ureei
B. Nivelul seric al creatininei
C. Clearance-ul creatininic
D. Clearance-ul ureic
E. Evaluarea simultană a clarance-ului creatininic şi ureic
(pag. 1673)

M2252053. Clearance-ul creatininic reprezintă:


A. Raportul concentraţiilor urinară şi serică ale creatininei x volumul urinar pe minut
B. Raportul concentraţiilor urinară şi serică ale creatininei x concentraţia urinară de uree
C. Raportul concentraţiilor urinară a creatininei x volumul urinar x concentraţia serică de creatinină
D. Fracţia reprezentată de concentraţia urinară a creatininei/concentraţia plasmatică a creatininei
E. Raportul dintre concentraţia urinară şi plasmatică a creatininei
(pag. 1673)

M2252054. Halena uremică derivă din:


A. Creşterea acidităţii gastrice cu regurgitarea gastroesofagiană
B. Transformarea ureei în amoniac, în salivă
C. Transformarea acidului uric în urocrom, sub acţiunea sucului gastric
D. Infecţia gingivală, frecventă la pacienţii uremici
E. Sinuzita, frecventă la pacienţii uremici
(pag. 1673)

M2252055. Dintre pacienţii cu insuficienţă renală cronică, o creştere a incidenţei diverticulozei se


întâlneşte la cei a căror boală de bază este:
A. Nefropatia cu IgA
B. Boala polichistică renală

1934 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1935 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. Boala chistică medulară


D. Glomerulonefritele cronice
E. Pielonefritele cronice
(pag. 1673)

M2252056. Hipotermia din insuficienţa renală cronică se explică prin:


A. Inhibarea pompei de Na de către toxinele uremice
B. Hiperparatiroidism, cu creşterea calciului din sânge
C. Hiperpotasemia, frecventă în insuficienţa renală
D. Hiperfosfatemie
E. Hipofosfatemie
(pag. 1668)

M2252057. "Plămânul uremic" reprezintă o formă particulară de congestie pulmonară, care apare chiar
în absenţa supraîncărcării lichidiene, datorită:
A. Reducerii surfactantului în insuficienţa renală cronică
B. Creşterii permeabilităţii membranei alveolocapilare
C. Modificările valvei mitrale
D. Respiraţiei Kussmaul
E. Acidozei
(pag. 1669)

M2352058. Care sunt efectele uremiei asupra metabolismului ?


A. hipotermie
B. deteriorarea capacitatii de metabolizare a glucozei
C. ateroscleroza prematura
D. toate
E. niciunul
(pag. 1668-9)

M2352059. Care manifestari sunt considerate anomalii clinice in uremie?


A. paloarea tegumentara
B. varsaturi
C. crize epileptice
D. toate
E. niciunul
(pag. 1669)

M2352060. Afectarea osoasa in IRC cuprinde


A. osteita fibroasa chistica
B. osteomalacia
C. boala osoasa adinamica
D. toate
E. niciunul
(pag. 1670)

M2352061. Tratamentul hiperparatiroidismului secundar din IRC se poate face prin:


A. dieta cu restrictie de fosfati
B. carbonat de calciu
C. calcitriol
D. toate
E. nici unul

1935 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1936 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1671)

M2352062. Pacientii cu IRC pot avea tensiunea arteriala normala in urmatoarele situatii:
A. terapie antihipertensiva
B. deshidratare
C. pierdere renala de sare
D. toate
E. nici unul
(pag. 1671)

M2352063. Care este cel mai important factor implicat in aparitia anemiei renale:
A. hemoliza
B. pierderi sangvine gastro-intestinale
C. diminuarea biosintezei de eritropietina
D. inhibitori de eritropoietina
E. heparina
(pag. 1672)

M2552064. Care din următoarele anomalii clinice din uremie sunt induse doar după iniţierea dializei
A. Amenoreea
B. Hipotermia
C. Sindromul picioarelor neliniştite
D. Hipocomplementemia
E. Limfocitopenia
(pag. 1669)

M2552065. La pacientii cu insuficienta renala cronica, hipotermia poate fi dată de toxinele uremice prin:
A. creşterea enzimei de conversie a angiotensinei
B. scăderea lipoprotein-lipazei
C. acumularea tetrahidrofolatului
D. inhibiţia pompei de sodiu
E. creşterea fosfolipazei A2
(pag. 1668)

M2552066. În insuficienta renala cronica funcţia renală este suficientă pentru a menţine pacientul fără
simptome atunci când rata filtrării glomerulare este redusă la:
A. 35-50% din normal
B. 25-30% din normal
C. 15-20% din normal
D. 5-10% din normal
E. sub 5% din normal
(pag. 1667)

M2552067. Administrarea eritropoietinei în însuficienţa renală cronică determină:


A. Hemocromatoză
B. creşterea producţiei de endotelină
C. Hemoliza
D. supresia eritropoiezei
E. fibroză medulară
(pag. 1672)

M2552068. Bolnavii cu insuficienta renala cronica, mai ales cei cu rinichi polichistic au o incidenta
crescuta a:

1936 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1937 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. Infectiei cu Helicobacter Pylori


B. Pancreatitei
C. Pruritului uremic
D. Gastrinoamelor
E. Diverticulozei
(pag. 1673)

M2552069. Care din urmatorii hormoni se comporta ca o "toxina uremica":


A. Prolactina
B. Glucagonul
C. Insulina
D. Hormonul paratiroidian
E. Hormonul luteinizant
(pag. 1668)

M2552070. Alterarea metabolismului carbohidratilor în insuficienta renala cronica se manifesta prin:


A. Scaderea insulinei circulante
B. Hipoglicemie
C. Accelerarea curbei de scadere a glucozei sanguine dupa încarcare orala
D. Rata scazuta de utilizare a glucozei de catre tesuturile periferice
E. Necesar crescut de insulina la pacientii diabetici
(pag. 1668, 1669)

M2552071. În insuficienta renala cronica exista:


A. Scaderea trigliceridelor
B. Cresterea HDL-colesterol
C. Scaderea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei A
D. Scaderea lipogenezei datorita insulinei
E. Colesterol seric normal
(pag. 1669)

M2552072. Hipokaliemia poate fi produsa iatrogen în insuficienta renala cronica de catre:


A. Tiazide
B. Spironolactona
C. Trimetoprim
D. Beta-blocante
E. Ciclosporina
(pag. 1670)

M2552073. În pericardita uremica se evita:


A. Dializa
B. Pericardocenteza
C. Pericardectomia
D. Anticoagularea
E. Instilarea de glucocorticoizi intrapericardic
(pag. 1671)

M2652074. Alegeţi criteriile obligatorii care pot defini prezenţa unui sindrom nefrotic (SN)
A. prezenţa cilindrilor celulari sau granuloşi
B. proteinuria peste 3,5 mg / 1,73 mp suprafaţa corporală / 24 ore
C. proteinurie cu conţinut în albumine de peste 3,5 g / 1,73 mp suprafaţă corporală
D. prezenţa unui proteinurii peste 3,5 g / 1,73 mp suprafaţă corporală / 24 ore

1937 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1938 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. prezenţa edemelor şi hipoalbuminemiei


(pag. 1695)

M2652075. Alegeţi ordinea în care se succed diferite modificări fiziopatologice care participă la
formarea edemelor în sindromul nefrotic
A. proteinurie - hipoalbuminemie - scăderea presiunii oncotice a plasmei - hipovolemia - activarea sistemului
venos simpatic, retenţia de Na şi apă - edeme
B. paraproteinuria - hipoalbuminemia - migrarea lichidului extracelular din spaţiul vascular, activarea
sistemului renină-angiotensină aldosteron, creşterea secreţiei de vasopresină (ADH) - retenţia de Na şi
apă - edeme
C. proteinuria, hipoalbuminemia, scăderea presiunii oncotice a plasmei, migrarea lichidului din spaţiu
intravascular, hipovolemia, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, retenţie de sare şi apă,
edeme
D. proteinuria - hipoalbuminemie, migrarea lichidului intravascular, hipovolemia, stimularea sistemului nervos
simpatic, supresia (inhibiţia) petidului natriuretic atrial, retenţie de Na şi apă, edeme
E. proteinurie - hipoalbuminemie - scăderea presiunii oncotice plasmatice - migrarea lichidului extracelular din
spaţiu intravascular în interstiţiu - hipovolemia, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteronă,
stimularea sistemului nervos simpatic, creşterea secreţiei de vasopresiune, supresia (inhibiţia) peptidului
natriuretic atrial - retenţie de Na şi apă - edeme
(pag. 1695.1696)

M2652076. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare în proteinurie


A. proteinuria normală (fiziologică) nu depăşeşte 300 mg / 24 ore
B. proteinuria tubulară (de tip tubular) rezultă din insuficienţa reabsorbţiei proteinelor filtrate în mod normal la
nivel glomerular
C. proteinuria glomerulară rezultă prin filtrarea proteinelor plasmatice prezente în exces în circulaţie
D. proteinuria tubulară nu depăşeşte 5 g/24 ore
E. cînd valoarea proteinuriei tubulare depăşeşte 3,5g / 24ore determină sindrom nefrotic
(pag. 1696)

M2652077. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sindromul nefrotic


A. proteinuria depăşeşte 2,5 g/24 ore
B. anemia apare ca o consecinţă a pierderii urinare a proteinei care leagă calciferolul
C. sindromul nefrotic poate complica orice boală care perturbă încărcătura electronegativă a membranei
bazale glomerulare (MBG)
D. biopsia renală este indicată la majoritatea copiilor cu sindrom nefrotic
E. boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni glomerulare minime) nu răspunde la glucocorticoizi
(pag. 1696)

M2652078. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la boala cu leziuni minime (nefropatia cu leziuni
glomerulare minime)
A. apare la 80% din cazurile de sindrom nefrotic la copii sub 16 ani
B. tipic se prezintă ca un sindrom nefrotic, cu sediment urinar bogat (malign)
C. în marea majoritate a cazurilor boala este secundară
D. la copii proteinuria este cel mai frecvent neselectivă
E. evoluează frecvent spre insuficienţă renală
(pag. 1696)

M2652079. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modificările observate la examenul în microscopie


electronică a biopunctatului renal
A. trăsătura patognomonică din glomerulopatia cu leziuni minime constă în proliferarea mezangială
B. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) este evidentă în glomerulonefrita membrano-proliferativă
tip.I
C. ştergerea (estomparea) podocitelor şi trecerea către celule spumoase este prezentă în nefropatia
membranoasă

1938 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1939 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. depozitele hialine şi scleroza caracteristice glomerulopatiei cu leziuni minime este iniţiată de formarea
complexelor electrono-dense
E. estomparea pedicelelor (proceselor pediculate) celulelor epiteliale vicerale (pedocitelor) dînd impresia
fuzionării pedicelelor este patognomonică glomerulopatiei cu leziuni minime
(pag. 1697)

M2652080. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la osteodistrofia renala


A. osteomalacia indusa de aluminiu este legata de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontal
B. osteomalacia indusa de aluminiu implica un turnover osos crescut
C. simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacientilor cu insuficienta renala
cronica avansata
D. osteita fibroasa chistica este mai frecventa la adulti decit la copii
E. hiperparatiroidismul secundar si osteita fibroasa chistica sunt mai frecvente la adulti decat la copil
(pag. 1670)

M2652081. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din


uremie:
A. este indicata administrarea de antiacizi ce contin citrati
B. este utila administrarea agentilor orali ce leaga fosfatul
C. nu se asociaza administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciu
D. se urmareste reducerea nivelului Pţ sub 120 pg/ml
E. administrarea de corticoizi este contraindicata
(pag. 1671)

M2652082. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipertensiunea arteriala (HTA) din stadiu final al
bolii renale:
A. reninemia este de obicei normala sau scazuta
B. restrictia de apa nu amelioreaza HTA
C. in nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi
D. HTA nu se amelioreaza prin dializa
E. nitroprusiatul administrat i.v. nu controleaza in general HTA secundara
(pag. 1671)

M2652083. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pericardita uremica:


A. revarsatul pericardic este de obicei serocitrin, rareori hemoragic
B. anticoagulantele sistemice sunt recomandate in toate cazurile
C. aparitia pericarditei nu este evitata prin dializa timpurie
D. pericardiocenteza si instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente in tamponada pericardica
E. pericardita uremica continua sa fie o complicatie obisnuita (comuna, frecventa) datorita initierii precoce a
dializei
(pag. 1671)

M2652084. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei din insuficienta renala cronica:
A. kayexalatul este utilizat in controlul pe termen scurt al hiperkalemiei indusa de acidoza
B. sulfonat polistirenul de sodiu se utilizeaza in asociere cu administrarea sorbitolului
C. administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scadea hiperpotasemia
D. administrarea pentamidinei este utila (recomandata)
E. corectia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de electie in hiperkalemia indusa de acidoza
(pag. 1670)

M2652085. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu homeostazia potasiului in insuficienta renala


cronica:
A. cei mai multi pacienti prezinta hiperpotasemie inca din stadiile incipiente

1939 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1940 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabile


C. triamterenul nu influenteaza nivelul seric al potasiului
D. administrarea de albuterol sub forma nebulizanta nu scade potasemia
E. perturbarile echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar daca rata filtrarii
glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min
(pag. 1670)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1252086. Principalele trei cauze care produc insuficienta renala cronica sunt:
A. rinichii polichistici de tip autosomal dominant
B. diabetul zaharat
C. glomerulopatiile
D. hipertensiunea arteriala
E. litiaza renourinara
(pag. 1667)

M1252087. La pacientii cu insuficienta renala cronica, asimptomatici, care dintre factorii de mai jos pot
compromite functia renala si mai mult conducand la simptome si semne de uremie evidenta:
A. administrarea de medicamente nefrotoxice
B. deshidratarea
C. o obstructie de tract urinar
D. o infectie intercurenta
E. o stare de stres nervos
(pag. 1667)

M1252088. Care dintre urmatoarele tulburari ale fluidelor si electrolitilor se intalnesc obisnuit in uremie:
A. expansiunea si contractarea volemica
B. acidoza metabolica
C. hiperkalemia
D. hipofosfatemia
E. hipercalcemia
(pag. 1669)

M1252089. Tratamentul hiperkalemiei la pacientii cu insuficienta renala cronica cuprinde administrarea


de:
A. spironolactona
B. bicarbonat de sodiu
C. sare fara sodiu
D. diuretice (furosemid)
E. glucoza si insulina administrate intravenos
(pag. 1670)

M1252090. Osteodistrofia renala si afectarea osoasa metabolica includ:


A. boala Paget
B. spondilartropatia cervicala
C. osteita fibroasa chistica
D. osteomalacia
E. osteoscleroza
(pag. 1670)

1940 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1941 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1252091. Amiloidoza legata de dializa cuprinde:


A. rahitism de tip renal
B. sindrom de tunel carpian
C. osteita fibroasa chistica
D. osteomalacia
E. artropatia umarului
(pag. 1670)

M1252092. Anemia din insuficienta renala cronica este:


A. hipocroma, microcitara
B. normocroma, normocitara
C. consecinta diminuarii biosintezei de eritropoetina de catre rinichiul bolnav
D. consecinta unei hemolize masive
E. o anomalie care apare in mod regulat si contribuie la simptomatologia IRC
(pag. 1672)

M1252093. Tratamentul anemiei din insuficienta renala cronica:


A. se efectueaza, de preferinta ,cu transuzie de masa eritrocitara
B. se efectueaza, de preferinta, prin administrarea de eritropoetina
C. trebuie instituit la toti pacientii cu IRC
D. se instituie daca hematocritul este mai mic de 30%
E. imbunatateste functia cardiaca
(pag. 1672)

M1252094. In insuficienta renala cronica, neuropatia periferica:


A. apare precoce in evolutie
B. este obisnuita in IRC avansata
C. este o indicatie ferma de initiere a dializei sau transplantului renal
D. initial implicarea nervilor motori depaseste implicarea nervilor sensitivi
E. initial implicarea nervilor sensitivi o depaseste implicarea nervilor motori
(pag. 1672)

M1252095. In insuficienta renala cronica, terapia conservatoare( nondializa, nontransplant), instituita


timpuriu:
A. inlatura definitiv nevoia tratamentului de substitutie a functiilor renale
B. controleaza simptomele si minimalizeaza complicatiile
C. incetineste progresiunea insuficientei renale
D. nu influenteaza evolutia IRC
E. trebuie sa mentina debitul urinar la un nivel convenabil
(pag. 1673)

M1252096. In tratamentul conservator (nondializa, nontransplant) al insuficientei renale cronice, dieta


hipoproteica:
A. este obligatorie, avand un beneficiu clinic incontestabil
B. poate reduce, daca este initiata timpuriu anorexia, greata si varsaturile
C. poate fi eficienta, daca se initiaza timpuriu, in incetinirea progresiei bolii renale
D. trebuie aplicata cu atat mai restrictiv (cantitate de proteine mai reduse) cu cat insuficienta renala este mai
severa
E. nu trebuie aplicata in insuficienta renala, fiind o masura terapeutica depasita
(pag. 1673)

M1352097. Modificarile adaptative, compensatorii ale nefronilor restanti in insuficienta renala cronica
sunt:

1941 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1942 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. distructia progresiva
B. reducerea masei renale
C. hipertrofia structurala si functionala
D. hiperfiltrarea
E. scleroza
(pag. 1667)

M1352098. Cauzele principale ale insuficientei renale cronice sunt actualmente:


A. glomerulonefritele
B. diabetul zaharat
C. rinichiul polichistic
D. nefropatiile obstructive
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 1667)

M1352099. Printre "toxinele uremice" se numara:


A. ureea
B. creatinina
C. acidul guanidino-succinic
D. carbohidratii
E. hormonul paratiroidian
(pag. 1667)

M1352100. Tulburarile metabolismului lipidic din uremie se caracterizeaza de obicei prin:


A. hipertrigliceridemie
B. scaderea HDL-colesterolului
C. cresterea colesterolului total
D. cresterea lipoproteinei (a)
E. cresterea epurarii trigliceridelor din circulatie prin lipoproteinlipaza
(pag. 1669)

M1352101. Tulburarile hidro-electrolitice caracteristice insuficientei renale cronice sunt:


A. expansiunea volemica
B. hiponatremia
C. hiperkaliemia
D. hipocalcemia
E. hipofosfatemia
(pag. 1669, tabel 271-2)

M1352102. In tratamentul hiprekaliemiei din insuficienta renala cronica se folosesc:


A. triamteren
B. bicarbonat de sodiu
C. sulfonat polistiren de sodiu
D. albuterol
E. insulina si glucoza
(pag. 1670)

M1352103. Tulburarile cardiovasculare ce pot fi corectate sau ameliorate prin dializa sunt:
A. hipertensiunea arteriala
B. edemul pulmonar
C. pericardita
D. ateroscleroza

1942 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1943 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. hipotensiunea arteriala
(pag. 1669, tabel 271-2)

M1352104. Un rol benefic in incetinirea progresiei insuficientei renale cronice il au:


A. restrictia proteica
B. triamterenul
C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D. aspirina
E. eritropoietina
(pag. 1673)

M1452105. Anomalii clinice si biologice ce se dezvolta la pacientul uremic numai dupa initierea terapiei
prin dializa sunt:
A. hipotermia
B. hipocomplementemia
C. hipertrigliceridemia
D. dementa de dializa
E. amenoreea
(pag. 1669)

M1452106. Neuropatia periferica din insuficienta renala cronica avansata:


A. este predominent senzitiva in stadiile initiale
B. este o indicatie ferma de incepere a hemodializei cronice
C. afecteaza predominent membrele superioare
D. nu este ameliorata intotdeauna de terapia dialitica
E. este exclusiv motorie
(pag. 1669, 1672)

M1452107. Factorii responsabili de intoleranta la glucoza a pacientului uremic sunt:


A. excesul de potasiu intracelular
B. acidoza metabolica
C. scaderea nivelului de St si prolactina
D. cresterea glucagonului
E. rezistenta periferica la actiunea insulinei
(pag. 1668)

M1452108. Anomaliile hemostazei in insuficienta renala cronica sunt caracterizate de:


A. deteriorarea consumului de protrombina
B. cresterea activitatii factorului III plachetar
C. prelungirea timpului de sangerare
D. raspuns la terapia cu desmopresin
E. hemoragii spontane gastrointestinale si cerebrale
(pag. 1672)

M1452109. La pacientii cu insuficienta renala cronica in stadiul uremic pot fi intalnite urmatoarele
efecte asupra metabolismului:
A. scaderea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei a Lp(a)
B. cresterea colesterolului total
C. scaderea HDL-colesterol
D. hipertrigliceridemie
E. sensibilitate crescuta la actiunea insulinei
(pag. 1669)

1943 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1944 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1452110. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza osteodistrofia renala din insuficienta renala cronica:
A. fracturile costale apar mai frecvent in osteomalacia aluminica
B. amiloidoza legata de dializa se manifesta prin sindrom de tunel carpian
C. antiacidele cu citrat scad absorbtia digestiva a aluminiului
D. acidoza metabolica induce osteoporoza si decalcifiere osoasa
E. anomaliile histologice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la 90% din pacientii cu insuficienta renala
cronica avansata
(pag. 1670, 1671)

M1552111. Anemia normocroma, normocitara din insuficienta renala cronica se datoreaza:


A. Deficitului de transferina
B. Hemolizei
C. Pierderii de acid folic
D. Pierderilor gastrointestinale
E. Scaderii biosintezei de eritropoietina
(pag. 1672)

M1552112. Reducerea rapida a nivelului potasiului seric in insuficienta renala cronica se poate obtine
cu:
A. Rasini schimbatoare de ioni
B. Insulina
C. Glucoza
D. Albuterol
E. Fludrocortizon
(pag. 1670)

M1552113. Hipokaliemia prin pierderea primara a potasiului in urina apare in insuficienta renala
cronica in urmatoarele conditii:
A. Glomerulonefrite
B. Diabet zaharat
C. Sindrom Fanconi
D. Hipertensiune arteriala esentiala
E. Acidoza tubulara renala
(pag. 1670)

M1552114. Hipertensiunea din insuficienta renala cronica este consecinta:


A. Supraincarcarii lichidiene
B. Excesului de catecolamine
C. Excesului de glucocorticoizi
D. Excesului de insulina
E. Excesului de renina
(pag. 1671)

M1552115. Anomaliile factorului III plachetar in insuficienta renala cronica au urmatoarele


particularitati:
A. Se datoreaza prezentei antitrombinei III
B. Se coreleaza cu nivelul plasmatic al acidului guanidinosuccinic
C. Se corecteaza prin administrarea de globulina antihemofilica
D. Se corecteaza prin dializa
E. Sunt determinante in pericardita uremica la dializati
(pag. 1671, 1672)

M1552116. In insuficienta renala cronica, tulburarile neurologice specifice dializei cronice sunt:

1944 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1945 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. Sindromul Alzheimer
B. Sindromul Korsakoff
C. Sindromul Munchaussen
D. Sindromul dementei de dializa
E. Sindromul dezechilibrului de dializa
(pag. 1672)

M1552117. Produsii finali ai metabolismului acizilor aromatici cu rol de "toxine uremice" in insuficienta
renala cronica sunt:
A. Creatinina
B. Triptofanul
C. Acidul guanidinosuccinic
D. Tirozina
E. Fenilalanina
(pag. 1668)

M1552118. Tratamentul osteomalaciei induse de aluminiu consta in:


A. Terapie fizicala
B. Desferoxamina
C. Corticoizi
D. Antiinflamatoare nesteroidiene
E. Dializa cu flux crescut
(pag. 1671)

M1552119. Care din urmatoarele manifestari cutanate sunt frecvente in insuficienta renala cronica la
pacientii dializati:
A. Pruritul
B. Echimozele
C. Paloarea
D. Hemocromatoza
E. Uscaciunea mucoaselor
(pag. 1670)

M1652120. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremie


A. hemoliza este o cauza importanta de anemie
B. pierderile de singe sunt exagerate la pacientii hemodializati
C. tratamentul cu eritropoetina trebuie instituit daca hematocritul este mai mic de 30%
D. terapia parenterala sau orala cu fier este contraindicata
E. hemocromatoza este o complicatie obisnuita la pacientii dializati si tratati cu eritropoetina (EPO)
(pag. 1672)

M1652121. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie
A. incapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpurii
B. miocloniile apar in uremia terminala
C. neuropatia periferica este obisnuita in fazele precoce ale insuficientei renale
D. in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioare
E. anomaliile electroencefalografice nespecifice pot persista si dupa aplicarea tratamentului prin dializa
(pag. 1672)

M1652122. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia conservatoare a insuficientei renale


progresive
A. dieta cu continut scazut in proteine initiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) nu incetineste progresia
bolii renale

1945 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1946 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg incetineste progresia bolii
renale
C. hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza guta
D. tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la
pacientii uremici
E. pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie mentinut peste 70
(pag. 1674)

M1652123. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC)
A. IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luni
B. prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRC
C. cresterea diametrului cilindrilor granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionali
D. in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe proteine si numerosi cilindri chiar
daca s-a instalat IRC
E. indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilor
(pag. 1648)

M1652124. Alegeti anormalitatile (manifestarile) clinice si biologice declansate de cresterea ureei


sanguine in insuficienta renala cronica (IRC)
A. anorexia
B. deteriorarea functiei plachetare
C. voma
D. hipocalcemia
E. cefaleea
(pag. 1667)

M1652125. Precizati produsii rezultati din metabolismul proteinelor si aminoacizilor


A. produsi finali avansati de glicozilare
B. metilguanidina
C. creatinina
D. fenilalanina
E. glucoronoconjugatii si agliconii
(pag. 1668)

M1652126. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul
uremiei
A. hiperglicemia severa este neobisnuita
B. nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicate
C. rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuata
D. nivelul glicogenului este scazut
E. la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu azotemia progresiva
(pag. 1668)

M2252127. Cele mai frecvente două cauze de insuficienţă renală cronică sunt în prezent:
A. Pielonefritele cronice
B. Pielonefritele acute
C. Nefropatia din diabetul zaharat
D. Boala polichistică renală cu transmitere autosomal dominantă
E. Nefropatia hipertensivă
(pag. 1667)

M2252128. Termenul de uremie implică:


A. Creşterea cataboliţilor azotaţi în sânge

1946 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1947 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. Prezenţa de semne şi simptome de insuficienţă renală


C. Modificări hormonale legate de alterarea funcţiei renale
D. Perturbări metabolice consecutive alterării funcţiei renale
E. Creşterea filtrării glomerulare în ansamblul ei
(pag. 1667)

M2252129. Creşterea ureei în sânge este responsabilă de:


A. Artrită
B. Anorexie
C. Astenie,
D. Vomă
E. Cefalee
(pag. 1667)

M2252130. Printre substanţele al căror nivel creşte în uremie sunt:


A. Ureea
B. Creatinina
C. Glucoza
D. Gammaglutamiltranspeptidaza
E. Bilirubina
(pag. 1667)

M2252131. Care dintre următorii hormoni au niveluri serice crescute în insuficienţa renală cronică:
A. Insulina
B. Parathormonul
C. Glucagonul
D. Prolactina
E. Adrenalina
(pag. 1667)

M2252132. Printre modificările fiziopatologice ale pacienţilor cu insuficienţă renală cronică avansată se
numără:
A. Alcaloza respiratorie
B. Alterarea pompei Na, cu perturbarea concentraţiei intracelulare de Na
C. Inhibiţia fluxului de Ca la nivelul membranelor celulare
D. Hipomagneziemia severă şi constantă
E. Alcaloza metabolică
(pag. 1667)

M2252133. Ca urmare a alterării pompei de sodiu, celulele suferă modificări în sensul:


A. Ratatinării
B. Creşterii în volum (hiperhidratare osmotică)
C. Ruperii membranelor mitocondriale
D. Ruperii membranelor lizozomale, cu eliberarea de enzime proteolitice în citosol
E. Creşterii concentraţiei intracelulare de sodiu
(pag. 1668)

M2252134. La majoritatea pacienţilor cu insuficienţă renală cronică se înregistrează:


A. Obezitate
B. Malnutriţie proteică
C. Guşă
D. Reducerea depozitelor adipoase

1947 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1948 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. Creşterea anabolismului proteic


(pag. 1668)

M2252135. Deşi mai puţin obişnuită, hipopotasemia poate fi prezentă la pacienţii cu insuficienţă renală
cronică; printre cauze se numără:
A. Eventualele pierderi urinare, în anumite nefropatii
B. Pierderile digestive (vomă, diaree)
C. Nivelurile înalte de aldosteron, care pot creşte eliminarea digestivă a potasiului
D. Hiperparatiroidismul
E. Creşterea prolactinei din ser
(pag. 1668)

M2252136. Deficitul intracelular de potasiu, posibil la pacienţii cu insuficienţă renală cronică, este
consecinţa:
A. Aportului alimentar inadecvat de potasiu
B. Pierderilor digestive
C. Hipocloremiei
D. Hiperaldosteronismului
E. Malnutriţiei proteice
(pag. 1668)

M2252137. Care dintre următoarele perturbări în metabolismului carbohidraţilor pot fi întâlnite în


uremie:
A. Creşterea nivelului de insulină în sânge
B. Scăderea nivelului de insulină în sânge
C. Scăderea toleranţei la glucoză
D. Hiperglicemie importantă şi persistentă
E. Hipoglicemie constantă
(pag. 1668)

M2252138. In insuficienţa renală cronică se pot întâlni următoarele perturbări metabolice:


A. Creşterea ratei de utilizare a glucozei în ţesuturile periferice
B. Scăderea ratei de utilizare a glucozei în ţesuturile periferice
C. Hipercatabolism proteic
D. Acidoză metabolică
E. Alcaloză respiratorie
(pag. 1668)

M2252139. Intoleranţa la glucoză din insuficienţa renală cronică este explicată prin:
A. Rezistenţa periferică la insulină
B. Hiperparatiroidism
C. Deficitul intracelular de potasiu
D. Acidoza metabolică
E. Nivelurile crescute ale unor hormoni, de ex. glucagon, catecolamine etc.
(pag. 1668)

M2252140. Care dintre următoarele modificări metabolice pot fi observate la pacienţii cu uremie
cronică:
A. Hipertrigliceridemie
B. Scăderea HDL-colesterolului
C. Creşterea HDL-colesterolului
D. Creşterea nivelului plasmatic al antigenului lipoproteinei a
E. Creşterea lipogenezei

1948 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1949 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1668)

M2252141. Care dintre următoarele perturbări electrolitice sunt frecvente în insuficienţa renală cronică:
A. Hiperkaliemia
B. Hiperfosfatemia
C. Hipofosfatemia
D. Hipomagneziemia
E. Hipocalcemia
(pag. 1668)

M2252142. Care dintre următoarele manifestări neuropsihice sunt frecvente la pacienţii cu insuficienţă
renală cronică avansată?
A. Deteriorarea psihică
B. Asterixis
C. Neuropatie periferică
D. Crampele musculare
E. Paralizii flasce ale musculaturii gambelor
(pag. 1668)

M2252143. Care dintre următoarele manifestări neuromusculare pot fi observate la pacienţii cu


insuficienţă renală cronică avansată?
A. Miopatie
B. Iritabilitate musculară
C. Miastenia gravis
D. Polinevrită
E. Sindromul picioarelor neliniştite
(pag. 1668)

M2252144. Tratamentul cu dializă:


A. Corectează totalitatea manifestărilor din insuficienţa renală avansată
B. Corectează majoritatea manifestărilor de insuficienţă renală cronică
C. Nu poate corecta unele manifestări de insuficienţă renală cronică
D. Nu corectează manifestările clinice de uremie, dar permite supravieţuirea
E. Corectează majoritatea manifestărilor din insuficienţa renală cronică dar nu prelungeşte semnificativ
supravieţuirea pacienţilor
(pag. 1668)

M2252145. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, excesul de NaCl din alimentaţie determină:
A. Exacerbarea hipertensiunii arteriale
B. Scăderea fosfatemiei
C. Accentuarea edemelor
D. Accentuarea fenomenelor de insuficienţă cardiacă
E. Creşterea intracelulară a magneziului
(pag. 1668)

M2252146. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, aportul excesiv de apă determină:


A. Hiposodemie
B. Hiperhidratare
C. Pierdere urinară de potasiu
D. Acidoză respiratorie prin intensificarea ritmului respirator
E. Hiperhidratare extracelulară şi deshidratare intracelulară
(pag. 1668)

1949 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1950 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2252147. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la pacienţii cu insuficienţă renală cronică
avansată este valabilă:
A. Aceşti pacienţi nu sunt capabili să reducă eliminarea urinară de apă şi sodiu în condiţiile unor pierderi
extrarenale hidrosaline
B. Aceşti pacienţi nu sunt capabilă să crească eliminarea urinară de apă şi sodiu în condiţiile unui aport
alimentar hidrosalin crescut
C. Aceşti pacienţi sunt capabili să reducă eliminarea urinară de apă şi sodiu în condiţii de pierderi extrarenale
hidrosaline
D. Aceşti pacienţi sunt capabili să crească eliminarea urinară de apă şi sodiu în condiţiile unui aport alimentar
hidrosalin crescut
E. Aceşti pacienţi nu prezintă modificări în echilibrul apei şi sodiului
(pag. 1669)

M2252148. Care dintre următoarele circumstanţe poate accentua hiperkaliemia pacienţilor cu


insuficienţă renală cronică?
A. Hemoliza
B. Traumatismele extinse
C. Infecţiile
D. Aportul de sânge conservat
E. Tratamentul cu dializă
(pag. 1670)

M2252149. Care dintre următoarele medicamente trebuie evitate sau folosite cu precauţii extreme în
insuficienţa renală cronică, pentru a evita hiperkaliemia?
A. Amiloridul
B. Spironolactona
C. Triamterena
D. Furosemidul
E. Torasemidul
(pag. 1669)

M2252150. Care dintre următoarele medicamente pot contribui la creşterea postasiului seric la
pacienţii cu insuficienţă renală cronică?
A. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
B. Beta-blocantele
C. Spironolactona
D. Anabolizantele
E. Analogii de vitamină D3
(pag. 1670)

M2252151. Hiperpotasemia din insuficienţa renală cronică poate fi exacerbată de:


A. Acidoza metabolică
B. Alcaloza respiratorie
C. Administrarea de ciclosporină
D. Administrarea de bicarbonat
E. Administrarea de glucoză
(pag. 1670)

M2252152. Tratamentul hiperpotasemiei la pacienţii cu insuficienţă renală cronică se face cu:


A. Bicarbonat i.v., mai ales la pacienţii cu acidoză metabolică
B. Răşini schimbătoare de ioni
C. Sulfat de magneziu administrat i.v.
D. Glucoză cu insulină

1950 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1951 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. Diuretice
(pag. 1670)

M2252153. In insuficienţa renală cronică, principalele cauze ale acidozei metabolice sunt:
A. Diminuarea producerii de substanţe tampon (scăderea amoniogenezei)
B. Scăderea capacităţii de secreţie a hidrogen-ionilor la nivelul tubilor renali
C. Aportul oral insuficient de bicarbonat
D. Aportul excesiv de hrană vegetală
E. Tratamentul cu răşini schimbătoare de ioni
(pag. 1670)

M2252154. Care dintre următoarele modificări osoase fac parte din osteodistrofia renală?
A. Osteita fibroasă chistică
B. Osteomalacia
C. Boala osoasă adinamică
D. Sindromul de tunel carpian
E. Osteoscleroza
(pag. 1670)

M2252155. Calcifierile metastatice şi ale părţilor moi din insuficienţa renală cronică se localizează în
special:
A. In jurul articulaţiilor
B. In vasele de sânge
C. In miocard
D. In ochi
E. In peretele tubului digestiv
(pag. 1671)

M2252156. Principalele mecanisme de producere ale hipertensiunii arteriale din insuficienţa renală
cronică sunt:
A. Hipervolemia
B. Hiperreninismul
C. Creşterea debitului cardiac datorită tahicardiei
D. Hipertiroidismul
E. Hiperfuncţia corticosuprarenaliană
(pag. 1671)

M2252157. In boala osului adinamic sau aplastic, se întâlnesc următoarele modificări histologice:
A. Creşterea osteoidului
B. Depunere excesivă de calciu la nivelul osului
C. Depunere excesivă de fosfaţi la nivelul osului
D. Scăderea osteoidului
E. Osteofibroză
(pag. 1670)

M2252158. Hiperparatiroidismul secundar din insuficienţa renală cronică se caracterizează prin


următoarele modificări la nivelul oaselor:
A. Osteită fibrochistică
B. Osteoscleroză
C. Depunere de săruri de aluminiu în oase
D. Depunere de amiloid în oase
E. Rahitism renal

1951 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1952 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1670)

M2252159. Hiperfosfatemia din insuficienţa renală cronică se poate trata prin:


A. Administrarea de chelatori de fosfaţi, care să lege fosfaţii la nivelul osului
B. Administrarea i.v. de săruri de calciu, care să crească depunerea de fosfaţi în ţesuturile moi
C. Administrarea orală de chelatori de fosfaţi, care să previn absorbţia intestinală a fosfaţilor
D. Reducerea aportului de alimente bogate în fosfaţi
E. Administrarea de parathormon
(pag. 1670)

M2252160. Hiperparatiroidismul secundar din insuficienţa renală cronică poate fi tratat prin:
A. Reducerea fosfaţilor serici prin administrarea de chelatori intestinali
B. Administrarea de calcitriol
C. Reducerea potasiului seric
D. Menţinerea normală a sodiului seric
E. Administrarea de răşini schimbătoare de ioni
(pag. 1670)

M2252161. Principalele mecanisme ale hipertensiunii arteriale de la pacienţii cu insuficienţă renală


cronică sunt:
A. Blocarea receptorilor betaadrenergici
B. Hipervolemia
C. Hiperreninismul
D. Blocarea receptorilor alfaadrenergici
E. Stimularea secreţiei de prostaglandine
(pag. 1670)

M2252162. Hipertensiunea arterială malignă se manifestă prin:


A. Creşterea marcată dar izolată a tensiunii arterială diastolică
B. Hiperreninemie
C. Encefalopatie
D. Convulsii
E. Creştere marcată atât a tensiunii sistolice, cât şi a celei diastolice
(pag. 1670)

M2252163. Pericardita uremică:


A. Poate fi exsudativă
B. Este frecvent hemoragică
C. Nu este niciodată hemoragică
D. Apare mai rar în condiţiile tratamentului corect al insuficienţei renale cronice
E. Poate apare chiar şi la pacienţii dializaţi
(pag. 1671)

M2252164. Tratamentul pericarditei exsudative din insuficienţa renală cronică se face prin:
A. Dializă intensivă
B. Periocardocenteză, în caz de tamponadă
C. Instilarea intrapericardică de corticoizi sau aer
D. Heparinoterapie
E. Pericarectomie, în cazul în care restul măsurilor terapeutice eşuează
(pag. 1671)

M2252165. Printre cauzele aterosclerozei accelerate a pacienţilor cu insuficienţă renală cronică se


numără:

1952 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1953 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. Hipertensiunea arterială
B. Pericardita exsudativă
C. Pericardita fibrinoasă
D. Hiperlipemia
E. Calcifierile arteriale
(pag. 1671)

M2252166. Anemia pacienţilor cu insuficienţă renală cronică apare datorită:


A. Deficitului de eritropoietină
B. Pierderilor oculte de sânge, de ex. Digestive
C. Hematopoiezei deficitare
D. Utilizării de heparină la pacienţii dializaţi
E. Defectelor enzimatice din sinteza hemului, practic întotdeauna prezente la aceşti pacienţi
(pag. 1672)

M2252167. Printre urmările tratamentului cu eritropoietină la pacienţii cu insuficienţă renală cronică şi


anemie importantă se numără:
A. Incetarea hemoragiilor digestive superioare
B. Imbunătăţirea funcţiei cardiace
C. Imbunătăţirea status-ului mental
D. Creşterea toleranţei la efort
E. Creşterea bilirubinei, datorită hemolizei accentuate
(pag. 1672)

M2252168. Printre cauzele rezistenţei la eritropoietină se numără:


A. Infecţiile şi inflamaţiile cronice
B. Deficitul de fier
C. Intoxicaţia cu aluminiu
D. Fibroza medulară consecutivă hiperparatiroidismului
E. Dozele prea mari de eritropoietină
(pag. 1672)

M2252169. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, transfuziile de sânge trebuie evitate, în măsura
posibilului, deoarece:
A. Implică riscul hepatitelor virale
B. Pot duce la hemosideroză, dacă sunt administrate în mod repetat
C. Nu corectează anemia, datorită hemolizei masivă de care sunt însoţite
D. Pot contribui la supresia eritropoiezei
E. Cresc frecvenţa neoplaziilor
(pag. 1672)

M2252170. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică dializaţi, tratamentul anemiei trebuie să includă:
A. Săruri de aluminiu, pentru combaterea hiperfosfatemiei generatoare de enzime lizozomale hemolitice
B. Acid folic
C. Acid ascorbic
D. Vitamina B solubilă
E. Parathormon
(pag. 1672)

M2252171. Anomaliile hemostazei din insuficienţa renală cronică sunt caracterizate prin:
A. Echimoze
B. Coagulare intravasculară diseminată

1953 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1954 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. Sângerare din plăgile chirurgicale


D. Hemoragie spontană din tractul digestiv
E. Hemoragie în sacul pericardic
(pag. 1672)

M2252172. Care dintre următorii factori contribuie la anomaliile de coagulare ale pacienţilor cu
insuficienţă renală cronică?
A. Prelungirea timpului de sângerare
B. Scăderea activităţii factorului III plachetar
C. Diminuarea drastică a concentraţiei factorilor XII şi X ai coagulării
D. Anomalii de agregare şi adezivitate plachetară
E. Prezenţa anticorpilor anti-VHC
(pag. 1672)

M2252173. Anomaliile de coagulare ale pacienţilor dializaţi pot fi corectate prin:


A. Administrarea de analogi de vitamină D
B. Administrarea de chelatori de fosfaţi
C. Corectarea anemiei cu eritropoietină sau transfuzii
D. Crioprecipitat
E. Desmopresină
(pag. 1672)

M2252174. Predispoziţia la infecţii a pacienţilor cu insuficienţă renală cronică poate fi pusă pe seama:
A. Limfocitopeniei şi atrofiei structurilor limfoide
B. Afectării funcţiei celulelor leucocitare
C. Neutropeniei importante
D. Modificărilor trombocitare
E. Scăderii sintezei de interleukine
(pag. 1672)

M2252175. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, funcţia leucocitară este deteriorată din cauza:
A. Acidozei
B. Malnutriţiei proteice
C. Azotemiei şi hiperosmolarităţii serului
D. Anemiei
E. Hiperparatiroidismului
(pag. 1672)

M2252176. Printre tulburările sistemului nervos central observate frecvent în insuficienţa renală
cronică se numără:
A. Somnolenţa
B. Insomnia
C. Sughiţul
D. Hemiplegia
E. Modificările de comportament
(pag. 1672)

M2252177. In uremia "terminală" se întâlnesc frecvent:


A. Asterixis
B. Mioclonii
C. Tetrapareză
D. Tetraplegie

1954 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1955 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. Convulsii, comă
(pag. 1672)

M2252178. Demenţa la dializă a pacienţilor cu insuficienţă renală cronică se caracterizează prin:


A. Dispraxie
B. Mioclonii
C. Demenţă
D. Tetraplegie
E. Convulsii
(pag. 1672)

M2252179. Printre factorii etiologi ai "demenţei la dializă" a pacienţilor cu insuficienţă renală cronică
se numără:
A. Intoxicaţia cronică cu aluminiu
B. Hiperparatiroidismul primar
C. Hiperparatiroidismul secundar
D. Infecţiile virale
E. Infecţiile cu Pneumocystis carinae
(pag. 1672)

M2252180. "Sindromul de dezechilibru" al pacienţilor dializaţi, care apare la primele dialize, se


caracterizează prin:
A. Tulburări de coagulare
B. Hemoragii importante
C. Cefalee
D. Convulsii
E. Vărsături
(pag. 1672)

M2252181. "Sindromul de dezechilibru", care poate apare la primele dialize ale pacienţilor cu
insuficienţă renală cronică, are ca şi cauze:
A. Modificarea bruscă a nivelului de factor III plachetar
B. Modificarea bruscă de osmolaritate a sângelui
C. Modificarea bruscă de pH a sângelui
D. Hipervolemia acută
E. Hipovolemia acută
(pag. 1672)

M2252182. Printre modificările digestive ale pacienţilor cu insuficienţă renală cronică se numără:
A. Sughiţul
B. Anorexia
C. Greaţa
D. Diareea incoercibilă
E. Vărsăturile
(pag. 1673)

M2252183. Creşterea frecvenţei bolii ulceroase la pacienţii uremici ar putea fi legată de:
A. Secreţia excesivă de prolactină
B. Modificarea acidităţii gastrice
C. Hipersecreţia de gastrină
D. Modificarea structurii pepsinei
E. Colonizarea crescută cu H.pylorii

1955 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1956 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1673)

M2252184. Care dintre următoarele modificări endocrine pot fi prezente la bărbaţii cu uremie:
A. Oligospermie
B. Impotenţă
C. Hirsutism
D. Displazia celulelor germinale
E. Diminuarea maturaţiei sexuale la adolescenţi
(pag. 1673)

M2252185. Care dintre următoarele modificări tegumentare pot fi întâlnite în uremie:


A. Rubeoza feţei
B. Cianoza extremităţilor
C. Paloare
D. Echimoze
E. Exfoliaţii
(pag. 1673)

M2252186. Care dintre următoarele modificări cutanate pot fi întâlnite în insuficienţa renală cronică
avansată:
A. Echimoze şi hematoame
B. Prurit
C. Facies palid, teros
D. Ragade la comisura bucală
E. Zăpadă (chiciură) uremică
(pag. 1673)

M2252187. Culoarea palid-teroasă a pacienţilor cu uremie se datorează:


A. Anemiei
B. Retenţiei urocromilor
C. Hiperparatiroidismului şi pruritului consecutiv
D. Eliminării de uree prin transpiraţie
E. Excesului de testosteron
(pag. 1673)

M2252188. La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, restricţia proteică are următoarele avantaje:
A. Reduce rata de progresiune a bolii renale
B. Diminuă manifestările hemoragipare
C. Corectează anomaliile trombocitare
D. Reduce anorexia, greaţa şi vărsăturile
E. Combate malnutriţia proteică
(pag. 1673)

M2252189. Progresiunea insuficienţei renale cronice poate fi încetinită prin:


A. Ingestie crescută de vitamine din grupul B
B. Ingestie crescută de caroteni
C. Reducerea aportului de proteine
D. Normalizarea tensiunii arteriale
E. Inhibarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
(pag. 1673)

M2252190. In insuficienţa renală cronică, tratamentul hiperuricemiei se face cu:


A. Probenecid

1956 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1957 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. Reducerea aportului de alimente cu conţinut ridicat în acid uric


C. Alopurinol, în doză de 500 mg pe zi
D. Alopurinol, în doză de 100 mg pe zi
E. Medicamente care acidifică urina
(pag. 1673)

M2252191. Printre modalităţi de prevenire a osteitei fibroase şi a osteomalaciei la pacienţii cu


insuficienţă renală se numără:
A. Acidifierea discretă a sângelui, pentru a preveni precipitarea cristalelor de hidroxiapatită
B. Administrarea de fixatoare de fosfaţi în intestin
C. Administrarea de calcitriol
D. Blocarea secreţiei de parathormon prin hormoni tiroidieni
E. Consolidarea mecanică a oaselor
(pag. 1674)

M2252192. La femeile cu uremie


A. Nivelul de androgeni este crescut
B. Apare frecvent hirsutism
C. Nivelurile de estrogeni sunt joase
D. Capacitatea de a duce o sarcină la bun sfâşit este diminuată
E. Există frecvent amenoree
(pag. 1673)

M2252193. Nivelul ureei şi creatininei din sânge:


A. Se corelează exact cu funcţia renală
B. Se corelează doar aproximativ cu funcţia renală
C. Reprezintă modalitatea cea mai frecventă de evaluare a funcţiei renale
D. Cresc în insuficienţa renală cronică
E. Cresc în insuficienţa renală acută
(pag. 1673)

M2252194. Printre "toxinele uremice" se numără:


A. Compuşii guanidino
B. Produşi finali avansaţi de glicozilare
C. Ureea
D. Uraţii
E. Amidonul
(pag. 1668)

M2352195. Terapia conservatoare a insuficientei renale cronice cuprinde:


A. dializa
B. controlul HTA
C. evitarea medicamentelor nefrotoxice
D. utilizarea agentilor radio-opaci
E. corectarea stenozei de artere renale
(pag. 1673)

M2352196. Dieta pacientului cu insuficienta renala cronica cuprinde:


A. restrictia ingestiei de sodiu
B. alimente bogate in fosfor
C. alimente bogate in potasiu
D. reducerea continutului de proteine

1957 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1958 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. aport liber de proteine


(pag. 1674)

M2352197. Care dintre urmatoarele substante sunt considerate toxine uremice?


A. creatinina
B. acidul guanidinosuccinic
C. fenilalanina
D. peptidul natriuretic atrial
E. triptofanul
(pag. 1667-8)

M2352198. Care sunt efectele uremiei asupra compoziţiei organismului?


A. cresterea concentratiei intracelulare de sodiu
B. scaderea concentratiei intracelulare de sodiu
C. scaderea concentratiei de K intracelular
D. malnutritie protein-calorica
E. retentie de apa si sare
(pag. 1668)

M2352199. Deficitul concentratiei de K intracelular in IRC rezulta din:


A. dieta bogata in potasiu
B. restrictie impusa de postasiu de catre medic
C. diuretice
D. varsaturi
E. diaree
(pag. 1668)

M2352200. Hiperkaliemia in IRC poate fi indusa de:


A. acidoza
B. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
C. beta-blocante
D. diuretice de ansa
E. hipoaldosteronism hiporeninemic
(pag. 1669)

M2352201. Tratamentul hiperkaliemiei din IRC se poate face cu:


A. bicarbonat de sodiu
B. rasini schimbatoare de ioni
C. glucagon
D. glucoza
E. albuterol
(pag. 1670)

M2352202. Anomaliile radiologice in IRC la pacientii nedializati sunt urmatoarele:


A. ingustarea marginilor de crestere ale oaselor
B. resorbtie osoasa osteoclastica
C. eroziuni subperiostale
D. osteoscleroza
E. fracturi costale
(pag. 1670)

M2352203. In patogenia osteitei fibrochistice sunt implicate urmatoarele mecanisme:

1958 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1959 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. cresterea fosfatilor serici


B. cresterea calciului seric
C. cresterea secretiei parathormonului
D. scaderea 1,25 (OH)2 D3
E. alterarea functiei receptorului 1,25 (OH)2 D3 in os si intestin
(pag. 1671)

M2352204. Etiologia pericarditelor la pacientii cu insuficienta renala cronica poate fi:


A. uremica
B. virala
C. boala sistemica
D. infarct miocardic transmural
E. hiperparatiroidism
(pag. 1671)

M2352205. Administrarea eritropoietinei umane combinate pentru tratamentul anemiei la pacientii cu


insuficienta renala cronica se poate face:
A. inainte de initierea dializei
B. dupa initierea dializei
C. daca hematocritul este < 30%
D. doza este de 25 – 50U/ Kg greutate corporala administrata subcutanat
E. administrarea eritropoietinei se face si intramuscular
(pag. 1672)

M2352206. Rezistenta la terapia cu eritropoietina umana combinata se poate datora:


A. deficitului de fier
B. hipertensiunii arteriale
C. hiperparatiroidismului
D. inflamatiei cronice
E. bolilor hematologice primare
(pag. 1672)

M2352207. Care tulburari endocrino-metabolice pot fi intalnite in insuficienta renala cronica:


A. hiperparatiroidism
B. amenoree
C. impotenta
D. malnutritie
E. nici una
(pag. 1673)

M2352208. Rata de filtrare glomerulara poate fi estimata cu acuratete buna prin:


A. clearance uree
B. clearance creatinina
C. media determinarilor simultane ale clearance-urilor creatininei si ureei
D. tehnica clearance-ului iothalamatului
E. nici una
(pag. 1673)

M2552209. În stadiile iniţiale ale insuficienţei renale cronice modificările caracteristice sunt:
A. Hipertensiunea
B. Uremia
C. distrucţia progresivă a masei nefronilor

1959 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1960 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Hematuria
E. hipertrofia structurală a nefronilor restanţi
(pag. 1667)

M2552210. Cauzele rare de insuficienţă renala cronica sunt:


A. mielomul multiplu
B. diabetul zaharat
C. hiperuricemia
D. hipertensiunea arteriala
E. Amiloidoza
(pag. 1667)

M2552211. Care din elementele de mai jos nu sunt prezente totdeauna în insuficienţa renală cronică
A. reducerea debitului urinar
B. creşterea concentraţiilor serice ale ureei şi creatininei
C. reducerea dimensiunilor rinichilor la ecografie, radiografie pe gol sau urografie
D. Hipernatremia
E. Hiperpotasemia
(pag. 1669)

M2552212. Hipertensiunea arteriala la pacientii cu insuficienta lipseşte în:


A. cardiomiopatia dilatativă
B. boala polichistică renală
C. deshidratare
D. bolile de colagen
E. afecţiunile tubulointerstiţiale
(pag. 1671)

M2552213. Care dintre urmatorii hormoni au niveluri crescute în mod obişnuit în insuficienţa renală
cronică:
A. Prolactina
B. Insulina
C. Noradrenalina
D. Eritropoietina
E. Pt
(pag. 1667)

M2552214. Creatinina poate cauza efecte adverse în insuficienţa renală cronică după convertirea în:
A. Ciclopentanperhidrofenantren
B. acid etilendiaminotetraacetic
C. Sarcozină
D. Hidroxitriptamină
E. Metilguanidină
(pag. 1667)

M2552215. Care dintre următoarele tulburări gastrointestinale din insuficienţa renală cronică se
ameliorează după un program optim de dializă şi tratamentul asociat
A. Ascita idiopatică
B. Hepatita
C. Anorexia
D. Greaţa şi vărsăturile
E. Halena uremică

1960 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1961 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1669)

M2552216. Care din următoarele medicamente trebuie folosite cu precauţie în insuficienta renala
cronica datorită riscului hiperkalemiei:
A. Ciclosporina
B. Albuterol
C. Trimetoprim
D. carbonat de calciu
E. amilorid
(pag. 1670)

M2552217. Administrarea eritropoietinei la bolnavii cu în insuficienta renala cronica nu se asociază cu:


A. riscul de hemosideroză
B. creşterea severităţii hipertensiunii
C. activarea cascadei complementului
D. ameliorarea coagulopatiei
E. creşterea riscului de infecţie
(pag. 1672)

M2552218. Care anomalii hidroelectrolitice sunt rare în insuficienta renala cronica:


A. Hipernatremia
B. Hipokalemia
C. Hipermagneziemia
D. Hiperhidratarea osmotică a celulelor
E. Acidoza metabolică
(pag. 1668, 1669, 1670, 1671)

M2552219. Neuropatia periferica din insuficienta renala cronica:


A. afectează predominant nervii senzitivi
B. afectează predominant membrele superioare
C. este obisnuita in IRC avansata
D. este o indicatie ferma de initiere a dializei sau transplantului renal
E. se poate solda cu tetraplegie flască
(pag. 1672)

M2552220. Anemia normocroma, normocitara din insuficienta renala cronica se datoreaza:


A. Deficitului de transferina
B. Hemolizei
C. Pierderii de acid folic
D. Pierderilor gastrointestinale
E. Scaderii biosintezei de eritropoietina
(pag. 1672)

M2552221. Reducerea rapida a nivelului potasiului seric în insuficienta renala cronica se poate obtine
cu:
A. Rasini schimbatoare de ioni
B. Insulina
C. Glucoza
D. Albuterol
E. Fludrocortizon
(pag. 1670)

M2552222. Hipokaliemia prin pierderea primara a potasiului în urina apare în insuficienta renala

1961 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1962 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

cronica în urmatoarele conditii:


A. Glomerulonefrite
B. Diabet zaharat
C. Sindrom Fanconi
D. Hipertensiune arteriala esentiala
E. Acidoza tubulara renala
(pag. 1670)

M2552223. Hipertensiunea din insuficienta renala cronica este consecinta:


A. Supraîncarcarii lichidiene
B. Excesului de catecolamine
C. Excesului de glucocorticoizi
D. Excesului de insulina
E. Excesului de renina
(pag. 1671)

M2552224. Anomaliile factorului III plachetar în insuficienta renala cronica au urmatoarele


particularitati:
A. Se datoreaza prezentei antitrombinei III
B. Se coreleaza cu nivelul plasmatic al acidului guanidinosuccinic
C. Se corecteaza prin administrarea de globulina antihemofilica
D. Se corecteaza prin dializa
E. Sunt determinante în pericardita uremica la dializati
(pag. 1671, 1672)

M2552225. În insuficienta renala cronica, tulburarile neurologice specifice dializei cronice sunt:
A. Sindromul Alzheimer
B. Sindromul Korsakoff
C. Sindromul Munchaussen
D. Sindromul dementei de dializa
E. Sindromul dezechilibrului de dializa
(pag. 1672)

M2552226. Produsii finali ai metabolismului acizilor aromatici cu rol de "toxine uremice" în insuficienta
renala cronica sunt:
A. Creatinina
B. Triptofanul
C. Acidul guanidinosuccinic
D. Tirozina
E. Fenilalanina
(pag. 1668)

M2552227. Tratamentul osteomalaciei induse de aluminiu consta în:


A. Terapie fizicala
B. Desferoxamina
C. Corticoizi
D. Antiinflamatoare nesteroidiene
E. Dializa cu flux crescut
(pag. 1671)

M2552228. Care din urmatoarele manifestari cutanate sunt frecvente în insuficienta renala cronica la
pacientii dializati:
A. Pruritul

1962 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1963 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. Echimozele
C. Paloarea
D. Hemocromatoza
E. Uscaciunea mucoaselor
(pag. 1670)

M2652229. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focală şi segmentară (GSFS)


A. leziunea morfologică patognomonică este scleroza cu hialinoza focală
B. GSFS poate complica hipotensiunea capilară secundară pierderii de nefroni
C. în majoritatea cazurilor proteinuria este neselectivă
D. examenul microscopic în imunofluorescenţă este de obicei pozitiv
E. remisiunea spontană în GSFS primară este rară şi prognosticul renal este relativ sever
(pag. 1697.1698)

M2652230. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tratamentul glomerulosclerozei segmentare şi


focale (GSFS)
A. proteinuria nu se remite la tratamentul cu glucocorticosteroizi
B. ciclofosfamida poate induce remisiuni complete sau parţiale la pacienţii sensibili la corticosteroizi
C. transplantul renal nu se complică cu recurenţe în allogrefele renale
D. intervalul scurt între debutul GSFS şi instalarea bolii renale terminale (IRC terminală) reprezintă un factor
de risc crescut pentru recurenţă pe richiul transplantat
E. ciclosporina poate induce remisiuni complete la pacienţii rezistenţi la steroizi
(pag. 1698)

M2652231. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasă (nefropatia


membranoasă)
A. este cea mai comună (frecventă) cauză de sindrom nefrotic la copii
B. este mai frecventă la femei
C. proteinuria este de obicei neselectivă
D. anticorpii anti-MBG sunt prezenţi în forma idiopatică
E. aproximativ o treime din nefropatiile membranoase ale adultului pot apărea în asociere cu boli sistemice
(pag. 1698)

M2652232. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoasă (nefropatia


membranoasă)
A. transplantul renal este o opţiune bună de tratament pentru bolnavii în stadiu de boală renală terminală
(IRC terminală)
B. tratamentul cu penicilamină şi săruri de aur pot cauza nefropatie membranoasă
C. administrarea glucocorticoizilor duc la scăderea evidentă a proteinuriei
D. prezenţa hiperlipidemiei severe nu influenţează prognosticul bolii
E. ciclosporina reduce proteinuria şi/sau declinul ratei filtrării glomerulare (RFG)
(pag. 1698)

M2652233. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativă (GNMP)


A. în majoritatea cazurilor este o boală secundară
B. incidenţa bolii este egală la cele două sexe
C. GNMP tip I se caracterizează electrono-microscopic prin depozite dense intramembranoase de
imunoglobuline
D. GNMP tip II se caracterizează electrono-microscopic prin depozite imune subendoteliale şi mezangiale
E. tipul II de GNMP este o boală autoimună în serul pacienţilor fiind prezent un autoanticorp de tip IgG
denumit factor nefritic C3 (C3 nefritic factor)
(pag. 1699)

1963 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1964 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2652234. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulopatiile fibrilare şi imunotactoide


A. proteinuria este constantă
B. în peste 50% din cazuri evoluează cu sindrom nefrotic
C. insuficienţa renală este rară
D. varianta imunotactoidă se asociază frecvent cu boli maligne limfoproliferative
E. reprezintă o entitate clinico-patologică frecventă, dar neglijată
(pag. 1699)

M2652235. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangio-proliferativă


A. proteinuria nefrotică nu semnifică un prognostic prost
B. cei mai mulţi dintre pacienţi nu evoluează spre insuficienţă renală terminală
C. terapia imunosupresivă dă rezultate bune
D. biopsia renală arată o creştere difuză a celularităţii glomerulare predominant prin proliferarea celulelor
mezangiale endoteliale
E. în imunofluorescenţă se evidenţiază depozite variabile ce includ IgA, IgM, IgG şi / sau complement
(pag. 1699)

M2652236. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la terapia sindromului nefrotic (SN)


A. tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) urmăreşte reducerea proteinuriei şi
a ratei de progresie a insuficienţei renale
B. dieta restrictivă proteică şi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) scad presiunea
intraglomerulară şi previn astfel dezvoltarea glomerulosclerozei focale şi segmentare
C. valoarea medicaţiei hipolipemiante în SN a fost demonstrată
D. anticoagularea este obligatorie în toate cazurile pentru a preveni complicaţiile SN
E. antiinflamatoarele nesteroidice (AINS) reduc proteinuria la unii pacienţi cu SN
(pag. 1699)

M2652237. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sindromul nefrotic (SN)


A. principala modificare este proteinuria datorată alterării barierei glomerulare de filtrare pentru proteine
B. hipoalbuminemia este urmată de hipercatabolism şi sinteză scăzută de albumine la nivel hepatic
C. în lipsa hipoalbuminemiei nu putem stabili diagnosticul de SN
D. administrarea antiinflamatoarelor nesteroidice (AINS) este însoţită de riscul inducerii insuficienţei renale
acute, hiperpotasemiei şi retenţiei hidrosaline
E. administrarea vitaminei D este recomandată la pacienţii la care există dovezi clinice sau biochimice ale
deficitului de vitamină D
(pag. 1695, 1699-1700)

M2652238. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu sindromul insuficientei renale cronice (IRC)
A. IRC implica scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) pe o perioada de cel putin 3 la 6 luni
B. prezenta cilindrilor hematici in sedimentul urinar este specifica pentru IRC
C. cresterea diametrului cilindrilor granulosi reflecta hipertrofia nefronilor functionali
D. in stadiu final al oricarei nefropatii tubulointerstitiale urina contine multe proteine si numerosi cilindri chiar
daca s-a instalat IRC
E. indiferent de cauza, IRC este rezultatul distructiei progresive si ireversibile a nefronilor
(pag. 1648)

M2652239. Alegeti anormalitatile (manifestarile) clinice si biologice declansate de cresterea ureei


sanguine in insuficienta renala cronica (IRC):
A. anorexia
B. deteriorarea functiei plachetare
C. voma
D. hipocalcemia si hipofosfatemia
E. cefaleea

1964 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1965 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 1667)

M2652240. Precizati produsii rezultati din metabolismul proteinelor si aminoacizilor


A. produsii finali de glicozilare
B. metilguanidina
C. creatinina si creatina
D. fenilalanina si indolii
E. glucoronoconjugatii si agliconii
(pag. 1668)

M2652241. Precizati care sunt semnele malnutritiei protein-calorice la bolnavii cu uremie:


A. hiperhidratarea osmotica a celulelor
B. hipertermia
C. astenia
D. pierderea masei corporale proteice si a depozitelor adipoase
E. scaderea ponderala
(pag. 1668)

M2652242. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tulburarile metabolismului carbohidratilor din cursul
uremiei:
A. hiperglicemia severa si cetoza sunt neobisnuite
B. nivelurile glicemiei dupa infometare sunt de obicei ridicate
C. rata utilizarii glucozei in tesuturile periferice este diminuata
D. nivelul glucagonului este scazut
E. la diabeticii insulino-dependenti necesarul de insulina creste paralel cu cresterea azotemiei
(pag. 1668)

M2652243. Alegeti care din tulburarile neuromusculare ale unui bolnav uremic persista sau se dezvolta
in ciuda unui program optim de dializa:
A. tulburarile de somn
B. letargia
C. miocloniile
D. crampele musculare
E. sindromul picioarelor nelinistite
(pag. 1669)

M2652244. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremie


A. in IRC hemoliza este o cauza importanta de anemie
B. la pacientii hemodializati pierderile de sange sunt exagerate
C. tratamentul cu eritropoetina trebuie instituit daca hematocritul este mai mic de 30%
D. terapia parenterala sau orala cu fier este contraindicata
E. hemocromatoza este o complicatie obisnuita la pacientii dializati si tratati cu eritropoetina (EPO)
(pag. 1672)

M2652245. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la anomaliile (tulburarile) neuromusculare din uremie
(IRC):
A. incapacitatea de concentrare, somnolenta si insomnia sunt simptome timpurii
B. miocloniile si coreea sunt prezente de obicei in fazele avansate
C. neuropatia periferica este obisnuita in fazele precoce ale insuficientei renale
D. in cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decit cele inferioare
E. dupa aplicarea tratamentului prin dializa anomaliile electroencefalografice dispar in toate cazurile
(pag. 1672)

1965 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1966 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2652246. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la terapia conservatoare a IRC (insuficientei renale
progresive):
A. dieta cu continut scazut in proteine initiata timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) incetineste progresia
bolii renale
B. scaderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg nu incetineste progresia bolii
renale
C. hiperuricemia trebuie tratata cu allopurinol numai daca se asociaza guta
D. tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la
pacientii uremici
E. pentru evitarea calcificarilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie mentinut sub 70
(pag. 1674)

M2852247. In uremie apar urmatoarele tulburari ale fluidelor si electrolitilor:


A. alcaloza metabolica
B. acidoza metabolica
C. expansiunea si contractarea volemica
D. hipernatremia si hiponatremia
E. hiperkaliemia si hipokaliemia
(pag. 1669)

M2852248. Tulburari metabolice endocrine din uremie sunt:


A. intoleranta la carbohidrati
B. osteomalacie
C. hipertrigliceridemie
D. hipotermie
E. hipertermie
(pag. 1669)

M2852249. Tulburari cardiovasculare datorate uremiei sunt:


A. hipertensiunea arteriala esentiala
B. insuficienta cardiaca
C. pericardita
D. cardiomiopatia
E. ateroscleroza accelerata
(pag. 1669)

M2852250. Tulburari hematologice din uremie pot fi:


A. poliglobulia
B. leucocitoza
C. diateza hemoragica
D. cresterea susceptibilitatii la in fectii
E. hipercomplementemia
(pag. 1669)

M2852251. Hiperkalimia persistenta dupa tratament medicamentos se poate datora:


A. aportului excesiv de potasiu
B. oliguriei
C. acidozei acute
D. hipoaldosteronismului hiporeninemic
E. hiperaldosteronismului hiperreninemic
(pag. 1670)

M2852252. Corectia hiperkaliemiei in insuficienta renala cronica se face cu:

1966 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1967 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. diuretice de ansa
B. fludrocortizon
C. albuterol
D. oxifenisatin
E. rezorcinoli
(pag. 1670)

M2852253. Hipokaliemia poate apare in insuficienta renala cronica datorita:


A. diminuarii capacitatii rinichilor de a conserva potasiul
B. dietei sarace in potasiu
C. terapiei diuretice
D. pierderilor gastrointestinale de potasiu
E. acidozei
(pag. 1670)

M2852254. Transfuziile in insuficienta renala pot contribui la:


A. hipokalimie
B. alcaloza
C. supresia eritropoiezei
D. aparitia hepatitelor
E. aparitia hemosiderozei
(pag. 1672)

M2952255. Sunt toxice uremice urmatoarele


A. metilguanidina
B. creatinina
C. ureea
D. indoli
E. stimulatori ai actiunii somatostatinei si insulinei
(pag. 1668)

M2952256. In uremie intalnim urmatoarele tulburari neuromusculare


A. miopatie
B. cefalee
C. nistagmus
D. asterixis
E. crize epileptice
(pag. 1669)

M2952257. In uremie intalnim urm.tulburari metabolice


A. hiperuricemie
B. hipertermie
C. hipotrigliceridemie
D. hiperparatiroidism
E. malnutritie
(pag. 1669)

M2952258. Pericardita din IRC se caracterizeaza prin


A. este cauzata de toxinele metabolice de retentie
B. tablou clinic diferit de alte pericardite
C. revarsatul pericardic este rareori hemoragic
D. nu se recomanda dializa

1967 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1968 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. se evita anticoagulantele sistemice


(pag. 1671)

M2952259. Referitor la anemia normocroma,normocitara din IRC sunt false


A. apare rareori
B. eritropeieza este deprimata in IRC datorita toxinelor de retentie asupra maduvei osoase
C. adm. De eritropoietina umana recombinata este contraindicata
D. hemoliza este o componenta majora a anemiei din IRC
E. pierderile sanguine gastrointestinale contribuie la anemie
(pag. 1672)

1968 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1969 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

Tema nr. 53
Lupusul eritematos sistemic
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1153001. Rash-ul malar apare in urmatoarele afectiuni:


A. lupus discoid
B. sclerodermie
C. lupus eritematos sistemic
D. artrita reumatoida
E. boala Lyme
(pag. 2063)

M1153002. Manifestarea cardiaca cea mai frecventa la pacientul cu lupus eritematos sistemic, este:
A. stenoza aortica
B. infarctul miocardic
C. pericardita
D. insuficienta pulmonara
E. blocul AV
(pag. 2065)

M1253003. Care din urmatoarele afirmatii despre lupusul indus medicamentos nu este adevarata:
A. apare la persoane predispuse genetic
B. poate fi indus de contraceptivele orale
C. se caracterizeaza imunologic prin anticorpi anti-histone
D. de regula necesita corticoizi in doze mari
E. afecteaza foarte rar sistemul nervos central
(pag. 2066)

M1253004. Care dintre urmatoarele medicamente nu produce lupus medicamentos:


A. interferon alfa
B. izoniazida
C. procainamida
D. propafenona
E. chinidina
(pag. 2066)

M1253005. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate pentru lupusul neonatal:
A. este indus de trecerea prin placenta a anticorpilor anti-Ro
B. se manifesta prin eruptie cutanata
C. necesita tratament cu dexametazona sau azatioprina la nou-nascut
D. poate sa se prezinte cu trombocitopenie tranzitorie
E. poate sa determine bloc atrioventricular permanent
(pag. 2066)

M1253006. Alegeti afirmatia falsa privind manifestarile articulare din LES:


A. artrita este de regula intermitenta

1969 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1970 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. artrita este frecvent eroziva


C. pot sa apara deformari articulare in gat de lebada
D. artralgiile pot fi disproportionat de mari fata de tabloul obiectiv
E. examenul obiectiv poate decela tumefierea difuza a mainilor si picioarelor
(pag. 2062)

M1253007. Care dintre urmatoarele etiologii ale miopatiei este improbabila in LES:
A. inflamatoare
B. granulomatoasa
C. hipokaliemica
D. medicamentoasa (cortizonica)
E. medicamentoasa (la antimalarice)
(pag. 2062)

M1253008. Alegeti afirmatia falsa despre anticorpii antifosfolipidici:


A. pot sa determine VDRL fals pozitiv
B. se asociaza cu trombozele arteriale si venoase
C. pot determina avorturi spontane
D. se asociaza cu valvulopatii
E. se asociaza frecvent cu hemoragii
(pag. 2067)

M1353009. Care din urmatorii autoanticorpi au incidenta cea mai mare in lupusul eritematos sistemic:
A. anticorpi anti Sm
B. anticorpi anti ADN (ds)
C. anticorpi anti RNP
D. anticorpi anti Ro (SSA)
E. anticorpi anti La (SSB)
(pag. 2063)

M1353010. Care sunt cele mai frecvente manifestari clinice in lupusul eritematos sistemic ?
A. cutanate
B. osteoarticulare
C. renale
D. neurologice
E. cardio-pulmonare
(pag. 2064)

M1453011. Cu nefrita lupica se asociaza titruri crescute de:


A. anticoagulant lupic
B. anticorpi antiRo/La(SS-A/SS-B)
C. anticrpi antihistone
D. anticorpi antifosfolipide
E. IgG anti-AND
(pag. 2062)

M1453012. Care din urmatoarele medicamente nu induc lupus:


A. contraceptive orale
B. propranolol
C. practolol
D. etosuximide
E. D-penicilamina

1970 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1971 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2066)

M1453013. Cea mai frecventa manifestare nervoasa in lupusul meritematos sistemic este:
A. psihoza
B. cefaleea
C. infarctul focal
D. disfunctia cognitiva usoara
E. disfunctia hipotalamica
(pag. 2063)

M1453014. Care din urmatoarele sindroame din cadrul lupusului eritematos sistemic nu raspund la
tratamentul cu glucocorticoizi:
A. sindromul nefrotic
B. sindromul trombotic
C. sindromul hemoragipar
D. sindromul nefritic
E. sindromul sicca
(pag. 2065)

M1553015. Care dintre urmatoarele tipuri de autoanticorpi au specificitate pentru lupusul eritematos
sistemic:
A. antinucleari
B. anti-Sm
C. anti-RNP
D. anti-Ro
E. antihistone
(pag. 2063)

M1553016. Decelarea in serul pacientilor cu lupus eritematos sistemic a anticorpilor anti-P ribozomal
se coreleaza cu:
A. tromboze recidivante
B. avorturi spontane
C. hemoliza autoimuna
D. psihoza sau depresia datorita afectarii SNC
E. afectarea renala
(pag. 2063)

M1553017. Afectarea neurologica la pacientii cu lupus eritematos sistemic se exprima clinic prin:
A. convulsii
B. encefalita multifocala
C. meningita purulenta
D. sindrom de involutie cerebrala
E. atrofie de lob temporal
(pag. 2063)

M1553018. Doza de metilprednisolon administrata in "puls terapia" pacientilor cu lupus eritematos


sistemic este:
A. 1000 mg iv 3-5 zile
B. 1000 mg iv zilnic
C. 1 mg/kgc/zi
D. 1 mg/kgc saptamanal
E. 50-100 mg/zi 3 zile
(pag. 2067)

1971 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1972 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1553019. Doza de azatioprina administrata per os la pacientii cu lupus eritematos sistemic este:
A. 1 mg/kgc/zi
B. 1 mg/kgc saptamanal
C. 2-3 mg/kgc/zi
D. 5 mg de 3 ori pe saptamana
E. 1000 mg/zi
(pag. 2068)

M1553020. Pentru prevenirea trombozelor arteriale si venoase la pacientii cu LES si sindrom


antifosfolipidic cel mai eficient medicament este:
A. warfarina
B. aspirina
C. heparina
D. trombostopul
E. prednisonul
(pag. 2068)

M1653021. Care din urmatoarele date de laborator nu este util in aprecierea eficientei tratamentului si
evolutiei bolii:
A. Anticorpii antinucleari
B. Proteinuria de 24de ore
C. Anticorpii anti AND dc
D. VSH
E. Proteina C reactiva
(pag. 2065-2066)

M1653022. In inducerea lupusului medicamentos este incriminat:


A. Metilprednisolonul
B. Eritromicina
C. Cefalosporinele
D. Clorpromazinul
E. Metoclopramidul
(pag. 2066)

M1653023. Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente:


A. Sarurile de aur
B. Anticorpii monoclonali anti TNFalfa
C. Ciclofosfamida
D. D-penicilamina
E. Penicilina in tratarea infectiilor streptococice
(pag. 2068)

M1653024. Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot apare in cadrul LES, cu EXCEPTIA:


A. Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la glucocorticoizi
B. Revarsatul pleural
C. Hemoragia masiva intraalveolara
D. Sdr Caplan
E. Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar in LES
(pag. 2065)

M1653025. Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin:


A. Tumefactia simetrica predominant a articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale

1972 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1973 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. Deformarile articulare lipsesc in LES


C. Eroziunile osoase sunt rare
D. Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorie
E. Asocierea cu Anticorpi anti Jo1
(pag. 2062)

M1653026. Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei este


A. Intoleranta digestiva
B. Hepatotoxicitatea
C. Toxicitatea retiniana
D. Fibroza pulmonara
E. Aplazia medulara
(pag. 2067)

M2253027. Lupusul eritematos sistemic este mai frecvent la:


A. Femei la vârstă avansată
B. Femei la vârsta procreaţiei
C. Femei la orice vârstă
D. Sexul feminin în copilărie
E. Copii de orice sex
(pag. 2062)

M2253028. Lupusul eritematos sistemic este mai frecvent la:


A. Femei la vârsta procreaţiei
B. Bărbaţi tineri
C. Femei la vărstă avansată
D. Bărbaţi vârstnici
E. Copii
(pag. 2062)

M2253029. In patogeneza lupusului intervin in special:


A. Perturbări ale metabolismului fosfolipidelor
B. Perturbări imunologice
C. Perturbări ale metabolismului acidului uric
D. Modificări în structura glicoproteinelor
E. Infecţia bacteriană
(pag. 2062)

M2253030. Intervenţia căror tipuri de celule este decisivă în declanşarea lupusului eritematos sistemic
în modele experimentale:
A. Neutrofile
B. Limfocite de tip T
C. Eritrocite
D. Celule foliculare tiroidiene
E. Celule sinoviale
(pag. 2062)

M2253031. Deformările articulaţiilor la pacienţii cu lupus eritematos sistemic sunt:


A. Neobişnuite (la aproximativ 10% dintre pacienţi)
B. Frecvente (peste trei sferturi dintre pacienţi)
C. Foarte frecvente (aproape la toţi pacienţii)
D. Constante şi patognomonice

1973 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1974 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. Absente
(pag. 2062)

M2253032. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic, necroza aseptică de cap femural este de cele mai
multe ori consecinţa:
A. Unor politraumatisme, determinate de vertijul frecvent la aceşti pacienţi
B. Tratamentului prelungit cu glucocorticoizi
C. Osteopatiei renale
D. Miopatiei, cu suprasolicitarea articulaţiei coxofemurale
E. Luxaţiei congenitale de şold
(pag. 2063)

M2253033. Pacienţii cu lupus discoid, cutanat:


A. Dezvoltă întotdeauna lupus eritematos sistemic
B. Nu dezvoltă niciodată la lupus eritematos sistemic
C. Dezvoltă rareori lupus eritematos sistemic (în aproximativ 5% din cazuri)
D. Duce la lupus eritematos sistemic la peste 50% dintre pacienţii
E. Nu trebuie urmăriţi în direcţia unui eventual lupus eritematos sistemic
(pag. 2063)

M2253034. In lupusul eritematos sistemic, depunerile de imunoglobuline în glomerulii renali apar la:
A. Majoritatea pacienţilor
B. Un număr foarte mic de pacienţii
C. La mai puţin de 50% dintre pacienţi
D. La toţi pacienţii
E. La mai puţin de 25% dintre pacienţi
(pag. 2063)

M2253035. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic, producerea de trombi (tromboze fără inflamaţie)
este de regulă urmarea:
A. Prezenţei anticorpilor anticardiolipină (anticoagulant lupic, anticorpi anticardiolipină)
B. Prezenţei anticorpilor antinucleari
C. Rash-ului cutanat
D. Tulburărilor nervoase
E. Varicelor
(pag. 2064)

M2253036. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic, boala coronariană degenerativă este favorizată
de:
A. Prezenţa anticorpilor antinucleari
B. Prezenţa trombozelor venoase
C. Scăderea glicemiei
D. Hiperlipemia consecutivă tratamentului îndelungat cu glucocorticoizi
E. Miopatie
(pag. 2064)

M2253037. La producerea anemiei, frecventă la pacienţii cu lupus eritematos sistemic, contribuie:


A. Hemoliza
B. Trombozele venoase
C. Trombozele arteriale
D. Hepatomegalia
E. Hipertensiunea portală

1974 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1975 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2064)

M2253038. Cărei familii de anticorpi îi aparţine anticoagulantul lupic:


A. Anticorpi anti-IgG
B. Autoanticorpi îndreptaţi împotriva membranei bazale glomerulare
C. Anticorpi antifosfolipidici
D. Anticorpi anti-VHC
E. Anticorpi anticomplement
(pag. 2065)

M2253039. Cea mai frecventă manifestare cardiovasculară din lupus este:


A. Cardiopatia ischemică
B. Anevrismul aortic
C. Pericardita
D. Arteriopatia obliterantă periferică
E. Tromboza de sinus cavernos
(pag. 2065)

M2253040. Cea mai frecventă cauză de infiltrat pulmonar la pacienţii cu lupus eritematos sistemic este:
A. Bronşita tabagică
B. Pnemonia infecţioasă
C. Bronşiectazia
D. Traheita virală
E. Embolia pulmonară
(pag. 2065)

M2253041. Modificările histologice din nefropatia lupică:


A. Afectează obligatoriu toţi glomerulii
B. Nu afectează niciodată toţi glomerulii, ci numai o parte dintre ei
C. Poate afecta o parte din glomeruli (leziuni focale) sau majoritatea glomerulilor (leziuni difuze)
D. Nu afectează niciodată glomerulii, ci numai tubii
E. Afectează arteriolele şi tubii, dar niciodată glomerulii
(pag. 2065)

M2253042. Care dintre următoarele examinări este cea mai sugestivă pentru diagnosticul de lupus
eritematos sistemic:
A. Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici (tip p ANCA)
B. Prezenţa anticorpilor anticitoplasmatici (tip c ANCA)
C. Prezenţa AAN (anticorpilor antinucleari)
D. Prezenţa anticorpilor anti-Ro
E. Prezenţa anticorpilor antimitocondriali
(pag. 2065)

M2253043. Anticorpii antinucleari sunt prezenţi la aproximativ:


A. 80% dintre pacienţii cu lupus eritematos sistemic
B. 60 % dintre pacienţii cu lupus eritematos sistemic
C. 30% dintre pacienţii cu lupus eritematos sistemic
D. 95% dintre pacienţii cu lupus eritematos sistemic
E. 10% dintre pacienţii cu lupus eritematos sistemic
(pag. 2065)

M2253044. Care dintre următoarele afirmaţii este valabilă privind diagnosticul lupusului eritematos
sistemic:

1975 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1976 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. Anticorpii antinucleari sunt întotdeauna prezenţi şi exclud altă afecţiune


B. Anticorpii antinucleari sunt de cele mai multe ori prezenţi dar nu exclud total altă afecţiune
C. Anticorpii antinucleari nu sunt prezenţi decât sporadic şi exclud orice altă afecţiune
D. Anticorpii antinucleari nu sunt de regulă prezenţi
E. Anticorpii antinucleari sunt întotdeauna prezenţi dar nu exclud altă afecţiune
(pag. 2065)

M2253045. Care dintre următoarele constelaţii de examinări imunologice reflectă de regulă un grad
ridicat de activitate a bolii lupice:
A. Complementul seric ridicat şi creşterea titrului de anticorpi antinucleari
B. Complementul seric scăzut şi titrul ridicat de anticorpi antinucleari şi de anticorpi anti-ADN dublu catenar
C. Complementul seric ridicat şi titrul scăzut de anticorpi antinucleari şi anticitoplasmatici
D. Complementul seric total, C3 şi C4 scăzute, anticorpi antinucleari absenţi
E. Creşterea complementului seric, a fracţiunilor sale şi a anticorpilor anticitoplasmatici şi antinucleari
(pag. 2065)

M2253046. Nefropatia lupică se manifestă prin:


A. Hemoglobinurie
B. Proteinurie, hematurie, cilindri hematici
C. Proteinurie, hematurie, bacteriurie semnificativă, cilindrii leucocitari
D. Proteinurie, hemoglobinurie, cilindrii leucocitari
E. Bacteriurie semnificativă
(pag. 2065)

M2253047. Câte dintre cele 11 criterii de diagnostic în lupusul eritematos sistemic stabilite de Asociaţia
Americană de Reumatism trebuie să fie îndeplinite pentru a stabili diagnosticul cu o specificitate şi
sensibilitate de peste 95%:
A. 10
B. 8
C. 6
D. 4
E. 2
(pag. 2066)

M2253048. In lupusul indus medicamentos:


A. Există o predispoziţie genetică legată de capacitatea de acetilare
B. Există o predispoziţie genetică legată de structura histonelor
C. Nu există factori genetici presupuşi sau dovediţi
D. Defectul metabolic constă într-un deficit de degradare a acizilor graşi
E. Procesele metabolice mitocondriale sunt afectate
(pag. 2066)

M2253049. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic, valorile scăzute ale complementului total cu
valori normale ale C3 sugerează:
A. Sinteza crescută de C3
B. O deficienţă moştenită a componentelor complementului care apare frecvent în formele de lupus în care
nu se întâlnesc anticorpi antinucleari
C. Greşeală diagnostică, această constelaţie nefiind posibilă în lupus
D. Amiloidoza secundară
E. Asocierea mielomului multiplu
(pag. 2065)

M2253050. Procentajul pacienţilor cu lupus eritematos sistemic care evoluează fără complicaţii care să

1976 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1977 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

pună în pericol viaţa este de aproximativ:


A. 10%
B. 25%
C. 40%
D. 60%
E. 80%
(pag. 2068)

M2253051. In lupusul eritematos sistemic, hidroxiclorochina este recomandată mai ales pentru
tratamentul:
A. Manifestărilor renale
B. Manifestărilor cardiace
C. Manifestărilor psihice
D. Manifestărilor cutanate
E. Manifestărilor gastroenterologice
(pag. 2067)

M2253052. Principalul efecte secundar al hidroxiclorochinei, medicament folosit în tratamentul


lupusului eritematos, este:
A. Toxicitatea renală
B. Precipitarea atacurilor de gută
C. Retinopatia
D. Valvulopatiile
E. Favorizarea infecţiilor oportunistice
(pag. 2067)

M2253053. Manifestările severe din lupusul eritematos sistemic beneficiază de tratament cu pulsuri de
glucocorticoizi în următoarea posologie:
A. Metilprednisolon, 1 g pe zi, în perfuzie i.v., timp de 3-5 zile
B. Metilprednisolon, 10 mg pe zi, i.m., timp de 2 saptamani
C. Prednison, 1-2 mg/kg corp/zi, în administrare unică
D. Betametazonă, 1 mg pe zi
E. Dexametazonă, 1 mg pe zi
(pag. 2067)

M2253054. In lupusul eritematos sistemic, pulsurile i.v. de ciclofosfamidă se fac cu următoarele doze:
A. 10-15 mg pe kg corp, zilnic, timp de 2 saptamani
B. 1-2 mg pe kg corp, lunar, timp de 6 luni
C. 4-5 mg pe kg corp, lunar, timp de 6 luni
D. 10-15 mg pe kg corp, lunar, o dată la 4 săptămâni
E. 100-200 mg pe kg corp, în doză unică
(pag. 2068)

M2253055. Ciclofosfamida se poate administra oral, în lupusul eritematos sistemic, în următoarea doză:
A. 1.5-2.5 mg pe kg corp pe zi
B. 10-15 mg pe kg corp pe zi
C. 100-150 mg pe kg corp pe zi
D. 0.1-0.5 mg pe kg corp pe zi
E. 1 g pe zi
(pag. 2067)

M2253056. Printre efectele secundare potenţiale ale administrării ciclofosfamidei de durată, la pacienţii
cu lupus, se numără:

1977 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1978 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. Osteonecroza aseptică de col femural


B. Hipertensiune arterială
C. Obezitate
D. Supresie medulară severă
E. Cataractă
(pag. 2068)

M2353057. Care este incidenţa lupusului eritematos sistemic la sexul feminin ?


A. 75%
B. 90%
C. 25%
D. 50%
E. 100%
(pag. 2062)

M2353058. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate cu privire la Ac anti-Ro (SSA)
A. Ac anti-Ro sunt asociaţi cu sindromul Sjogren
B. Ac anti-Ro pot produce nefrită
C. Au o incidenţă de 98% în LES
D. Se asociază cu lupusul neonatal cu bloc congenital atrio-ventricular
E. Se asociază cu lupusul subacut cutanat
(pag. 2063)

M2353059. Care este cea mai frecventă manifstare neuropsihică la pacienţii cu LES
A. psihoza
B. disfuncţia cognitivă uşoară
C. disfuncţia cerebeloasă
D. cefalea
E. disfucţia hipotalamică
(pag. 2063)

M2353060. Care este cea mai frecventă manifestare cardiacă la pacienţii cu LES
A. moartea subită
B. pericardita
C. insuficienţa aortică
D. insuficienţa mitrală
E. infarctul de miocard
(pag. 2065)

M2353061. Care din următoarele afirmaţii sunt false cu privire la lupusul indus medicamentos
A. există o predispoziţie genetică
B. cele mai frecvente manifestări sunt artralgiile
C. sunt prezenţi Ac anti-histone
D. Ac anti-ADN dublu catenari reprezintă un criteriu important în diferenţierea LES de lupusul indus
medicamentos
E. simptomele persistă adesea peste 6 luni după întreruperea administrării medicamentului incriminat
(pag. 2066)

M2553062. Anticorpii antiRNP la pacienii cu lupus eritematos sistemic se coreleaza cu:


A. risc mare de nefrita
B. existenta trombocitopeniei
C. asocierea cu polimiozita, sclerodermie, boala mixta de tesut conjunctiv

1978 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1979 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. riscul de avorturi spontane


E. afectarea neurologica
(pag. 2063)

M2553063. Cea mai frecventa manifestare neurologica la pacientii cu lupus eritematos sistemic este:
A. nevrita optica
B. disfunctia hipotalamica
C. paralizia de nervi cranieni
D. disfunctia cognitiva usoara
E. psihoza
(pag. 2063)

M2553064. Semnificatia testului pozitiv pentru anticorpi antinucleari in lupusul eritematos sistemic
este:
A. diagnostic cert de lupus
B. nespecific
C. diagnostic improbabil
D. diagnostic imposibil
E. de specificitate
(pag. 2065)

M2553065. Prezenta anticorpilor antihistone se coreleaza cu:


A. lupusul eritematos sistemic
B. boala mixta de tesut conjunctiv
C. lupusul indus medicamentos
D. risc crescut de afectare renala
E. prezenta sindromului antifosfolipidic
(pag. 2066)

M2553066. Doza de ciclofosfamida pentru pulsterapia intravenoasa in lupusul eritematos sistemic este:
A. 2-3 mg/kg/zi
B. 1,5-2,5 mg/kg/zi
C. 1 mg/kg/zi lunar
D. 1000 mg zilnic
E. 10-15 mg/kg la fiecare 4 saptamini
(pag. 2068)

M2553067. Anticorpii anticardiolipina sunt decelati prin:


A. testul fosfolipidelor neutre
B. timpul Russell
C. timpul de protrombina
D. tehnica ELISA
E. timpul de singerare
(pag. 2065)

M2553068. Cea mai frecventa manifestare cardiaca in lupusul eritematos sistemic este:
A. insuficienta valvulara
B. pericardita
C. infarctul miocardic
D. miocardita
E. insuficienta cardiaca
(pag. 2065)

1979 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1980 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2553069. Tratamentul indicat in sindroamele trombotice din lupusul eritematos sistemic utilizeaza:
A. imunosupresoare
B. glucocorticoizi
C. anticoagulante
D. glucocorticoizi si agenti citotoxici
E. antiagregante
(pag. 2065)

M2553070. Cea mai severa manifestare oculara in lupusul eritematos sistemic este:
A. sindromul sicca
B. episclerita
C. nevrita optica retrobulbara
D. uveita
E. vasculita retiniana
(pag. 2065)

M2553071. Care este investigatia ce orienteaza tratamentul nefritelor lupice active:


A. proteinuria /24h
B. urografia i.v.
C. biopsia renala
D. hematuria
E. cilindruria
(pag. 2063)

M2653072. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu sindromul insuficienţei renale acute (IRA)
A. insuficienţa renală acută este o cauză principală de mortalitate datorită în mare parte gravităţii bolilor care
produc insuficienţa renală acută
B. insuficienţa renală acută este un sindrom care apare la aproximativ 5% din totalul internărilor din unităţile
de terapie intensivă
C. oliguria (sub 100 ml/24 ore) este invariabilă (constantă)
D. insuficienţa renală acută prerenală (azotemia prerenală) se caracterizează prin compromiterea invariabilă
a parenchimului renal
E. insuficienţa renală acută intrinsecă (azotemia renală) reprezintă aproximativ 5% din totalul cazurilor de
insuficienţă renală acută
(pag. 1657)

M2653073. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu insuficienţa renală acută prerenală (azotemia
prerenală)
A. este cea mai rară formă de insuficienţă renală acută
B. după restaurarea fluxului sanguin renal azotemia prerenală este lent reversibilă
C. poate complica o mulţime de boli renale parenchimatoase
D. antiinflamatoriile nesteroidice (AINS) care activează ciclooxigenaza compromit rata filtrării glomerulare
(RFG) şi la indivizii sănătoşi
E. hipoperfuzia severă sau prelungită poate conduce la azotemie renală intrinsecă
(pag. 1657)

M2653074. Alegeţi cauzele de insuficienţă renală acută (azotemie prerenală) ireversibilă


A. debitul cardiac scăzut
B. vasodilataţia sistemică
C. vasoconstrucţia renală
D. mielomul multiplu
E. necroza corticală renală bilaterală
(pag. 1658)

1980 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1981 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2653075. Alegeţi cauze ale insuficienţei renale acute (IRA) intrinseci (azotemia renală intrinsecă), de
obicei ireversibile
A. obstrucţia ureterală bilaterală
B. insuficienţa renală acută ateroembolică datorată embolizării cu cristale de colesterol a vascularizaţiei renale
C. sechestrarea de fluide în spaţiul extravascular
D. glomerulonefrita proliferativă difuză
E. pielonefrita acută
(pag. 1660)

M2653076. Alegeţi valorile principalilor indici urinari care caracterizează insuficienţa renală acută
intrinsecă (azotemia renală intrinsecă)
A. excreţia fracţionată a sodiului peste 1%
B. indexul insuficienţei renale sub 1
C. raportul creatinină urinară/creatinină plasmatică sub 20
D. concentraţia sodiului urinar sub 10
E. densitatea specifică urinară peste 1,018
(pag. 1663)

M2653077. Alegeţi situaţiile în care administrarea diureticelor este indicată (şi argumentată) în
insuficienţa renală acută (IRA)
A. asocierea hiponatremiei
B. asocierea unei hipocalcemii severe
C. prezenţa hipervolemiei
D. asocierea hiponatremiei şi hipoosmolarităţii
E. în prezenţa cetoacidozei metabolice
(pag. 1665)

M2653078. Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin:


A. Deformarile articulare lipsesc in LES
B. Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorie
C. Asocierea cu Anticorpi anti Jo1
D. Eroziunile osoase sunt rare
E. Tumefactia simetrica predominant al articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale
(pag. 2062)

M2653079. Anticorpii anti ADN dublu catenar:


A. Sunt specifici pentru afectarea pulmonara severa
B. Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu LES primar si la cei cu lupus indus
C. Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind specifici pentru LES
D. Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu LES
E. Titrul seric se coreleaza cu severitatea afectarii cardiace
(pag. 2063)

M2653080. Anticorpii anticardiolipina se asociaza cu urmatoarele manifestari, cu exceptia:


A. Boala valvulara cardiaca
B. Tromboze venoase si arteriale
C. Trombocitoza
D. Avorturi spontane
E. Trombocitopenie
(pag. 2063)

M2653081. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

1981 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1982 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate la virsta procreatiei


B. In lupusul discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele
C. Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa, plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazala
D. Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta de tesut conjunctiv
E. Lupusul neonatal este determinata de transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro materni
(pag. 2063)

M2653082. Anticorpii specifici lupusului indus sunt:


A. Ac anti-Jo1
B. Ac anti Sm
C. Ac anti AND dc
D. Ac anti RNP
E. Ac antihistone
(pag. 2066)

M2653083. Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei este


A. Fibroza pulmonara
B. Toxicitatea retiniana
C. Hepatotoxicitatea
D. Aplazia medulara
E. Intoleranta digestiva
(pag. 2067)

M2653084. Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente:


A. Sarurile de aur
B. Anticorpii monoclonali anti TNFalfa
C. Ciclofosfamida
D. D-penicilamina
E. Penicilinele in tratarea infectiilor streptococice
(pag. 2068)

M2653085. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. Titrul inalt de Ac anti ADN dc se asociaza cu dermatita din lupusul subacut
B. Anticoagulantul lupic este corelat cu nefrita lupica
C. Trombozele sunt mai frecvente la cei cu Ac anticardiolipina in titru inalt
D. Hipocomplementemia este prezenta la majoritatea bolnavilor cu lupus indus medicamentos
E. Lupusul neonatal este produs prin trecerea anticorpilor materni anti Sm prin placenta
(pag. 2063)

M2653086. Anticoagulantul lupic si Ac anticardiolipina se asociaza cu urmatoarele manifestari clinice,


exceptind:
A. Tromboza
B. Avorturi spontane
C. Trombocitopenie
D. Boala valvulara cardiaca
E. Vasculita cerebrala
(pag. 2064)

M2653087. Lupusul eritematos discoid (LED):


A. Se intilneste la aproximativ 5% din pacientii cu LES
B. Leziunile sunt localizate pe ariile cutanate expuse la soare
C. Nu are un caracter desfigurant

1982 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1983 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Leziunile sunt reversibile, nu lasa cicatrici


E. Peste 20% din pacientii cu LED dezvolta ulterior LES
(pag. 2063)

M2653088. Ac antinucleari (AAN):


A. Sunt specifici LES
B. Pot fi prezenti si la persoanele sanatoase
C. Spre deosebire de factorul reumatoid, incidenta ei nu creste cu inaintarea in varsta
D. Testul negativ exclude diagnosticul de LES
E. Titrul crescut nu reprezinta un marker de activitate al bolii lupice
(pag. 2065)

M2653089. Care din urmatoarele medicamente nu sunt implicate in declansarea unui lupus indus
medicamentos:
A. Hidralazina
B. Procainamida
C. Eritromicina
D. Izoniazida
E. Contraceptivele orale
(pag. 2066)

M2853090. Manifestari musculo-scheletale in lupusul eritematos sistemic sunt urmatoarele, cu


exceptia:
A. tenosinovite
B. deformari articulare
C. tumefactii asimetrice fusiforme ale articulatiilor interfalangiene proximale ale mainii
D. edematierea difuza a mainilor si picioarelor
E. miopatia inflamatorie sau secundara tratamentului
(pag. 2062)

M2853091. In legatura cu sarcina la o pacienta cu lupusul eritematos sistemic sunt adevarate


urmatoarele, cu exceptia:
A. se intalnesc frecvent avorturi spontane si nou nascuti morti
B. lupusul eritematos sistemic se agraveaza in proportie mare in caz de sarcina
C. glucocorticoizii nu produc anomalii fetale
D. se pot administra doze mici de aspirina pana in ultima luna de sarcina
E. lupusul neonatal consta in eruptie tegumentara si (rar) bloc atriovantricular permanent
(pag. 2066)

M2853092. Urmatoarele afirmatii despre lupusul eritematos sistemic sunt adevarate, cu exceptia:
A. pericardita este cea mai frecventa mainifestare a lupusului cardiac
B. anticoagulantul lupic apartine unei familii de anticorpi antifosfolipidici
C. pneumonia lupica raspunde la glucocorticoizi
D. hemoliza apare in proportie mare la acei pacienti cu test Coombs pozitiv
E. infarctele de miocard din lupus pot fi rezultatul vasculitei
(pag. 2064-2065)

1983 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1984 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1153093. Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate fi cauzate de:


A. hipopotasemie
B. pusee de activitate ale bolii
C. glucocorticoizii
D. ciclofosfamida
E. plasmafereza
(pag. 2062)

M1153094. Lupusul eritematos cutanat subacut este caracterizat prin:


A. afectarea sistemului nervos central
B. dermatite recurente extensive
C. prezenta anticorpilor anti-Ro(SS-A)
D. prezenta antigenului HLA-DR3
E. prezenta anticorpilor anti-ADNds ( dublu catenar)
(pag. 2063)

M1153095. Urmatoarele tipuri de autoanticorpi pot fi prezenti la pacientii cu lupus eritematos sistemic:
A. anticorpi antifosfolipidici
B. anticorpi anti-Ro (SS-A)
C. anticorpi anti SCL-70
D. anticorpi anticitoplasma de neutrofil
E. anticorpi antiADNds( dublu catenar)
(pag. 2063,2065)

M1153096. Nefropatia lupica severa se asociaza cu:


A. prezenta poliartritei
B. hipocomplentemie
C. titru crescut de anticorpi anti-ADNds ( dublu catenar)
D. sexul feminin
E. anomalii urinare persistente
(pag. 2063)

M1153097. Manifestarile pulmonare din lupusul eritematos sistemic, cuprind:


A. accese bronhospastice
B. pleurezie
C. hipertensiune pulmonara
D. pneumonie interstitiala
E. formatiuni nodulare
(pag. 2065)

M1153098. In nefrita lupica, leziunile renale active potential reversibile sunt:


A. necroza glomerulara
B. fibroza interstitiala
C. infiltrate inflamatorii interstitiale
D. vasculita necrozanta
E. semilunile celulare epiteliale
(pag. 2065)

M1153099. Intre manifestarile neurologice din lupusul eritematos sistemic, fac parte:

1984 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1985 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. crize comitiale
B. neuropatie periferica
C. mielita transversa
D. stenoza de canal spinal
E. nevrita optica
(pag. 2063)

M1153100. Tromboza la pacientii cu lupus eritematos sistemic poate fi asociate cu:


A. leziunea vasculitica
B. trombocitoza
C. anticorpi antifosfolipidici
D. starea febrila
E. nefrita
(pag. 2064)

M1153101. Lupusul neonatal este caracterizat prin:


A. trombocitopenie tranzitorie
B. nefrita
C. pericardita
D. bloc AV permanent
E. titru crescut de anticorpi anti-Ro(SS-A) maternali
(pag. 2066)

M1153102. Tratamentul pacientilor cu lupus eritematos sistemic include:


A. metilprednisolon
B. ciclofosfamida
C. salazopirina
D. hidroxiclorochina
E. plasmafereza
(pag. 2067,2068)

M1153103. Tratamentul puls de metilprednisolon la pacientii cu lupus eritamatos sistemic este indicat
in cazul prezentei de:
A. pusee acute de boala lupica
B. artrite periferice
C. necroza de cap femural
D. glomerulonefrita proliferativa
E. sacroileita
(pag. 2067)

M1253104. Care dintre urmatoarele manifestari constituie criterii pentru clasificarea lupusului
eritematos sistemic (LES) ?
A. lupusul discoid
B. pneumonita lupica
C. fotosensibilitatea
D. alopecia
E. ulceratiile orale
(pag. 2064)

M1253105. Ce medicatie ati alege pentru tratamentul unei paciente cu LES care are pe prim-plan
artralgii si astenie?
A. glucocorticoizi in doze medii
B. antiinflamatoare nesterioidiene

1985 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1986 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. antimalarice
D. azatioprina
E. pulse-terapie cu metilprednisolon
(pag. 2067)

M1253106. Care dintre urmatoarele efecte secundare medicamentoase nu apartin corticoterapiei


pentru tratamentul LES:
A. acnee
B. alopecie
C. necroza aseptica osoasa
D. psihoze
E. meningita aseptica
(pag. 2067)

M1253107. Care din afirmatiile de mai jos privind ciclofosfamida sunt adevarate?
A. este cel mai eficace imunosupresor
B. poate sa determine miopatie hipokaliemica
C. este indicata in glomerulonefrita lupica
D. se poate administra in pulse-uri la 4 saptamani
E. poate sa produca cistita toxica
(pag. 2068)

M1253108. Tratamentul de prima intentie al osteoporozei cortizonice din lupus nu include:


A. bisfosfonati
B. calcitonina
C. estrogenii
D. calciu
E. vitamina D
(pag. 2067)

M1253109. In tratamentul eritemului facial din lupus se pot utiliza:


A. antimalarice
B. creme-ecran cu factor de protectie sub 10
C. dapsona
D. retinoizi
E. azatioprina
(pag. 2067)

M1253110. Medicul de familie va intreaba care dintre urmatoarele masuri ar putea fi indicate, la nevoie,
unei paciente cu LES care are si insuficienta aortica:
A. vaccinare antigripala
B. vaccinare antipoliomielitica
C. profilaxie antibiotica in cazul interventiilor stomatologice
D. vaccinare pneumococica
E. izoniazida pentru chimioprofilaxia tuberculozei
(pag. 2068)

M1253111. Care sunt interventiile posibile pentru mentinerea unei sarcini la pacientele cu LES si
sindrom antifosfolipidic?
A. doze mici de aspirina pana in ultima luna
B. doze mici de aspirina asociate glucocorticoizilor in doze mari
C. doze mici de aspirina asociate glucocorticoizilor in doze mari

1986 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1987 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. anticoagulare cu heparina subcutan in doua prize zilnice


E. glucocorticoizi in doze mici
(pag. 2066)

M1253112. Care din urmatoarele afirmatii privind autoanticorpii din LES sunt corecte?
A. anticorpii anti-Sm sunt specifici pentru LES
B. anticorpii anti-ADNss se asociaza cu nefrita
C. anticorpii anti-La se asociaza cu un risc redus pentru nefrita
D. anticorpii anti-proteina P ribozomala se coreleaza cu afectarea SNC
E. prezenta anticorpilor anti-ADNdc este obligatorie pentru diagnosticul LES
(pag. 2063)

M1353113. Care din urmatorii markeri genetici pot fi asociati cu lupusul eritematos sistemic?
A. HLA - DR2
B. HLA - DR3
C. HLA - B27
D. HLA - B8
E. HLA - DQW2
(pag. 2062)

M1353114. In care din urmatoarele entitati pot fi intalniti anticorpii anti-RNP:


A. spondilita anchilozanta
B. polimiozita
C. lupus eritematos sistemic
D. sclerodermie
E. boala mixta a tesutului conjunctiv
(pag. 2063)

M1353115. Care din urmatoarele manifestari clinice si paraclinice se asociaza cu prezenta anticorpilor
anti-fosfolipide ?
A. tromboza
B. avorturi spontane
C. trombocitopenia
D. hemoliza
E. boala valvulara cardiaca
(pag. 2063)

M1353116. Care din urmatoarele reprezinta criteriile pentru diagnosticul de lupus eritematos sistemic
ale Colegiului American pentru Reumatism (1982)?
A. fotosensibilitate
B. ulceratii orale
C. hipercomplementemie
D. anticorpi anti ADN ds
E. anticorpi anti-nucleari
(pag. 2064)

M1353117. Care din urmatoarele articulatii sunt cel mai frecvent afectate in lupusul eritematos sistemic
?
A. interfalangienele proximale ale mainii
B. metacarpofalangiene
C. pumni
D. glezne
E. genunchi

1987 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1988 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2062)

M1353118. Care din urmatoarele leziuni tegumentare vasculitice sunt prezente in lupusul eritematos
sistemic ?
A. purpura
B. infarcte la nivelul patului unghial
C. paniculita
D. vasculita urticariana
E. telangiectazii
(pag. 2063)

M1353119. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la manifestarile clinice din lupusul eritematos
sistemic sunt adevarate?
A. unii pacienti cu lupus eritematos cutanat subacut nu prezinta anticorpi antinucleari
B. cea mai frecventa manifestare neurologica este disfunctia cognitiva usoara
C. tromboza vasculara este caracteristica numai pentru vasele de calibru mic
D. cea mai frecventa cauza de infiltrate pulmonare la pacientii cu lupus eritematos sistemic este infectia
E. manifestarile oculare in LES sunt reprezentate de: vasculita retiniana, conjunctivita, episclerita, nevrita
optica
(pag. 2063,2064,2065)

M1353120. Care din urmatoarele medicamente induc sindrom lupus like?


A. D-penicilamina
B. metil dopa
C. chinidina
D. interferon alpha
E. metotrexat
(pag. 2066)

M1353121. Care din urmatoarele manifestari imunologice se pot intalni in lupusul indus
medicamentos?
A. AAN
B. VDRL fals pozitiv
C. factorul reumatoid
D. Ac anticardiolipina
E. Ac anti Ro
(pag. 2066)

M1353122. Care din urmatoarele manifestari imunologice diferentiaza un lupus eritematos sistemic de
un lupus indus medicamentos?
A. anticorpi anti ADNds
B. anticorpi antinucleari
C. VDRL fals pozitiv
D. hipocomplementemia
E. anticorpi antifosfolipide
(pag. 2066)

M1353123. Pentru care din urmatoarele manifestari sistemice se poate folosi hidroxiclorochina
(antimalarice de sinteza) ca tratament de fond in lupusul eritematos sistemic?
A. serozita
B. manifestari cutanate
C. artrita
D. astenia fizica

1988 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1989 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. manifestari oculare
(pag. 2067)

M1353124. Care din urmatoarele manifestari ale lupusului eritematos sistemic nu raspund la
imunosupresie?
A. tulburarile de coagulare
B. pneumonia lupica
C. serozita
D. paniculita
E. glomerulonefrita in faza finala
(pag. 2068)

M1353125. Agentii citotoxici folositi in LES pentru controlul bolii active sunt:
A. vincristina
B. azatioprina
C. ciclofosfamida
D. clorambucilul
E. ciclosporina
(pag. 2067)

M1453126. Lupusul eritematos sistemic este o boala sistemica care:


A. este mai frecventa la rasa alba
B. rezulta din distrugere tisulara
C. afecteaza in special femeile
D. are o prevalenta de 1,5-2 cazuri la 100000 de locuitori in mediul urban
E. apare de obicei la varsta procreatiei
(pag. 2062)

M1453127. In lupusul eritematos cutanat subacut:


A. artritele sunt frecvente
B. sunt prezenti anticorpi anti-RNP
C. nu se intalneste nefrita lupica
D. leziunile tegumentare pot fi inelare sau psoriaziforme
E. sunt prezenti intotdeauna anticorpi antinucleari
(pag. 2063)

M1453128. Elemente de prognostic sever in lupusul eritematos sistemic sunt:


A. trombocitopenia
B. hipercomplementemia
C. anemia
D. hipoalbuminemia
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 2066:)

M1453129. Risc crescut de a dezvolta nefrite severe prezinta pacientii cu:


A. hipertensiune arteriala severa
B. hipocomplementemie
C. diabet zaharat
D. anticorpi anti-Ro
E. anomalii urinare persistente
(pag. 2063)

1989 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1990 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1453130. Raspuns terapeutic la tratamentul cu antimalarice in lupusul eritematos sistemic il au:


A. pleurezia
B. artritele
C. nevrita optica
D. astenia
E. dermatitele
(pag. 2067)

M1453131. Care din urmatoarele entitati nu fac parte din criteriile pentru clasificarea lupusului
eritematos sistemic:
A. lupus discoid
B. anticorpi anti-Ro
C. vasculita retiniana
D. afectare neurologica
E. ulceratii orale
(pag. 2064)

M1553132. Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate avea urmatoarele cauze:
A. inflamatorie (in timpul perioadelor de activitate a bolii)
B. vasculita sistemica
C. hipopotasemia
D. tratament indelungat cu glucocorticoizi
E. tratament indelungat cu hidroxiclorochina
(pag. 2062)

M1553133. Manifestarile cutanate care pot fi intalnite la pacientii cu lupus eritematos sistemic sunt:
A. eruptie eritematoasa maculopapulara predominant in zonele expuse la soare
B. alopecie
C. hiperpigmentare axilara si palmara
D. purpura
E. telangiectazii
(pag. 2063)

M1553134. Afectarea renala in lupusul eritematos sistemic consta in:


A. glomerulonefrita mesangiala
B. glomerulonefrita proliferativa focala
C. displazie chistica renala
D. litiaza oxalica
E. sindrom nefrotic
(pag. 2063)

M1553135. Criteriile din 1982 ale Asociatiei Americane de Reumatologie pentru clasificarea lupusului
eritematos sistemic includ:
A. lupus discoid
B. artrite
C. ulceratii orale
D. osteonecroza ischemica
E. miopatii si/sau miozita
(pag. 2064)

M1553136. Testele pentru decelarea anticoagulantului lupic sunt:


A. timpul partial de tromboplastina

1990 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1991 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. timpul Howell
C. timpul Russel
D. testul fosfolipidelor neutre
E. testul Coombs
(pag. 2065)

M1553137. Manifestarile oculare intalnite in lupusul eritematos sistemic sunt:


A. vasculita retiniana
B. cataracta
C. glaucomul
D. aparitia corpilor citoizi
E. episclerita
(pag. 2065)

M1553138. Factorii care agraveaza prognosticul bolnavilor cu lupus eritematos sistemic sunt:
A. anemia
B. hipoalbuminemia
C. nevrita optica
D. sindromul nefrotic
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 2066)

M1553139. Efectele adverse ale hidroxiclorochinei administrata la pacientii cu lupus eritematos


sistemic includ:
A. greturi si varsaturi
B. diaree
C. toxicitate retiniana
D. miopatie
E. neuropatie
(pag. 2067)

M1553140. Pentru tratamentul eritemului facial fotosensibil la bolnavii cu lupus eritematos se pot
utiliza:
A. glucocorticoizi topici
B. chinacrina
C. D-penicilamina
D. retinoizi
E. Dapsona
(pag. 2067)

M1653141. Anticorpii anti ADN dublu catenar:


A. Se asociaza cu afectare renala
B. Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu LES primar si la cei cu lupus indus
C. Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind specifici pentru LES
D. Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu LES
E. Titrul seric se coreleaza cu activitatea clinica a bolii
(pag. 2063)

M1653142. Urmatoarele manifestari ale LES nu raspund la tratamentul cu imunosupresoare:


A. Tulburarile de coagulare
B. Anomaliile comportamentale
C. GN in stadiul final

1991 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1992 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Manifestarile neurologice
E. GN focala proliferativa
(pag. 2068)

M1653143. Criteriile de diagnostic in LES sunt:


A. Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari juxtaarticulare
B. Trombocitoza
C. Ulceratii orale sau nasofaringiene nedureroase observate de medic
D. Teste serologice fals pozitive pentru lues
E. Pericardita afirmata clinic sau EKG
(pag. 2064)

M1653144. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate la virsta procreatiei
B. Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa, plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazala
C. In lupusul discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele
D. Lupusul neonatal este determinata de transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro materni
E. Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta de tesut conjunctiv
(pag. 2062/2063/2066/2066)

M1653145. Copiii nascuti din mame cu LES prezinta:


A. Anomalii fetale induse de glucocorticoizii administrati mamei pentru suprimarea activitatii bolii
B. Trombocitoza tranzitorie
C. Eruptii tegumentare
D. Rar bloc AV permanent
E. Trombocitopenie tranzitorie
(pag. 2066)

M1653146. Bolnavii cu nefrita lupica (NL):


A. In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomatici
B. Forma de NL difuz proliferativa in absenta tratamentului duce la IRA
C. Au complement seric crescut
D. Ac anti AND dc in titru mare
E. Biopsia renala nu este necesara pentru precizarea formei de NL
(pag. 2063)

M1653147. In tratamentul LES:


A. Serozitele indiferent de gravitate obliga la administrare de glucocorticoizi
B. Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINS
C. Manifestarile cutanate raspund la Hidroxiclorochina
D. Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai frecvent insuficienta renala
E. Anticonceptionalele orale sunt interzise la pacientele cu istoric de tromboza
(pag. 2067)

M2253148. Lupusul eritematos sistemic este mai frecvent următoarele grupuri populaţionale:
A. Negrii
B. Hispanici şi asiatici
C. Semiţi
D. Toţi albii din Statele Unite
E. Toţi albii din Europa
(pag. 2062)

1992 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1993 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2253149. In patogeneza lupusului intervin:


A. Factori genetici
B. Factori hormonali
C. Perturbări imunologice
D. Modificări în sinteza prostaglandinelor
E. Perturbări ale metabolismului fosfocalcic
(pag. 2062)

M2253150. Predispoziţia genetică în lupusul eritematos sistemic este argumentată de:


A. Creşterea concordanţei pentru boală la gemenii homozigoţi
B. Agregarea familială
C. Corelaţia cu anumite gene
D. Asocierea frecventă a lupusului cu displaziile endocrine multiple
E. Apariţia frecventă a bolii la copii
(pag. 2062)

M2253151. Care dintre următorii factori de mediu sunt implicaţi în apariţia lupusului eritematos
sistemic:
A. Undele electromagnetice
B. Radiaţiile ionizante
C. Radiaţiile ultraviolete
D. Toxina alfaalfa
E. Mediul ambiant foarte uscat
(pag. 2062)

M2253152. Care dintre următorii factori exteriori ar putea fi implicaţi în apariţia lupusului eritematos
sistemic:
A. Anumite infecţii virale
B. Infecţii parazitare
C. Infecţii polimicrobiene
D. Tratamentul cu anumite antibiotice
E. Tratamentul cu preparate de hidralazină
(pag. 2062)

M2253153. In lupusul eritematos sistemic poate fi alterat metabolismul următorilor hormoni:


A. Androgeni
B. Tiroidieni
C. Estrogeni
D. Parathormon
E. Prolactină
(pag. 2062)

M2253154. In lupusul eritematos sistemic s-au descris următoarele modificări:


A. Defecte ale toleranţei imune
B. Defecte ale apoptozei
C. Scăderea producţiei endogene de complexe imune circulante
D. Scăderea clearance-ului complexelor imune circulante
E. Creşterea apolipoproteinelor serice
(pag. 2062)

M2253155. Autoanticorpii din lupusul eritematos sistemic sunt direcţionaţi împotriva:


A. Unor molecule proprii organismului ("self")

1993 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1994 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. Unor constituente ale eritrocitelor sau trombocitelor


C. Unor antigene străine care mimează antigenele proprii ("self")
D. Unor structuri din creasta neurală
E. Unor hormoni, de ex. estrogeni
(pag. 2062)

M2253156. Autoanticorpii formaţi la pacienţii cu lupus pot induce boala prin:


A. Activarea unor hormoni, de ex. androgeni
B. Fixarea directă pe antigenele corespunzătoare, localizate, de ex., în membrana eritrocitară şi trombocitară
C. Ataşarea de membranele celulare, de ex. pe membrana bazală glomerulară
D. Blocarea canalelor lente de calciu
E. Blocarea receptorilor adrenergici
(pag. 2062)

M2253157. Simptomele generale la pacienţii cu lupus includ:


A. Oboseală
B. Febră
C. Anorexie
D. Pierdere ponderală
E. Manifestări de ateroscleroză
(pag. 2062)

M2253158. Manifestările musculoscheletale din lupusul eritematos diseminat includ:


A. Pareză musclară flască
B. Paralizii ale muşchilor feţei
C. Mialgii
D. Artralgii, artrite
E. Pareză musculară spastică
(pag. 2062)

M2253159. Care sunt articulaţiile cel mai frecvent afectate în lupusul eritematos sistemic:
A. Interfalangiene proximale
B. Metacarpofalangiene
C. Coloanei vertebrale
D. Genunchi
E. Mână
(pag. 2062)

M2253160. Miopatia la pacienţii cu lupus eritematos sistemic poate fi consecutivă:


A. Proceselor inflamatorii musculare
B. Hiposodemiei
C. Hipokaliemiei
D. Tratamentului cu glucocorticoizi
E. Tratamentului cu hidroxiclorochină
(pag. 2062)

M2253161. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic, modificările cutanate includ de regulă:


A. Cicatrici cheloide
B. Teleangiectazii
C. Erupţie maculopapulară
D. Rash facial malar, în "fluture"
E. Varice

1994 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1995 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2063)

M2253162. Leziunile vasculitice pot apare:


A. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic
B. La pacienţii cu lupus discoid
C. La pacienţii cu lupus eritematos cutanat subacut
D. Numai pacienţii cu lupus eritematos discoid, niciodată la cei cu lupus eritematos sistemic
E. Numai la pacienţii cu lupus eritematos cutanat subacut, niciodată la cei cu lupus eritematos sistemic
(pag. 2063)

M2253163. Leziunile vasculitice din lupusul eritematos sistemic includ:


A. Purpura
B. Nodulii subcutanaţi
C. Infarcte la nivelul patului unghial
D. Ulcere şi gangrenă la nivelul degetelor
E. Cataractă
(pag. 2063)

M2253164. Modificările urinare la pacienţii cu lupus eritematos sistemic pot include:


A. Creşterea acidului vanilmandelic urinar
B. Eliminare urinară crescută a hormonilor estrogeni
C. Proteinurie
D. Hematurie
E. Cilindriurie hematică
(pag. 2063)

M2253165. In lupusul eritematos sistemic, biopsia renală poate fi necesară:


A. La toţii pacienţii
B. La pacienţii cu anomalii urinare persistente, titru crescut de anticorpi anti-ADN-ds şi/sau
hipocomplementenemie
C. La pacienţii a căror funcţie renală se deteriorează, au sediment urinar activ şi nu răspund la tratament
D. La pacienţii cu leziuni cutanate extinse
E. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic şi lupus discoid
(pag. 2063)

M2253166. In cadrul lupusului eritematos sistemic, pacienţii pot prezenta următoarele modificări
neuropsihice:
A. Disfuncţie cognitivă uşoară
B. Cefalee
C. Convulsii
D. Psihoză
E. Meningită tuberculoasă
(pag. 2063)

M2253167. In lichidul cefalorahidian al pacienţilor cu lupus eritematos sistemic se pot înregistra


următoarele modificări:
A. Creşterea glucozei (glicorahie)
B. Creşterea colesterolului
C. Creşterea concentraţiei de proteine
D. Creşterea numărului de celule mononucleare
E. Creşterea LDH
(pag. 2064)

1995 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1996 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2253168. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic, trombocitopenia severă, cu sângerare şi purpură,


se poate trata cu:
A. Splenectomie
B. Doze mari de corticoizi
C. Clorochină
D. Hidroxiclorochină
E. Transfuzii de sânge
(pag. 2064)

M2253169. Anticoagulantul lupic poate fi recunoscut prin:


A. Scurtarea timpului Quick
B. Scurtarea timpului de coagulare pe lamă
C. Prelungirea timpului parţial de tromboplastină şi imposibilitatea de a corecta această anomalie prin
adăugare de plasmă normală
D. Modificarea timpului Russell cu venin de viperă
E. Scurtarea timpului Howell
(pag. 2065)

M2253170. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic, care dintre următoarele manifestări se întâlnesc
în prezenţa anticorpilor anticardiolipină şi a anticoagulantului lupic:
A. Trombopenie
B. Tromboze arteriale şi venoase
C. Artrite septice
D. Artrite aseptice
E. Pericardită
(pag. 2065)

M2253171. Care dintre următoarele manifestări cardiovasculare se întâlnesc frecvent la pacienţii cu


lupus eritematos sistemic:
A. Hipertensiunea arterială
B. Anevrismul aortic disecant
C. Anevrismele cerebrale
D. Pericardita
E. Endocardita Libman-Sachs
(pag. 2065)

M2253172. Manifestările pulmonare frecvent întâlnite la pacienţii cu lupus includ:


A. Pleurezia - colecţia pleurală
B. Pneumoniile infecţioase
C. Pneumonia lupică
D. Adenopatiile mediastinale determinate de limfoame, cu compresiune traheală
E. Bronşiectaziile
(pag. 2065)

M2253173. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic se întâlnesc frecvent următoarele manifestări


gastrointestinale:
A. Eructaţiile
B. Greţuri
C. Diaree
D. Crampe abdominale
E. Tulburări severe de deglutiţie
(pag. 2065)

1996 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1997 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2253174. La pacienţii cu lupus eritematos sistemic se întâlnesc frecvent următoarele manifestări


oculare:
A. Vasculita retiniană
B. Conjunctivită
C. Cataractă noncortizonică
D. Episclerită
E. Nevrită optică
(pag. 2065)

M2253175. Care dintre următoarele manifestări oculare se întâlnesc în lupusul eritematos sistemic:
A. Sindromul sicca
B. Episclerita
C. Obstrucţia canalului lacrimal
D. Glaucomul cu unghi deschis
E. Glaucomul cu unghi închis
(pag. 2065)

M2253176. In lupusul eritematos sistemic, leziunile cutanate au ca substrat următoarele leziuni


morfopatologice:
A. Degenerescenţa grasă a epidermului
B. Degenerescenţa stratului bazal al epidermei
C. Ruperea joncţiunii dermoepidermice
D. Infiltrat mononuclear în jurul vaselor
E. Nevi pigmentari
(pag. 2065)

M2253177. Principalul mecanism de producere al glomerulonefritei lupice îl reprezintă:


A. Depunerea de complexe imune circulante, în glomeruli
B. Depunerea de complexe imune formate în situ, în glomeruli
C. Leziuni vasculare determinate de anticorpi care reacţionează încrucişat cu membrana bazală a arteriolelor
şi cu nucleii celulor limfatice
D. Obstrucţia arterelor renale
E. Obstrucţia venei renale
(pag. 2065)

M2253178. Care dintre următoarele leziuni renale din nefropatia lupică sunt active dar reversibile, fiind
însoţite de un risc crescut progresie către insuficienţa renală dacă nu sunt tratate corespunzător:
A. Vasculita necrotizantă
B. Tubulita
C. Scleroza glomerulară
D. Semilunele celulare
E. Infiltratele inflamatorii interstiţiale
(pag. 2065)

M2253179. Care dintre următoarele leziuni renale din lupusul eritematos sistemic denotă gradul de
activitate al nefropatiei, fiind însă potenţial reversibile sub tratament:
A. Leziunile necrotizante glomerulare şi vasculare
B. Proliferarea glomerulară, inclusiv cea epitelială, care realizează semilune
C. Trombii hialini
D. Infiltratele interstiţiale
E. Fibroza şi scleroza interstiţială
(pag. 2065)

1997 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1998 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2253180. Care dintre următoarele leziuni histologice din nefropatia lupică sunt de tip cronic şi de
regulă ireversibile:
A. Semilunele glomerulare fibroase
B. Semilunele glomerulare celulare
C. Fibroza interstiţială
D. Atrofia tubulară
E. Proliferarea endocapilară
(pag. 2065)

M2253181. Care dintre următoarele leziuni din nefropatia lupică sunt puţin probabil să răspundă la
imunosupresie:
A. Proliferarea endocapilară
B. Semilunele celulare
C. Depunerile hialine
D. Scleroza glomerulară
E. Fibroza interstiţială şi atrofia tubulară
(pag. 2065)

M2253182. Care dintre următorii anticorpi sunt cei mai specifici pentru diagnosticul de lupus
eritematos sistemic:
A. Anticorpii anticitoplasmatici tip c
B. Anticorpii anti-ADN dublu catenar
C. Anticorpi anti-Sm
D. Anticorpii antifosfolipidici
E. Anticorpii anti-membrană bazală glomerulară
(pag. 2065)

M2253183. In care dintre următoarele situaţii pot apare anticorpi antinucleari:


A. Indivizi normali (în titru mic)
B. Indivizi normali (în titru mare)
C. Lupus eritematos sistemic
D. Anumite medicamente
E. Sindrom Goodpasture
(pag. 2065)

M2253184. In care dintre următoarele situaţii pot apare anticorpi antinucleari:


A. Lupus eritematos sistemic
B. Alte boli autoimune în afara lupus-ului
C. Boli inflamatorii cronice
D. Infecţii virale
E. Diabet zaharat
(pag. 2065)

M2253185. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate privitoare la diagnosticul lupusului
eritematos sistemic:
A. Anticorpii antinucleari sunt prezenţi la 95% dintre pacienţi, dar nu sunt absolut specifici
B. Anticorpii anti-ADN dublu catenar şi anti-Sm au o specificitate diagnostică ridicată
C. Prezenţa complexelor imune circulante este testul diagnostic cel mai utilizat
D. Scăderea complementului este patognomonică pentru diagnosticul de lupus eritematos sistemic
E. Anticorpii anticitoplasmatici sunt decisivi pentru diagnostic
(pag. 2065)

M2253186. Anomaliile hematologice ale pacienţilor cu lupus eritematos sistemic includ de regulă:

1998 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1999 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. Trombocitoza
B. Leucocitoza cu neutrofilie importantă
C. Trombopenia
D. Anemia
E. Poliglobulia
(pag. 2065)

M2253187. Anomaliile hematologice din lupusul eritematos sistemic includ:


A. Leucopenie
B. Trombopenie
C. Anemie
D. Limfocitoză importantă
E. Eozinofilie
(pag. 2065)

M2253188. Modificările urinare din nefrita lupică includ:


A. Proteinurie
B. Hematurie
C. Cilindrurie
D. Bacteriurie
E. Piurie
(pag. 2066)

M2253189. Gravidele cu lupus eritematos sistemic şi anticorpi anticardiolipină sau anticoagulant lupic
prezintă un risc crescut de:
A. Avorturi spontane
B. Făt mort intrauterin
C. Icter sever al nou-născutului
D. Malformaţii ale organelor derivate din creasta neurală
E. Hemoragii fetale intracraniene
(pag. 2066)

M2253190. Care dintre următoarele scheme terapeutice au fost utilizate la gravidele cu lupus
eritematos sistemic şi anticorpi antifosfolipidici:
A. Glucocorticoizi şi ciclofosfamidă în doză mare
B. Aspirină în doză mică până în ultima lună de sarcină
C. Doze mici de aspirină asociată glucocorticoizilor şi heparinei subcutanate
D. Glucocorticoizi, azatioprină şi ciclofosfamidă
E. Glucocorticoizi, aspirină, ciclofosfamidă şi micofenolat-mofetil
(pag. 2066)

M2253191. Criteriile Asociaţiei Americane pentru Reumatism pentru diagnosticul lupusului includ:
A. Lupus discoid
B. Artrite
C. Anticorpii anticitoplasmatici
D. Anticorpii antinucleari
E. Serozita
(pag. 2066)

M2253192. Criteriile de diagnostic pentru lupusul eritematos sistemic stabilite de Asociaţia Americană
pentru Reumatism includ:
A. Anticorpi antimitocondriali
B. Anticorpi antinucleari

1999 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2000 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. Fotosensibilitate
D. Afectarea renală
E. Deformările articulare
(pag. 2066)

M2253193. Criteriile de diagnostic în lupusul eritematos diseminat stabilite de Asociaţia Americană


pentru Reumatism includ:
A. Afectarea hematologică
B. Afectarea neurologică
C. Afectarea gastroenterologică
D. Afectarea renală
E. Artritele
(pag. 2066)

M2253194. In criteriile Asociaţiei Americane pentru Reumatism de diagnostic al lupusului eritematos


sistemic, la capitolul de modificări hematologice sunt incluse:
A. Limfocitoza
B. Anemia hemolitică
C. Leucopenia
D. Trombopenia
E. Anemia feriprivă
(pag. 2066)

M2253195. Care dintre medicamentele de mai jos pot cauza lupus indus medicamentos?
A. Nifedipina
B. Hidralazina
C. Izoniazida
D. Procainamida
E. Metildopa
(pag. 2066)

M2253196. Care dintre medicamentele de mai jos pot cauza lupus indus medicamentos?
A. Interferonul
B. Chinidina
C. Hidralazina
D. Contraceptivele orale
E. Penicilina
(pag. 2066)

M2253197. După care dintre substanţele de mai jos se întâlneşte cel mai frecvent lupusul indus de
medicamente?
A. Hidantoina
B. Procainamidă
C. Hidralazină
D. Contraceptivele orale
E. Ethosuximida
(pag. 2066)

M2253198. Cele mai frecvente dintre manifestările lupusului indus de medicamente sunt:
A. Gastropatia
B. Artralgiile
C. Manifestările sistemice

2000 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2001 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Hipocomplementemia
E. Prezenţa anticorpilor anti-ADN dublu catenar
(pag. 2066)

M2253199. Factorii de prognostic sever în lupusul eritematos sistemic includ:


A. Apariţia după anumite medicamente
B. Valori crescute ale creatininei la debutul bolii
C. Hipertensiunea arterială
D. Proteinuria masivă
E. Starea socioeconomică precară
(pag. 2066)

M2253200. In principiu, tratamentul lupusului eritematos sistemic trebuie să includă:


A. Combaterea puseelor de activitate
B. Tratament de întreţinere pentru prevenirea puseelor de activitate
C. Tratamentul manifestărilor cutanate, în exclusivitate, deoarece ele preced puseele de activitate, iar
combaterea lor previne visceralizarea bolii
D. Exclusiv tratamentul manifestărilor renale, deoarece nefropatia lupică este cea care determină
prognosticul pacienţilor
E. Tratament antiviral, deoarece virusurile sunt incriminate în patogeneza bolii
(pag. 2067)

M2253201. Care dintre efectele secundare ale antiinflamatoarelor nesteroidiene sunt frecvente la
pacienţii cu lupus eritematos sistemic?
A. Accentuarea leziunilor cutanate ale lupusului
B. Amplificarea exsudatului pericardic
C. Creşterea transaminazelor
D. Meningita aseptică
E. Accentuarea deficitului funcţional renal
(pag. 2067)

M2253202. Principalele efecte secundare ale hidroxiclorochinei sunt:


A. Miopatia
B. Retinopatia
C. Pericardita exsudativă
D. Miopatia
E. Neuropatia
(pag. 2067)

M2253203. In nefropatia din lupusul eritematos sistemic, adăugarea unui medicament citotoxic la
glucocorticoizi are efectul de a:
A. Reduce leucocituria
B. Reduce frecvenţa infecţiei urinare
C. Preveni sau încetini degradarea funcţiei renale
D. Reduce doza de glucocorticoizi necesară tratamentului
E. Preveni formarea de cilindri hematici
(pag. 2067)

M2253204. In tratamentul lupusului eritematos sistemic, introducerea medicamentelor citotoxice are


următoarele efecte:
A. Contribuie la controlul bolii active
B. Reduce frecvenţa puseelor de boală
C. Scade frecvenţa infecţiilor respiratorii şi cu altă localizare

2001 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2002 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Previne dezechilibrele hidroelectrolitice


E. Previne poliuria poststeroidică
(pag. 2067)

M2253205. Efectele nedorite ale medicaţiei citotoxice (ciclofosfamidă, azathioprină) includ:


A. Retinopatie
B. Pericardită
C. Supresia măduvei osoase
D. Leucopenie
E. Favorizarea infecţiilor
(pag. 2067)

M2253206. Printre efectele secundare ale medicamentelor citotoxice (ciclofosfamidă, azathioprină) se


numără:
A. Creşterea numărului de infecţii cu germeni oportunişti
B. Artrita aseptică
C. Insuficienţa ovariană
D. Toxicitatea la nivelul vezicii urinare (ciclofosfamida)
E. Anemia
(pag. 2067)

M2253207. Printre efectele nedorite ale administrării de glucocorticoizi se numără:


A. Creştere ponderală
B. Scădere ponderală
C. Acnee
D. Hirsutism
E. Cistită hemoragică
(pag. 2067)

M2253208. Printre efectele secundare ale corticoterapiei de durată se numără:


A. Hipertensiunea arterială
B. Imunosupresie
C. Osteonecroză ischemică
D. Pericardită exsudativă
E. Glaucom
(pag. 2067)

M2253209. Tratamentul îndelungat cu glucocorticoizi poate duce la:


A. Suprimarea axului hipotalamo-hipofizar
B. Hiperglicemie
C. Hipokaliemie
D. Retenţie hidrosalină
E. Deshidratare severă
(pag. 2067)

M2253210. Care dintre următoarele modificări pot surveni după tratamentul lupusului cu
glucocorticoizi:
A. Fragilitate capilară
B. Cataractă
C. Miopatii
D. Insomnie, psihoză
E. Apariţia unor pusee de activitate a bolii lupice

2002 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2003 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2067)

M2253211. In tratamentul patogenetic al lupusului eritematos diseminat au fost studiate mai multe
terapii experimentale, de exemplu:
A. Plasmafereză
B. Gammaglobuline i.v.
C. Iradiere limfatică totală
D. Antibioterapia cu doze masive de penicilină
E. Ciclosporina
(pag. 2068)

M2253212. Unele manifestări ale lupusului eritematos sistemic nu răspund la imunosupresie; este
vorba despre:
A. Artritele
B. Nefropatia lupică incipientă
C. Nefropatia lupică avansată, cu scleroză glomerulară extinsă
D. Tulburările de coagulare
E. Unele anomalii comportamentale
(pag. 2068)

M2353213. Care din următoarele reprezintă argumente pentru predispoziţia genetică a lupusului
eritematos sistemic?
A. Creşterea concordanţei la gemenii monozigoţi comparativ cu cei dizigoţi
B. O frecvenţă de până la 15% a bolii la pacienţii cu mai mult de un membru al familiei afectat de LES
C. Corelaţia anumitor gene ale complexului major de histocompatibilitate de clasa a II-a şi clasa a III-a cu
boala
D. Titruri scăzute de Ac anti-ADN dublu catenari
E. Cei mai mulţi indivizi cu deficienţe homozigote ale fracţiilor iniţiale de complement dezvoltă LES sau boli
asemănătoare lupusului
(pag. 2062)

M2353214. Care din următoarele argumente sunt adevărate cu privire la Ac anti-ADN dublu catenari în
LES?
A. Au o incidenţă de 70% în LES
B. Se asociază frecvent cu cardita
C. Titrurile crescute se asociază cu nefrita
D. Sunt relativ specifici pentru boala
E. Se asociază cu activitatea clinică a bolii
(pag. 2063)

M2353215. Care din următorii auto anticorpi pot fi prezenţi la pacienţii cu LES
A. Ac anti-ADN dublu catenari
B. Ac anti Ro (SSA)
C. Ac anti Scl-70
D. Ac anti-La (SSB)
E. Ac anti-RNP
(pag. 2063)

M2353216. În care din următoarele entităţi pot fi întâlniţi Ac anti-RNP la titruri crescute
A. polimiozita
B. LES
C. sclerodermie
D. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv
E. polimialgia reumatică

2003 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2004 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2063)

M2353217. Care din următoarele simptome generale sunt prezente în LES


A. oboseala
B. transpiraţiile
C. febra
D. anorexia
E. pierderea ponderală
(pag. 2062)

M2353218. Care din următoarele afirmaţii cu privire la manisfestările musculo-scheletale din LES nu
sunt adevărate
A. În LES sunt afectate cel mai frecvent articulaţiile interfalangiene proximale şi metacarpofalangiene ale
mâinii, pumnii şi genunchii
B. Eroziunile osteoarticulare sunt frecvente în LES
C. În LES nu apar noduli subcutanaţi
D. Aproape toţi pacienţii prezintă artralgii şi mialgii
E. Miopatia poate fi inflamatorie sau secundară tratamentului
(pag. 2062)

M2353219. Care din următoarele manifestări clinice şi paraclinice nu se asociază cu prezenţa Ac anti-
fosfolipide
A. Tromboza
B. Leucopenia
C. Avorturi spontane
D. Pleurezia
E. Trombocitopenia
(pag. 2063)

M2353220. Rash-ul malar caracteristic LES se poate localiza pe:


A. Obraji
B. Piramida nazală
C. Gât
D. Bărbie
E. Urechi
(pag. 2063)

M2353221. Care sunt manifestările neuro-psihice mai puţin frecvente în LES


A. disfuncţia cerebeloasă
B. infarctele focale
C. psihoza
D. sindroamele organice cerebrale
E. disfuncţia cognitivă uşoară
(pag. 2063)

M2353222. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte prezenţa Ac anti-nucleari
la pacienţii cu LES
A. diagnosticul de LES este confirmat de prezenţa anticorpilor antinucleari
B. Ac antinucleari reprezintă cel mai bun test screening
C. Un test AAN pozitiv este specific pentru LES
D. Ac antinucleari apar în titruri scăzute la unii indivizi normali
E. Ac antinucleari pot fi prezenţi şi în alte boli autoimune, infecţii virale, procese inflamatorii cronice

2004 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2005 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2065)

M2353223. Care din următoarele anomalii hematologice pot fi prezente în LES


A. anemia normocromă normocitară
B. anemia hemolitică
C. leucopenia
D. limfocitoza
E. trombocitopenia
(pag. 2065, 2066)

M2353224. Care din următoarele medicamente pot induce sindroame lupus-like


A. methotrexatul
B. D-penicilamina
C. hidralazina
D. hidroxiclorochina
E. chinidina
(pag. 2066)

M2353225. Care din următorii factori asociază un prognostic sever al bolii lupice
A. creatinina serică peste 1,4 mg/dl
B. hipertensiunea arterială
C. proteinurie peste 2,6 gr/24 ore
D. anemia
E. artrita
(pag. 2066)

M2353226. Care din următoarele manifestări clinice din LES răspund la tratamentul cu antimalarice
A. leziunile tegumentare
B. nefrita
C. artrita
D. serozita
E. astenia
(pag. 2067)

M2353227. Care din următorii agenţi citotoxici sunt folosiţi în LES pentru controlul bolii active
A. azathioprina
B. ciclosporina
C. ciclofosfamida
D. clorambucilul
E. vinblastina
(pag. 2067)

M2553228. Criteriile din 1982 ale Asociatiei Americane de Reumatologie pentru clasificarea lupusului
eritematos sistemic includ:
A. fotosensibilitate
B. alopecie
C. serozita
D. splenomegalie
E. endocardita Libman-Sachs
(pag. 2064)

M2553229. Leziunile renale active reversibile cu risc crescut de progresie spre insuficienta renala in
lupusul eritematos sistemic include:

2005 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2006 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. vasculita necrozanta
B. semilunele fibroase
C. atrofia tubulara
D. semilunele celulare epiteliale
E. necroza glomerulara
(pag. 2065)

M2553230. Care din urmatoarele medicamente pot induce lupus:


A. interferon alfa
B. clonidina
C. procainamida
D. chinidina
E. hidralazina
(pag. 2066)

M2553231. Care din manifestarile lupusului eritematos sistemic nu raspund la imunosupresie:


A. afectarea miopatica
B. sindromul antifosfolipidic
C. glomerulonefrita in faza finala
D. afectarea articulara
E. anomaliile compostamentale
(pag. 2068)

M2553232. Lupusul neonatal consta in:


A. eruptie tegumentara
B. bloc atrioventricular permanent
C. trombocitopenie tranzitorie
D. afectare renala
E. convulsii
(pag. 2066)

M2553233. Pneumonia lupica determina frecvent:


A. hemoragie intraalveolara
B. dispnee
C. infiltrate fugace radiologice
D. arii de atelectazie
E. hipertensiune pulmonara
(pag. 2065)

M2553234. Cele mai frecvente manifestari clinice in lupusul eritematos sistemic sunt:
A. cutanate
B. renale
C. mioartralgice
D. trombotice
E. sistemice
(pag. 2064)

M2553235. Pancreatita acuta in lupusul eritematos sistemic este produsa de:


A. administrarea glucocorticoizilor
B. administrarea ciclosporinei
C. administrarea azatioprinei
D. activitatea bolii

2006 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2007 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. hidroxiclorochina
(pag. 2065)

M2553236. Care din modificarile histologice renale in lupusul eritematos sistemic impun teapie
imunosupresiva:
A. membranoproliferarea
B. proliferarea difuza
C. proliferarea focala
D. vasculita necrozanta
E. membranoasa fara proliferare
(pag. 2065)

M2553237. Diagnosticul de laborator al lupusului eritematos sistemic localizat la nivelul SNC


presupune:
A. punctie lombara
B. teste pentru anticorpi antineuronali
C. electroencefalograma
D. angiograme
E. examen RMN
(pag. 2064)

M2553238. Prezenta anticorpilor anti Ro ( SS-A) in lupusul eritematos se asociaza cu:


A. lupusul indus medicamentos
B. lupusul cu AAN negativi
C. risc hemoragic
D. sindrom Sjogren
E. deficienta mostenita a complementului
(pag. 2063)

M2553239. Titrurile crescute de anticorpi anti ADNds in lupusul eritematos sistemic au semnificatie de:
A. indicator al activitatii clinice
B. risc de nefrita
C. relativa specificitate pentru boala
D. risc de infectii
E. risc trombotic
(pag. 2063)

M2553240. Criteriile din 1982 pentru diagnosticul de lupusul eritematos sistemic cu anomalii
imunologice include:
A. anticorpi anti RNP
B. anticorpi anti ADNdc
C. VDRL fals pozitiv
D. test Coombs pozitiv
E. anticorpi anti Sm
(pag. 2064)

M2553241. Tratamentul trombocitopeniei severe din lupusul eritematos sistemic consta in:
A. doze mari de glucocorticoizi
B. splenectomie
C. gamaglobuline intravenos
D. imunosupresoare
E. plasmafereza

2007 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2008 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2065)

M2553242. Asocierea nivelurilor foarte scazute ale CH50 cu valori normale ale C3 in lupusul eritematos
sistemic are semnificatie de:
A. pozitivitate pentru AAN
B. asociere frecventa cu LES
C. deficienta congenitala
D. asociere cu sindromul antifosfolipidic
E. prognostic rezervat
(pag. 2065)

M2553243. Lupusul eritematos cutanat subacut se exprima clinic prin:


A. afectare neurologica
B. artrite
C. cicatrici
D. dermative extensive recurente
E. fotosensibilitate
(pag. 2063)

M2553244. Leziunile din lupusul eritematos discoid constau in:


A. cicatrici
B. alopecie ireversibila
C. telangiectazii
D. hiperpigmentare
E. obstructii foliculare
(pag. 2063)

M2553245. Efectele adverse ale tratamentului cu agenti citotoxici in lupusul eritematos sistemic
constau in:
A. diabet zaharat
B. infectii herpes zoster
C. alopecie
D. risc de malignitate
E. supresia maduvei osoase
(pag. 2067)

M2553246. Indicatiile tratamentului cu antimalarice in lupusul eritematos sistemic sunt:


A. artritele
B. dermatitele
C. vasculita retiniana
D. astenia
E. serozita
(pag. 2067)

M2553247. Datele de laborator in nefrita lupica activa include:


A. proteinuria /24h
B. cilindrii celulari
C. hematuria
D. leucocituria
E. creatinina serica
(pag. 2066)

M2553248. Care din urmatoarele caracteristici definesc artritele din lupusul eritematos sistemic:

2008 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2009 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. durere sau tumefiere


B. afectare a doua sau mai multe articulatii
C. caracter eroziv
D. caracter intermitent
E. evolutie favorabila
(pag. 2064)

M2553249. Cele mai frecvente manifestari hematologice in lupusul eritematos sistemic sunt:
A. anemia normocitara normocroma
B. leucopenia < 4000/mm3
C. limfopenia < 1500/mm3
D. anemia hemolitica
E. anticoagulantul lupic
(pag. 2064)

M2553250. Manifestarile clinice ale prezentei anticoagulantului lupic si anticardiolipinei sunt:


A. tromboze arteriale si venoase
B. trombocitopenia
C. insuficienta cardiaca
D. avorturi recurente
E. embolii renale
(pag. 2065)

M2553251. Bolile cu care lupusul eritematos sistemic poate fi confundat sunt:


A. scleroza multipla
B. epilepsia
C. artrita reumatoida
D. purpura trombocitopenica idiopatica
E. panarterita nodoasa
(pag. 2066)

M2553252. Formele de nefrita lupica cu evolutie favorabila sunt:


A. nefrita mezangioproliferativa
B. nefrita proliferativa difuza
C. nefrita mezangiala
D. nefrita proliferativa focala usoara
E. nefrita cu titru crescut de anti ADNds
(pag. 2063)

M2553253. Care din urmatoarele caracteristici definesc lupusul indus medicamentos:


A. manifestari renale rare
B. titruri mari de anti ADNds
C. alterari ale ratei de acetilare
D. persistenta simptomelor la sistarea administrarii medicamentelor
E. manifestari sistemice si poliartrita frecvente
(pag. 2066)

M2653254. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu necroza tubulară acută


A. poate fi determinată (cauzată) de infecţii
B. este de obicei cauză de insuficienţă renală cronică (IRC)
C. poate fi determinată (cauzată) de substanţe nefrotoxice
D. este de obicei cauză de insuficienţă renală rapid progresivă (IRRP)

2009 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2010 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. este cauză obişnuită (frecventă) de insuficienţă renală acută (IRA)


(pag. 1647)

M2653255. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu sindromul hepatorenal


A. este o formă particulară, agresivă de insuficienţă renală cronică (IRC)
B. azotemia se poate instala progresiv, în săptămîni sau luni
C. azotemia poate fi precipitată de administrarea exagerată a diureticelor
D. complică frecvent insuficienţa hepatică datorată cirozei hepatice
E. retenţia activă de sodiu este un răspuns tardiv alături de vasoconstricţia intrarenală
(pag. 1658)

M2653256. Alegeţi valorile principalilor indici urinari care caracterizează insuficienţa renală acută (IRA)
prerenală (azotemia prerenală)
A. concentrarea sodiului urinar mai mare de 20 mmol/l
B. raportul dintre ureea urinară şi cea plasmatică sub 3
C. raportul uree/creatinină plasmatică sub 10-15
D. raportul creatinină urinară/creatinină plasmatică peste 40
E. indexul insuficienţei renale sub 1
(pag. 1663)

M2653257. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la hiperkaliemia din insuficienţa renală acută (IRA)
A. acidoza metabolică poate exacerba hiperkaliemia prin scăderea efluxului de potasiu din celule
B. hiperkaliemia sub 6,0 mmol/l este în general asimptomatică
C. hiperkaliemia este mai redusă în IRA datorată rabdomiolizei
D. la pacienţii cu hemoliză şi sindrom de liză tumorală hiperkaliemia este severă
E. apariţia de anomalii (tulburări) electrocardiografice se înregistrează în cazurile de hiperkaliemie severă
(pag. 1664)

M2653258. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la hiperfosfatemia din insuficienţa renală acută (IRA)
A. în caz de hemoliză hiperfosfatemia este uşoară
B. depozitarea metastatică a fosfatului de calciu poate duce la hipofosfatemie simptomatică
C. hiperfosfatemia severă apare secundar rabdomiolizei
D. rezistenţa ţesuturilor la acţiunile paraţormonului (Pţ) poate agrava hiperfosfatemia
E. hiperfosfatemia uşoară este aproape invariabilă în IRA
(pag. 1664)

M2653259. Alegeţi măsurile terapeutice considerate a fi utile în insuficienţa renală acută (IRA)
A. nu există măsuri profilactice specifice, de importanţă supremă
B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) trebuie utilizaţi cu precauţie la pacienţii cu boală
renovasculară
C. diureza alcalină forţată poate agrava leziunile renale datorate metotrexatului
D. restricţia aportului de proteine la aproximativ 0,6 g / Kg / zi, proteine cu valoare biologică mare este indicată
E. aportul caloric trebuie redus paralel cu creşterea azotemiei
(pag. 1665-1666)

M2653260. Alegeţi indicaţiile posibile ale biopsiei renale în insuficienţa renală acută (IRA)
A. insuficienţa renală acută de cauză prerenală
B. în situaţiile în care cauza azotemiei renale intrinseci este neclară
C. sindromul hemolitic uremic
D. IRA secundară vasculitelor
E. pielonefrita acută
(pag. 1663)

2010 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2011 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2653261. Alegeţi factorii (indicatorii) de prognostic rezervat din insuficienţa renală acută (IRA)
A. oliguria (sub 400 ml/zi) la prezentare
B. vîrsta înaintată
C. insuficienţele pluriorganice
D. prezenţa unor deteriorări subclinice ale funcţiei renale
E. creatinina serică peste 3 mg/dl la prezentare
(pag. 1666)

M2653262. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la nefritele interstiţiale alergice induse de medicamente
A. prezenţa cilindrilor granulari mari (hialini) sunt probabil datoraţi fibrozei interstiţiale
B. prezenţa cilindrilor hematici sunt caracteristici
C. prezenţa cilindrilor granuloşi nepigmentari sunt sugestivi pentru nefrita interstiţială
D. evidenţierea unei eozinurii (peste 5% din leucocitele urinare) este obişnuită în nefritele alergice induse de
medicamente
E. în nefrita interstiţială indusă de antiinflamatoarele nesteroidice în urină pot predomina limfocitele
(pag. 1661)

M2653263. Bolnavii cu nefrita lupica (NL):


A. In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomatici
B. Biopsia renala nu este necesara pentru precizarea formei de NL
C. Au complement seric crescut
D. Ac anti AND dc in titru mare
E. Forma de NL difuz proliferativa in absenta tratamentului duce la IRA
(pag. 2063)

M2653264. Criteriile de diagnostic in LES sunt:


A. Proteinuria de 0.2g/zi
B. Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari juxtaarticulare
C. Crize comitiale fara alte cauze
D. Trombocitoza
E. Teste serologice fals pozitive pentru lues
(pag. 2064)

M2653265. Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot apare in cadrul LES:


A. Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la glucocorticoizi
B. Hemoragia masiva intraalveolara
C. Revarsatul pleural
D. Sdr Caplan
E. Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar in LES
(pag. 2065)

M2653266. Urmatoarele analize de laborator sunt utile in aprecierea eficientei tratamentului si evolutiei
LES:
A. VSH
B. Proteinuria de 24 de ore
C. Proteina C reactiva
D. Anticorpii antinucleari
E. Anticorpii anti AND dc
(pag. 2065-2066)

M2653267. Copiii nascuti din mame cu LES prezinta:


A. Anomalii fetale induse Dexametazona administrata mamei pentru suprimarea activitatii bolii

2011 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2012 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. Trombocitoza tranzitorie
C. Eruptii tegumentare
D. Rar bloc AV permanent
E. Trombocitopenie tranzitorie
(pag. 2066)

M2653268. In inducerea lupusului medicamentos sunt incriminate urmatoarele medicamente:


A. Alfa-interferonul
B. Eritromicina
C. Cefalosporinele
D. Clorpromazinul
E. D-penicilamina
(pag. 2066)

M2653269. In tratamentul LES:


A. Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINS
B. Manifestarile cutanate se agraveaza la administrarea de Hidroxiclorochina
C. Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai frecvent insuficienta renala
D. Serozitele indiferent de gravitate obliga la administrare de glucocorticoizi
E. Anticonceptionalele orale sunt interzise la pacientele cu istoric de tromboza,0
(pag. 2067)

M2653270. Urmatoarele manifestari ale LES raspund la tratamentul cu imunosupresoare:


A. Tulburarile de coagulare
B. Anomaliile comportamentale
C. GN in stadiul final
D. Manifestarile neurologice
E. GN focala proliferativa
(pag. 2068)

M2653271. Lupusul indus medicamentos se intilneste cel mai frecvent dupa administrare de:
A. Eţosuximide
B. Hidralazina
C. Procainamida
D. Anticonceptionale orale
E. D-penicilamina
(pag. 2066)

M2653272. In LES tratamentul imunosupresor agresiv se impune in urmatoarele cazuri:


A. Glomerulonefrita mezangiala
B. Glomerulonefrita focala proliferativa
C. Glomerulonefrita difuza proliferativa
D. Glomerulonefrita membranoproliferativa
E. In toate situatiile mai sus mentionate
(pag. 2065)

M2653273. Anomaliile hematologice intilnite in LES sunt:


A. Anemia normocroma, normocitara
B. Trobocitoza ca marker de inflamatie
C. Anemia hemolitica prin Ac antieritrocitari
D. Leucocitoza cu limfopenie
E. Leucopenia cu neutropenie

2012 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2013 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2065, 2066)

M2653274. Factori de prognostic nefavorabil in boala lupica sunt:


A. Hipertensiunea arteriala
B. Creatinina serica de 1,8mg%
C. Proteinuria de 2g/24 h
D. Starea socioeconomica precara
E. Hipoalbuminemia si hipocomplementemia in momentul diagnosticului
(pag. 2066)

M2653275. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul pacientilor cu sindrom antifosfolipidic sunt


adevarate, cu exceptia:
A. Sindroamele trombotice raspund la glucocorticoizi
B. Heparina previne trombozele arteriale si venoase
C. Warfarina in administrare cronica, este cel mai eficient medicament in prevenirea trombozelor arteriale si
venoase la bolnavii cu sindrom antifosfolipidic
D. Rolul Aspirinei in prevenirea trombozelor arteriale este neclar
E. Sindroamele hemoragipare raspund de obicei la glucocorticoizi
(pag. 2065, 2068)

M2853276. Efectele nedorite ale terapiei cronice cu glucocorticoizi include:


A. miopatii
B. psihoza
C. hiperkalemie
D. insomnie
E. infectii
(pag. 2067)

M2853277. Criteriile din 1982 pentru clasificarea lupusul eritematos sistemic sunt:
A. serozita
B. lupus discoid
C. fotosensibilitate
D. convulsii sau psihoza fara alte cauze
E. proteinurie sub 0,5 g% sau mai mare decat 3+ sau cilindri celulari
(pag. 2064)

M2853278. Manifestari clinice in lupusul eritematos sistemic pot fi urmatoarele:


A. paniculite
B. poliartrite erozive
C. ascita
D. hepatomegalie
E. diaree
(pag. 2064)

M2853279. Urmatoarele manifestari clinice nu pot apare in lupusul eritematos sistemic:


A. diaree
B. splenomegalie
C. poliartrite erozive
D. disfunctie cognitiva
E. sindrom nefritic
(pag. 2064)

M2853280. Intre criteriile Asociatiei Americane pentru Reumatism folosite in vederea diagnosticarii

2013 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2014 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

lupusului eritematos sistemic sunt prezente urmatoarele:


A. ulceratii orale
B. anemie hemolitica
C. alopecie
D. convulsii fara alte cauze
E. miocardita
(pag. 2064)

M2853281. Medicamentele care pot determina cel mai frecvent un sindrom asemanator lupusului
eritematos sistemic sunt:
A. procainamida
B. izoniazida
C. hidralazina
D. poctolol
E. D-penicilamina
(pag. 2066)

M2853282. In legatura cu tratamentul in lupusul eritematos sistemic sunt adevarate urmatoarele:


A. dermatitele din lupusul eritematos sistemic pot raspunde la antimalarice
B. glucocorticoizii sistemici se administreaza la pacientii cu boala invalidanta
C. imunizarile cu vaccin gripal si pneumococi sunt interzise
D. dozele de prednison de 15 mg ziolnic sau mai putin de obicei nu suprima axul hipotalamo-hipofizar
E. unele cazuri de lupusul eritematos sistemic beneficiaza de tratament curativ
(pag. 2067)

M2853283. Urmatoarele manifestari clinice ale lupusului eritematos sistemic nu apar in criteriile
Asociatiei Americane pentru Reumatism:
A. proteinurie peste 0,5 g%
B. alopecie
C. ulceratii nazofaringiene
D. VDRL fals pozitiv
E. miopatii/miozita
(pag. 2064)

M2953284. Tabloul clinic din LES este caracterizat prin


A. autoanticorpii nu sunt detectati la debutul bolii
B. 15-25% din pacientii cu LE discoidal vor dezvolta ulterior LES
C. la debut poate interesa un singur organ
D. apare disfunctie cognitiva severa foarte frecvent
E. nefrita difuza evolueaza spre IRC fara tratament
(pag. 2062-2063)

M2953285. In LES anticoagulantul lupic,anticardiolipina,vdrl poziriv se asociaza cu


A. lupus medicamentos
B. tromboza
C. manifestari renale
D. boala valvulara cardiaca
E. avorturi provocate
(pag. 2063)

M2953286. Diagnosticul de LES se poate pune cu o specificitate de 98% si o sensibilitate de 97%


A. rash malar

2014 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2015 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. artrite
C. ac anti-ADN negativi
D. proteinurie<0,5g şi cilindri celulari
E. serozită
(pag. 2064)

M2953287. Lupusul indus medicamentos poate fi produs de:


A. metil-dopa
B. etosuximide
C. clorpromazina
D. d-penicilamina
E. amiodarona
(pag. 2066)

M2953288. Referitor la prezenţa anticorpilor antinucleari în LES următoarele afirmaţii sunt false:
A. anemia hemolitică este corelată cu prezenţa anticorpilor antieritrocitari
B. anticorpii anti-ADN sunt specifici şi sensibili.
C. anticorpii anti-SM sunt sensibili dar nu specifici
D. anticorpii anti-RNP asociază la pacienţii cu LES fără anticorpi anti-ADN risc crescut de nefrită
E. prezenţa anticorpilor antinucleari în LES nu este specifică acestei afecţiuni
(pag. 2063)

2015 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2016 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

Tema nr. 54
Spondilita anchilozanta
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1154001. Antigenul de histocompatibilitate HLA-B27 este prezent in proportie de 90% la pacientii cu


urmatoarele afectiuni:
A. boala Behcet
B. spondilita anchilozanta
C. artrita reumatoida
D. sindrom Sjogren
E. boala mixta de tesut conjunctiv
(pag. 2095)

M1154002. Intre manifestarile precoce ale spondilitei anchilozante se numara:


A. fibroza pulmonara
B. sacroileita
C. rash-ul cutanat
D. limitarea flexiei coloanei crevicale
E. eritemul nodos
(pag. 2094)

M1254003. Care dintre urmatoarele caracteristici nu se constituie in criterii de definire a caracterului


inflamator al durerilor vertebrale din spondilita anchilozanta ?
A. debutul insidios.
B. redoarea matinala.
C. ameliorarea cu exercitiul sau activitatea
D. debutul peste 60 de ani
E. durata mai mare de 3 luni (inaintea prezentarii la medic)
(pag. 2095)

M1254004. Care dintre modificarile radiologice vertebrale enumerate nu este caracteristica spondilitei
anchilozante ?
A. scleroza reactiva a marginilor anterioare a corpilor vertebrali cu eroziuni la acest nivel (aspect de vertebra
“patrata)
B. anchiloza osoasa a articulatiilor interapofizare posterioare.
C. prezenta osteofitelor
D. prezenta sindesmofitelor.
E. rectitudinea coloanei vertebrale lombare.
(pag. 2096)

M1254005. Care dintre urmatoarele manifestari extraarticulare nu face parte din tabloul clinic al
spondilitei anchilozante ?
A. uveita anterioara acuta
B. manifestarile enterale
C. insuficienta aortica
D. sindromul sicca
E. nefropatia cu IgA

2016 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2017 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2095)

M1254006. Care dintre afirmatiile privind testul Schober este adevarata ?


A. reprezinta o metoda de evaluare a expansiunii toracice
B. reprezinta o metoda de apreciere a flexiei coloanei lombare
C. reprezinta metoda de evaluare a mobilitatii si durerii la nivelul articulatiei soldului
D. reprezinta metoda de evaluare semicantitativa a secretiei lacrimale
E. reprezinta o manevra de provocare a durerii la nivelul articulatiilor sacroiliace
(pag. 2095)

M1254007. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tabloul clinic al spondilitei anchilozante nu este
adevarata ?
A. debutul bolii este, in majoritatea cazurilor, dupa 40 de ani.
B. in forma cu debut juvenil tabloul clinic este dominat de artritele periferice sientezite.
C. simptomele constitutionale (febra, anorexie, scadere ponderala, transpiratii nocturne) pot constitui
modalitati de debut ale bolii.
D. durerea toracica si limitarea expansiunii cutiei toracice pot reprezenta forme de debut ale bolii.
E. artritele de sold si umeri pot apare precoce in evolutia bolii.
(pag. 2095)

M1254008. Care dintre urmatoarele modificari nu se constituie in criterii de diagnostic ale spondilitei
anchilozante definite?
A. istoric de durere inflamatorie de spate.
B. limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal.
C. limitarea expansiunii cutiei toracice.
D. sacroileita definita radiologic.
E. prezenta sindesmofitelor lombare.
(pag. 2096)

M1254009. Care dintre urmatoarele caracteristici nu se constituie in criterii de definire a caracterului


inflamator al durerilor vertebrale din spondilita anchilozanta ?
A. debutul insidios.
B. redoarea matinala.
C. ameliorarea cu exercitiul sau activitatea
D. debutul peste 60 de ani
E. durata mai mare de 3 luni (inaintea prezentarii la medic)
(pag. 2095)

M1354010. Care dintre urmatoarele bacterii enterice sunt cert implicate in patogenia SA?
A. Klebsiella pneumoniae
B. Clostridium difficile
C. Gardnerella vaginalis
D. Borrelia burgdorferi
E. Micoplasma pneumoniae
(pag. 2095)

M1354011. Care este cea mai frecventa manifestare extraarticulara la pacientii cu SA?
A. insuficienta aortica
B. uveita cronica anterioara
C. boala inflamatorie intestinala
D. uretrita
E. pleurezie
(pag. 2095)

2017 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2018 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1354012. Care este cea mai frecventa indicatie de interventie chirurgicala la pacientii cu spondilita
anchilozanta?
A. artrita severa de sold
B. insuficienta aortica
C. subluxatia atlanto-axoidiana
D. artrita de genunchi
E. atacurile de irita
(pag. 2097)

M1454013. Cea mai frecventa manifestare extraarticulara în spondilita anchilozanta este:


A. insuficienta aortica
B. colita ulceroasa
C. uveita acuta anterioara
D. pericardita constrictiva
E. nefropatia cu IgA
(pag. 2095)

M1454014. Care din urmatoarele preparate nu are un rol terapeutic în spondilita anchilozanta:
A. sulfasalazina
B. metotrexat
C. diclofenac
D. glucocorticoizii sistemici
E. aspirina
(pag. 2097)

M1454015. Cea mai serioasa complicatie a afectarii coloanei vertebrale este:


A. spondilolistezis
B. "coloana de bambus "
C. artrita inflamatorie
D. anchiloza osoasa
E. fractura
(pag. 2096)

M1554016. Metotrexatul administrat in spondilita anchilozanta este eficient in ameliorarea:


A. sacroileitei
B. artritei periferice
C. manifestarilor oculare
D. complicatiilor renale
E. prevenirea complicatiilor pulmonare
(pag. 2096)

M1554017. Afectarea renala în spondilita anchilozanta consta în:


A. nefropatie mezangiala cu imunoglobuline A
B. necroza papilara
C. litiaza oxalica
D. insuficienta renala acuta
E. necroza corticala acuta
(pag. 2095)

M1554018. Doza de sulfasalazina utilizata în spondilita anchilozanta este:


A. 0,5 g/zi
B. 1 g/zi

2018 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2019 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. 2-3 g/zi
D. 2-3 g/saptamâna
E. 0,5 g/kgc/zi
(pag. 2096)

M1554019. Atigenul de histocompatibilitate cel mai frecvent întâlnit la pacientii cu spondilita


anchilozanta este:
A. HLA-B27
B. HLA-A2
C. HLA-B3
D. HLA-DR2
E. HLA-DRw4
(pag. 2094)

M1554020. Metotrexatul administrat în spondilita anchilozanta este eficient în ameliorarea:


A. sacroileitei
B. artritei periferice
C. manifestarilor oculare
D. complicatiilor renale
E. prevenirea complicatiilor pulmonare
(pag. 2096)

M1654021. In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:


A. Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si reduce simptomele articulare
B. Artritele periferice reactioneaza favorabil la administarea de Metotrexat
C. Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit rolulul terapeutic
D. Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia aplastica si agranulocitoza
E. Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SA
(pag. 2096)

M1654022. In SA:
A. Expansiunea cutiei toracice >5 cm
B. Creste capacitatea vitala
C. Scade capacitatea functionala reziduala
D. Distanta occiput perete scade
E. Nivelul seric de Ig A este frecvent crescut
(pag. 2096)

M2254023. Aprecierea flexiei coloanei lombare se poate face prin:


A. presiune directa
B. testul Schober
C. testul Meyenburg
D. testul Rose
E. testul Heller
(pag. 2095)

M2254024. Uveita acuta anterioara în spondilita anchilozanta întereseaza:


A. irisul
B. camera anterioara
C. camera posterioara
D. sclerotica
E. muschii ciliari

2019 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2020 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2095)

M2254025. Afectarea coloanei cervicale în spondilita anchilozanta determina:


A. flectarea posterioara a gâtului
B. flectarea anterioara a gâtului
C. flectarea laterala a gâtului
D. distorsiunea gâtului
E. torticolis
(pag. 2095)

M2254026. Constituirea semnelor fizice sugestive de spondilita anchilozanta poate sa nu fie precedata
de:
A. dureri cu caracter progresiv
B. dureri constante
C. febra
D. pierdere ponderala
E. simptome semnificative
(pag. 2095)

M2254027. Scaderea mobilitatii zonelor afectate în spondilita anchilozanta este proportionala cu:
A. gradul anchilozei
B. spasmul muscular
C. intensitatea durerii
D. intensitatea procesului inflamator
E. vârsta pacientului
(pag. 2095)

M2254028. Spondilita anchilozanta este o boala:


A. degenerativa
B. metabolica
C. inflamatorie
D. neoplazica
E. endocrina
(pag. 2094)

M2254029. Spondilita anchilozanta face parte din grupul:


A. spondiloartopatiilor
B. afectiunilor reumatice
C. pleonestozelor
D. poliartritelor cronice evolutive
E. pancondritelor
(pag. 2094)

M2254030. Tesutul de granulatie la nivelul coloanei vertebrale în spondilita anchilozanta se localizeaza


la:
A. nivelul inelului fibros al discului cartilaginos
B. la marginea corpului vertebral
C. la nivel encondral
D. la jonctiunea dintre inelul fibros cartilaginos si marginea corpului vertebral
E. la nivelul corpului vertebral
(pag. 2094)

M2254031. Care este cea mai serioasa complicatie a afectarii coloanei vertebrale în spondilita

2020 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2021 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

anchilozanta?
A. osteoporoza
B. cifoza
C. fractura
D. luxatia
E. hoperlordoza
(pag. 2096)

M2254032. Care segment al coloanei vertebrale este cel mai afectat în spondilita anchilozanta?
A. cervical
B. toracic superior
C. toracic inferior
D. lombar
E. sacrat
(pag. 2096)

M2254033. Care test are valoare diagnostica în spondilita anchilozanta?


A. prezenta HLA B27
B. cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor
C. cresterea nivelului proteinei C reactive
D. cresterea fosfatazei alcaline
E. nici unul
(pag. 2096)

M2254034. Care sunt cele mai precoce modificari radiologice ale articulatiilor sacroiliace în spondilita
anchilozanta?
A. voalarea marginilor corticale ale osului subcondral
B. eroziunile
C. scleroza
D. pseudolargirea spatiului articular
E. stergerea articulatiei
(pag. 2096)

M2254035. La ce nivel apar cel mai precoce modificarile radiologice la nivelul coloanei vertebrale în
spondilita anchilozanta?
A. în coloana cervicala
B. la jonctiunea lombosacrata
C. la nivelul articulatiilor sacroiliace
D. la nivelul vertebrelor toracale
E. la nivelul cozii de cal
(pag. 2096)

M2254036. Pentru precizarea diagnosticului de spondilita anchilozanta, care dintre criteriile New York
trebuie sa înspteasca prezenta radiografica a sacroileitei?
A. istoric de durere inflamatorie în spate
B. limitarea miscarilor coloanei lombare
C. limitarea expansiunii toracice
D. nici unul
E. unul
(pag. 2096)

M2254037. Care dintre preparate constituie tratamentul specific al spondilitei anchilozante?


A. indometacinul

2021 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2022 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. fenilbutazona
C. sulfasalazina
D. nici unul
E. orcare
(pag. 2096)

M2254038. Voloana de bambus apare în:


A. artrita reactiva
B. spondilartropatiile nediferentiate
C. spondilartropatiile diferentiate
D. spondilita anchilozanta
E. sindromul Behcet
(pag. 2095)

M2254039. Vilozitatile sinoviale exuberante în spondilita anchilozanta sunt prezente în:


A. artrita reumatoida
B. sacroileita
C. afectarea vertebrala
D. artrita periferica
E. spondilartropatia juvenila
(pag. 2095)

M2254040. Ce afectiuni renale pot însoti spondilita anchilozanta?


A. glomerulonefrita cronica
B. pusee de glomerulonefrita acuta
C. nefroza
D. nefropatia cu IgA
E. litiaza
(pag. 2095)

M2254041. In spondilita anchilozanta este însotita obligator de:


A. Klebsiella pnuominiae
B. bacterii enterice
C. HLA B27
D. toate elementele de mai sus
E. nici unul din elementele de mai sus
(pag. 2095)

M2254042. Rata prevalentei bolii în familiile cu spondilita anchilozanza este între :


A. 7-9 %
B. 1o-20 %
C. 21-30 %
D. 31-40%-
E. peste 50%
(pag. 2094)

M2354043. Care din următoarele afirmaţii cu privire la artrita periferica din SA sunt false
A. este asimetrică
B. apare în orice stadiu de boală
C. se întâneşte la aproximativ 30% din pacienţi
D. este frecvent simetrică
E. se însoţeşte de redoare matinală

2022 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2023 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2095)

M2354044. Care este cea mai frecventă manifestare extraarticulară în SA


A. uveita anterioară acută
B. insuficienţa aortică
C. pleurezia
D. conjunctivita
E. uretrita
(pag. 2095)

M2354045. Ce apreciază testul Schober


A. flexia coloanei vertebrale cervicale
B. extensia coloanei vertebrale lombare
C. flexia coloanei vertebrale lombare
D. flexia coloanei vertebrale dorsale
E. extensia coloanei vertebrale cervicale
(pag. 2095)

M2354046. Care este valoarea normală a testului Schober


A. 5 cm
B. 4 cm
C. 3 cm
D. 2 cm
E. 1 cm
(pag. 2095)

M2354047. Care din următoarele antigene ale complexului major de histocompatibilitate se coreleză cu
SA
A. HLA DR2
B. HLA B27
C. HLA DR4
D. HLA B8
E. HLA DR3
(pag. 2094)

M2354048. Care din următoarele bacterii sunt cert implicate în patogenia SA


A. Neisseria gonorrhoeae
B. Klebsiella pneumoniae
C. Ureoplasma urealyticum
D. Borrelia Burdorferi
E. Clostridium difficile
(pag. 2095)

M2554049. În spondilita anchilozantă este determinat frecvent antigenul de histocompatibilitate:


A. HLA-DR4
B. HLA-DRw
C. HLA-B27
D. HLA-DR16
E. HLA-DR3
(pag. 2094)

M2554050. Manifestarea precoce în spondilita anchilozantă este:


A. artrita cricoaritenoidiană

2023 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2024 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. aspectul de "coloană de bambus"


C. osteofitoza
D. mononevrita multiplex
E. sacroileita
(pag. 2094)

M2554051. Afectarea renală în spondilita anchilozantă este frecvent dată de:


A. infarctul renal
B. nefropatie interstiţială
C. glomerulonefrită acută rapid progresivă
D. nefropatia cu IgA
E. insufucienţă renală acută
(pag. 2095)

M2554052. În cadrul diagnosticului difereneţial cu spondilita anchilozantă, calcificarea şi osificarea


ligamentelor paraspinoase poate apare în:
A. artrita reumatoidă
B. hiperostoza scheletală idiopatică difuză
C. herniile intraspongioase
D. polimiozită
E. sclerodermie
(pag. 2096)

M2554053. În tratamentul non-medicamentos al spondilizei anchilozante, cel mai important mijloc este:
A. repausul
B. drenajul postural
C. regimul hipolipidic
D. exerciţiul fizic
E. corecţia cu aparat gipsat
(pag. 2096)

M2554054. Administrarea de glucocorticoizi local în spondilita anchilozantă este recomandată în cazul:


A. entezopatiilor persistente
B. fracturilor pe osteoporoză
C. formării sindesmofitelor
D. simfizării articulaţiilor sacroiliace
E. subluxaţiei atlantoaxiale
(pag. 2097)

M2554055. Cel mai frecvent indicaţia tratamentului chirurgical ortopedic în spondilita anchilozantă
este recomandată pentru:
A. artrita umărului
B. artritele antepiciorului
C. artrita severă de şold
D. sacroileită
E. artrita cotului
(pag. 2097)

M2654056. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la osteodistrofia renală


A. osteomalacia indusă de aluminiu este legată de depozitarea aluminiului la nivelul osteoidului frontal
B. osteomalacia indusă de aluminiu implică un turnover osos crescut
C. simptomele clinice ale osteodistrofiei renale sunt prezente la majoritatea pacienţilor cu insuficienţă renală

2024 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2025 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

cronică avansată
D. osteita fibroasă chistică este mai frecventă la adulţi decît la copii
E. hiperparatiroidismul secundar se instalează mai frecvent brusc
(pag. 1670)

M2654057. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tratamentul hiperparatiroidismului secundar din


uremie
A. administrarea de antiacizi ce conţin citraţi este indicată
B. administrarea agenţilor orali ce leagă fosfatul este utilă
C. nu se asociază administrarea hidroxidului de aluminiu cu carbonatul de calciu
D. se urmăreşte reducerea nivelului Pţ sub 120 pg/ml
E. administrarea de corticoizi este contraindicată
(pag. 1671)

M2654058. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la hipertensiunea arterială (HTA) din stadiu final al
bolii renale
A. reninemia este de obicei normală
B. restricţia de apă nu ameliorează HTA
C. în nefropatiile cu pierdere de sare HTA poate lipsi
D. HTA nu se ameliorează prin dializă
E. nitropusiatul administrat i.v. nu controlează în general HTA
(pag. 1671)

M2654059. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la pericardita uremică


A. revărsatul pericardic este de obicei serocitrin
B. anticoagulantele sistemice sunt recomandate în toate cazurile
C. apariţia pericarditei nu este evitată prin dializă timpurie
D. pericardiocenteza şi instilarea de glucocorticoizi pot fi eficiente în tamponada pericardică
E. pericardita uremică continuă să fie o complicaţie obişnuită (comună, frecventă)
(pag. 1671)

M2654060. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la terapia hiperkalemiei în insuficienţa renală cronică
A. kayexalatul este utilizat în controlul pe termen scurt al hiperkalemiei
B. sulfonat polistirenul de sodiu se utilizează în asociere cu administrarea sorbitolului
C. administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA) poate scădea hiperpotasemia
D. administrarea pentamidinei este utilă (recomandată)
E. corecţia cu bicarbonat de sodiu este tratamentul de elecţie în hiperkalemia indusă de acidoză
(pag. 1670)

M2654061. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu homeostazia potasiului în insuficienţa renală


cronică
A. cei mai mulţi pacienţi prezintă hiperpotasemie încă din stadiile incipiente
B. efectele hiperpotasemiei asupra cordului sunt neglijabile
C. triamterenul nu influenţează nivelul seric al potasiului
D. beta-blocantele pot scădea potasemia
E. perturbările echilibrului potasiului sunt responsabile de simptomele clinice doar dacă rata filtrării
glomerulare (RFG) scade sub 10 ml/min
(pag. 1670)

M2654062. Din punct de vedere morfopatologic, artritele periferice din SA au urmatoarele caracteristici
cu exceptia:
A. Formarea de panus
B. Hiperplazie sinoviala

2025 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2026 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. Eroziuni cartilaginoase centrale


D. Absenta depozitelor de fibrina
E. Vilozitati sinoviale exuberante
(pag. 2094)

M2654063. HLA-B 27:


A. Se intilneste in artropatia psoriazica periferica
B. Este markerul genetic al SASN
C. Este absent la bolnavii cu boala Crohn care asociaza afectare articulara
D. Se intilneste la peste 90% din pacientii cu spondilita psoriazica
E. Este prezent la 60% din bolnavii diagnosticati cu spondilita anchilopoetica (SA)
(pag. 2094)

M2654064. In SASN raspunsul terapeutic cel mai bun s-a obtinut la administrarea de:
A. Ketoprofen
B. Fenilbutazona
C. Naproxen
D. Indometacin
E. Diclofenac
(pag. 2096)

M2654065. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul artritelor reactive sunt adevarate, cu


exceptia:
A. Sulfasalazina la pacientii cu artrita reactiva persistenta
B. Indometacin 75-150mg/zi
C. Fenilbutazona ca medicatie de prima alegere
D. Sarurile de aur si D-Penicilamina sunt ineficiente
E. Leziunile entezitice beneficiaza de administrarea intralezionala de glucocorticoizi
(pag. 2099-2100)

M2654066. Durerea inflamatorie de coloana in SA, se caracterizeaza prin:


A. Exacerbare nocturna
B. Debut peste 50 de ani
C. Nu se asociaza cu redoare matinala
D. Localizare in regiunea lombara superioara
E. Ameliorare la repaus
(pag. 2095)

M2654067. In SA:
A. Nivelul seric de Ig A normal
B. Expansiunea cutiei toracice >5 cm
C. Creste capacitatea vitala
D. Scade capacitatea functionala reziduala
E. Distanta occiput perete creste
(pag. 2096)

M2654068. Urmatoarele afirmatii referitoare la uveita anterioara din SA sunt false, cu exceptia:
A. Debutul este insidios
B. Este o manifestare extraarticulara rara
C. Atacurile sunt tipic unilaterale
D. Nu intereseaza irisul
E. Glucocorticoizi si agenti midriatici sunt ineficienti

2026 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2027 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2097)

M2654069. Sunt caracteristice pentru SA:


A. Debutul in decada a patra sau a cincea de viata
B. Frecventa de trei ori mai mare a bolii la femei
C. Asocierea cu HLA-B27 este independenta de severitatea bolii
D. Factorii de mediu nu sunt implicati in patogenia bolii
E. Concordanta la gemenii monovitelini este de 90%
(pag. 2094)

M2654070. Care din urmatoarele modificari de la nivelul coloanei vertebrale caracterizeaza SA:
A. Absenta artritei la nivelul articulatiilor interapofizare
B. Osteoscleroza platourilor vertebrale
C. Sindesmofite mari, nonmarginala
D. Aspectul patrat al vertebrei
E. Osteofitoza
(pag. 2094)

M2654071. La bolnavii cu SA putem intilni:


A. Stenoza aortica
B. Nefropatia cu Ig A este exceptionala
C. Uveita anterioara apare la 75% din pacienti
D. Leziuni inflamatorii microscopice ale colonului si valvei ileocecale
E. Fibroza lent progresiva a lobului pulmonar inferior
(pag. 2094)

M2654072. In SA postura pacientului sufera urmatoarele modificari:


A. Anchiloza in flexie a articulatiilor coxofemurale
B. Spre deosebire de artrita reumatoida, nu apare flexum de genunchi
C. Hiperlordoza cervicala
D. Stergerea cifozei dorsale
E. Accentuarea lordozei lombare
(pag. 2096)

M2654073. In SA, examinarea radiologica a articulatiilor sacroiliace releva:


A. Demineralizare severa, difuza periarticulara
B. Modificarea radiologica precoce o reprezinta pseudolargirea spatiului articular
C. Anchiloza osoasa cu disparitia spatiului articular este exceptionala
D. Modificarile si progresiunea leziunilor sunt deobicei asimetrice
E. Modificarile radiologice la nivelul articulatiilor sacroiliace apar inaintea celor de la nivelul coloanei vertebrale
(pag. 2096)

M2854074. Urmatoarele afirmatii referitoare la spondilita anchilozanta sunt adevarate, cu exceptia:


A. afecteaza in primul rand scheletul axial
B. sacroileita este o manifestare precoce a spondilitei anchilozanta
C. artrita periferica consta din hipoplazie sinoviala, infiltrare limfoida si formare de panus
D. rata concordantei la gemenii monozigoti este estimata la 50%
E. asocierea cu HLA B27 este independenta de severitatea bolii
(pag. 2094)

M2854075. Urmatoarele manifestari clinice pot apare in spondilita anchilozanta, cu exceptia:


A. durere surda cu debut insidios

2027 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2028 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. durerea se exacerbeaza in timpul zilei si se amelioreaza dupa repaus


C. cea mai serioasa complicatie a afectarii coloanei vertebrale este fractura
D. poate fi prezenta prostatita
E. in stadiile precoce ale bolii durerea tinde sa fie permanenta si apoi devine intermitenta
(pag. 2095)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1154076. Entesita din spondilita anchilozanta este caracterizata prin:


A. leziuni inflamatorii
B. osteopenie
C. lezinu erozive
D. necroza extinsa
E. osificare in evolutie
(pag. 2095)

M1154077. La pacientii cu spondilita anchilozanta redoarea articulara apare in mod caracteristic:


A. dupa perioada de inactivitate
B. in ortostatism prelungit
C. matinal
D. dupa efort fizic
E. cu intermitente pe tot parcursul unei zile
(pag. 2095)

M1154078. La pacientii cu spondilita anchilozanta in evolutie pot apare urmatoarele modificari


radiologice:
A. vertebre patrate
B. osteofite gigante
C. sindesmofite
D. largirea spatiului articular sacroiliac
E. articulatii sacroiliace "sterse"
(pag. 2096)

M1154079. Afectare cardiaca in spondilita anchilozanta se manifesta prin:


A. insuficienta aortica
B. aritmii frecvente
C. pericardita
D. endocardita
E. tulburari de conducere
(pag. 2095,2096)

M1154080. Tratamentul medical in spondilita anchilozanta se face cu:


A. indometacin
B. sulfasalazina
C. saruri de aur
D. hidroxiclorochin
E. metotrexat
(pag. 2096, 2097)

M1154081. Hiperostoza difuza idiopatica este caracterizata de:


A. calcificarea ligamentelor paraspinoase

2028 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2029 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. debut la pacienti cu virsta medie


C. predominenta la pacienti de sex feminin
D. osificarea ligamentelor paraspinoase
E. manifestari clinice severe
(pag. 2096)

M1154082. Entesita din spondilita anchilozanta este caracterizata prin:


A. leziuni inflamatorii
B. osteopenie
C. lezinu erozive
D. necroza extinsa
E. osificare in evolutie
(pag. 2095)

M1154083. La pacientii cu spondilita anchilozanta redoarea articulara apare in mod caracteristic:


A. dupa perioada de inactivitate
B. in ortostatism prelungit
C. matinal
D. dupa efort fizic
E. cu intermitente pe tot parcursul unei zile
(pag. 2095)

M1154084. Debutul in adolescenta al spondilitei anchilozante este corelat frecvent cu:


A. artrite periferice distale
B. iridociclita
C. afectarea articulatiei coxofemurale
D. remisiuni spontane
E. prognostic sever
(pag. 2095)

M1254085. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile de laborator din spondilita
anchilozanta sunt adevarate ?
A. cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacientilor cu boala activa
B. nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute
C. factorul reumatoid este constant prezent
D. anticorpii antinucleari sunt constant prezenti
E. cresterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacientilor cu boala activa
(pag. 2096)

M1254086. Care dintre urmatoarele afirmatii privind spondilita anchilozanta la femei nu sunt adevarate
?
A. exista o prevalenta crescuta a artritelor periferice
B. exista o prevalenta crescuta a nefropatiei cu IgA
C. exista o prevalenta crescuta a insuficientei aortice
D. boala progreseaza mai frecvent catre anchiloza totala a coloanei vertebrale
E. exista o prevalenta crescuta a anchilozei cervicale izolate
(pag. 2095)

M1254087. Care dintre urmatoarele evenimente nu reprezinta potentiale complicatii tardive ale
spondilitei anchilozante ?
A. Fibroza progresiva a lobului pulmonar superior
B. Amiloidoza
C. Blocul atrioventricular

2029 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2030 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Splenomegalia si leucopenia
E. Pleurezia si/sau pericardita
(pag. 2096)

M1254088. Care dintre urmatoarele afirmatii despre tratamentul cu Sulfasalazina in spondilita


anchilozanta sunt adevarate?
A. amelioreaza simptomatologia articulara periferica
B. se administreaza in doze de 1 – 1,5 gr/24 h
C. amelioreaza testele inflamatorii de laborator
D. amelioreaza interesarea axiala
E. are efecte dovedite de intrerupere a progresiei bolii
(pag. 2096)

M1254089. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace
in spondilita anchilozanta sunt adevarate ?
A. modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace apar in general dupa cele de la nivel vertebral
B. la nivelul articulatiilor sacroiliace modificarile sunt de obicei asimetrice
C. cele mai precoce modificari la nivelul articulatiilor sacroiliace sunt reprezentate de voalarea marginilor
corticale ale osului subcondral, eroziuni si scleroza subcondrala
D. modificarile articulatiilor sacroiliace pot fi evidentiate, fara echivoc, inca de la debutul bolii, chiar in formele
usoare de boala
E. tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara pot evidentia modificarile articulatiilor
sacroiliace intr-un stadiu mai precoce decat radiografia simpla
(pag. 2096)

M1254090. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile de laborator din spondilita
anchilozanta sunt adevarate ?
A. cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacientilor cu boala activa
B. nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute
C. factorul reumatoid este constant prezent
D. anticorpii antinucleari sunt constant prezenti
E. cresterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacientilor cu boala activa
(pag. 2096)

M1354091. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea de debut din spondilita anchilozanta?
A. durerea este surda, cu debut insidios
B. durerea este simtita profund in regiunea lombara inferioara sau gluteala
C. durerea este insotita de redoare matinala
D. durerea se accentueaza cu miscarea si se amelioreaza dupa perioada de inactivitate
E. durerea se amelioreaza in timpul noptii
(pag. 2095)

M1354092. Care din urmatoarele reprezinta caracteristicile de postura pentru pacientii cu forme severe,
netratate de spondilita anchilozanta:
A. disparitia lordozei lombare
B. scolioza dorsolombara
C. proiectia anterioara a coloanei cervicale
D. cifozarea coloanei cervicale
E. accentuarea cifozei toracale
(pag. 2095)

M1354093. Care din urmatoarele teste de laborator sunt prezente la pacientii cu spondilita
anchilozanta?
A. HLA-B27

2030 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2031 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. IgA la valori mari


C. factorul reumatoid
D. Ac antinucleari
E. HLA DR4
(pag. 2096)

M1354094. Prin ce se caracterizeaza din punct de vedere anatomo-patologic artrita periferica în


spondilita anchilozanta:
A. hiperplazie sinoviala
B. infiltrare limfoida
C. vilozitati sinoviale exuberante
D. angiogeneza
E. depozite de fibrina
(pag. 2094)

M1354095. Prin ce se caracterizeaza atacurile acute de uveita anterioara în spondilita anchilozanta?


A. sunt unilaterale
B. sunt bilaterale
C. au tendinta la recurenta
D. fotofobie
E. lacrimare
(pag. 2095)

M1354096. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID)
sunt adevarate?
A. În HSID se osifica deobicei ligamentul anterior vertebral
B. În HSID spatiile intervertebrale sunt pastrate
C. În HSID articulatiile sacroiliace sunt afectate
D. HSID este mai frecventa la barbati decât la femei
E. HSID se întâlneste la adultii de vârsta medie
(pag. 2096)

M1354097. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la aspectul radiologic al sacroileitei din spondilita
anchilozanta sunt adevarate?
A. în SA modificarile si progresia leziunilor la nivelul articulatiilor sacroiliace sunt deobicei simetrice
B. în SA sacroileita este unilaterala
C. progresia leziunilor la nivelul articulatiilor sacroiliace poate duce la pseudolargirea spatiului articular
D. atunci când apare fibroza si apoi anchiloza osoasa, articulatiile sacroiliace se sterg radiografic
E. modificarile radiologice ale articulatiilor sacroiliace apar tardiv dupa afectarea vertebrala
(pag. 2096)

M1354098. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea de debut din spondilita anchilozanta?
A. durerea este surda, cu debut insidios
B. durerea este simtita profund în regiunea lombara inferioara sau gluteala
C. durerea este însotita de redoare matinala
D. durerea se accentueaza cu miscarea si se amelioreaza dupa perioada de inactivitate
E. durerea se amelioreaza în timpul noptii
(pag. 2095)

M1354099. Care din urmatoarele reprezinta caracteristicile de postura pentru pacientii cu forme severe,
netratate de spondilita anchilozanta:
A. disparitia lordozei lombare
B. scolioza dorsolombara

2031 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2032 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. proiectia anterioara a coloanei cervicale


D. cifozarea coloanei cervicale
E. accentuarea cifozei toracale
(pag. 2095)

M1454100. Elementele radiologice prezente în spondilita anchilozanta sunt:


A. sindesmofite marginale
B. sacroileita
C. osteofite
D. periostita
E. osteoporoza juxtaarticulara
(pag. 2096)

M1454101. Spondilita anchilozanta este puternic asociata cu:


A. insuficienta aortica
B. entezita
C. sindromul Felty
D. colita ulceroasa
E. boala Chrohn
(pag. 2094)

M1454102. Artrita periferica în spondilita anchilozanta consta în:


A. depozite de fibrina
B. formare de panus
C. hiperplazie sinoviala
D. vilozitati sinoviale
E. ulceratii
(pag. 2094)

M1454103. În spondilita anchilozanta cu debut juvenil predomina:


A. durerea toracica
B. colita ulceroasa
C. artritele periferice
D. uveita
E. entezita
(pag. 2095)

M1454104. Durerea în spondilita anchilozanta:


A. are un debut brusc
B. este însotita de redoare matinala
C. se exacerbeaza în cursul noptii
D. se accentueaza la miscare
E. este simptomul initial al bolii
(pag. 2095)

M1454105. Criteriile New York pentru diagnosticul spondilitei anchilozante cuprind:


A. sacroileita definita radiologic
B. prezenta HLA B27
C. storic de durere inflamatorie de spate
D. sindrom inflamator
E. limitarea expansiunii cutiei toracice
(pag. 2096)

2032 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2033 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1554106. Atacurile de irita intalnite in spondilita anchilozanta sunt controlate eficient prin
administrarea de:
A. antiinflamatoare nesteroidiene
B. glucocorticoizi locali
C. agenti midriatici
D. cortizon intravenos
E. azatioprina
(pag. 2097)

M1554107. Indicati anomaliile biologice care apar in spondilita anchilozanta:


A. cresterea IgA
B. prezenta factorului reumatoid
C. cresterea nivelului seric al proteinei C reactive
D. prezenta de anticorpi antinucleari
E. anemie normocroma normocitara
(pag. 2096)

M1554108. Cele mai precoce modificari radiologice la nivelul articulatiilor sacroiliace evidentiate la
bolnavii cu spondilita anchilozanta sunt:
A. pseudolargirea spatiului articular
B. disparitia interliniei articulare
C. voalarea marginilor corticale ale osului subcondral
D. eroziunile marginilor corticale ale osului subcondral
E. osteoscleroza marginilor corticale ale osului subcondral
(pag. 2096)

M1554109. In cazurile severe, netratate de spondilita anchilozanta, în evolutie apar urmatoarele


modificari clinice:
A. accentuarea lordozei lombare
B. disparitia cifozei toracale
C. atrofie fesiera
D. contracturi în flexie ale soldului
E. flexia compensatorie a articulatiei genunchiului
(pag. 2095)

M1554110. Complicatiile neurologice care pot apare la pacientii cu spondilita anchilozanta în stadiu
avansat sunt:
A. tetraplegie
B. sindrom de coada de cal
C. sindrom de tunel carpian
D. meningita acuta
E. semne de encefalita focala
(pag. 2096)

M1554111. Manifestarile cardiace întâlnite la pacientii cu spondilita anchilozanta sunt:


A. pericardita exudativa
B. pericardita constrictiva
C. tulburari de conducere
D. insuficienta aortica
E. insuficienta cardiaca hipodiastolica
(pag. 2096)

2033 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2034 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M1554112. Criteriile New York (1984) modificate pentru diagnosticul spondilitei anchilozante includ:
A. sacroileita definita radiologic
B. prezenta osteofitelor
C. istoric de durere inflamatorie de spate
D. limitarea miscarilor coloanei vertebrale în plan sagital si frontal
E. limitarea expansiunii cutiei toracice
(pag. 2096)

M1554113. Atacurile de irita întâlnite în spondilita anchilozanta sunt controlate eficient prin
administrarea de:
A. antiinflamatoare nesteroidiene
B. glucocorticoizi locali
C. agenti midriatici
D. cortizon intravenos
E. azatioprina
(pag. 2097)

M1554114. Indicati anomaliile biologice care apar în spondilita anchilozanta:


A. cresterea IgA
B. prezenta factorului reumatoid
C. cresterea nivelului seric al proteinei C reactive
D. prezenta de anticorpi antinucleari
E. anemie normocroma normocitara
(pag. 2096)

M1654115. Explorarile de laborator in SA evidentiaza:


A. Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activa
B. FAL intotdeauna normala
C. AAN frecvent prezenti
D. Factor reumatoid negativ
E. Anemie normocroma, normocitara
(pag. 2096)

M1654116. Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) se caracterizeaza prin:


A. Afectarea articulatiilor diartroidale
B. Calcificarea si osificarea ligamentelor paraspinoase
C. Prezenta sindesmofitelor
D. Aspect radiologic de "ceara prelinsa” prin calcificarea inelului fibros
E. Articulatii sacroiliace normale
(pag. 2096)

M1654117. Decesul in SA se datoreaza:


A. Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune medulara
B. Infarctului miocardic in context vasculitic
C. Hemoragiilor digestive postmedicamentoase
D. Amiloidozei renale
E. Septicemiei
(pag. 2096)

M1654118. Artritele periferice in SA se caracterizeaza morfopatologic prin:


A. Hiperplazie sinoviala
B. Formarea de panus

2034 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2035 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. Vilozitati sinoviale exuberante


D. Eroziuni cartilaginoase centrale
E. Ulceratii si depozite de fibrina
(pag. 2094)

M1654119. Artritele periferice in SA se caracterizeaza morfopatologic prin:


A. Hiperplazie sinoviala
B. Formarea de panus
C. Vilozitati sinoviale exuberante
D. Eroziuni cartilaginoase centrale
E. Ulceratii si depozite de fibrina
(pag. 2094)

M2254120. Artrita periferica în spondilita anchilozanta consta în:


A. hiperplazie sinoviala
B. vilozitati sinoviale exuberante
C. formare de panus
D. depozite de fibrina
E. infiltrare limfoida
(pag. 2094)

M2254121. Afectarea soldului cu anchiloza în spondilita anchilozanta determina:


A. contracturi cu flexie compensate
B. contracturi cu flexie necompensate
C. flexia genunchiului
D. scaderea în înaltime
E. disparitia lordozei lombare
(pag. 2095)

M2254122. Evolutia spondilitei anchilozante este:


A. progresiva
B. lenta
C. variabila
D. stationara
E. inconstanta
(pag. 2095)

M2254123. Semnele clinice în spondilita anchilozanta pot fi urmatoarele:


A. redoare usoara
B. semne radiologice echivoce de sacroileita
C. anchiloza totala a coloanei vertebrale
D. artrita severa de sold
E. durere constanta
(pag. 2095)

M2254124. Debutul spondilitei anchilozante în adolescenta se coreleaza cu:


A. afectarea mai frecventa a coloanei vertebrale
B. afectarea mai frecventa a soldului
C. afectarea mai severa a articulatiei interesate
D. prognostic mai favorabil
E. prognostic nefavorabil
(pag. 2095)

2035 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2036 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2254125. Evolutia spondilitei anchilozante la femei se caracterizeaza prin:


A. progresiune mai severa spre anchiloza totala a coloanei
B. progresiune rara spre anchiloza totala a coloanei
C. anchiloza cervicala izolata mai frecventa
D. artrite periferice mai frecvente
E. artrite periferice sporadice
(pag. 2095)

M2254126. Ân tarile industrializate atritele periferice apar:


A. în procent de 50%
B. distal de sold
C. distal de umeri
D. precoce
E. tardiv
(pag. 2095)

M2254127. În tarile în curs de dezvoltare artritele periferice apar:


A. sporadic
B. frecvent
C. constant
D. precoce
E. tardiv
(pag. 2095)

M2254128. Prezenta sindesmofitelor în spondilita anchilozanta determina:


A. disparitia lordozei lombare
B. accentuarea lordozei lombare
C. atrofie fesiera
D. accentuarea cifozei toracale
E. dureri paroxistice
(pag. 2095)

M2254129. Evolutia spondilitei anchilozante catre formare de sindesmofie poate fi datorata:


A. severitatii bolii
B. lipsei tratamentului
C. varstei înaintate
D. artritelor periferice concomitente
E. afectarii concomitente a soldului
(pag. 2095)

M2254130. Progresia spondilitei anchilozante poate fi urmarita prin:


A. masurarea înaltimii pacientului
B. masurarea expansiunii toracice
C. masurarea distantei dintre occiput si peretele de care se sprijina pacientul
D. intensificarea durerilor
E. diminuarea durerilor
(pag. 2095)

M2254131. La debutul spondilitei anchilozante cele mai specifice examinari reflecta:


A. sensibilitatea dureroasa a regiunii afectate
B. pierderea mobilitatii coloanei

2036 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2037 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. limitarea flexiei anterioare a corpului


D. limitarea extensiei coloanei lombare
E. limitarea expansiunii cutiei toracice
(pag. 2095)

M2254132. Atacurile de uveita în spondilita anchilozanta sunt:


A. unilaterale
B. bilaterale
C. recurente
D. dureroase
E. însptite de fotofobie
(pag. 2095)

M2254133. Uveita în spondilita anchilozanta poate fi:


A. anterioara
B. posterioara
C. precedand spondilita
D. concomitenta cu spondilita
E. apar în faza complicatiilor
(pag. 2095)

M2254134. Spondilita anchilozanta poate fi însotita de :


A. insuficienta aortica
B. insuficienta renala
C. insuficienta cardiaca congestiva
D. enterita
E. colita
(pag. 2095)

M2254135. Semnele clinice de afectare a umerilor în spondilita anchilozanta pot fi:


A. limitarea miscarilor
B. durere la mobilizare
C. diminuarea expansiunii toracice
D. scaderea flexibilitatii corpului
E. testul Schober negativ
(pag. 2095)

M2254136. Care dintre urmatoarele boli reumatismale sunt asociate cu alele HLA B27:
A. Sindromul Reiter
B. Artrita reactiva
C. Spondilita anchilozanta
D. Lupusul eritematos sistemic
E. Artrita psoriazica
(pag. 2094)

M2254137. Spondilita anchilozanta poate afecta:


A. Scheletul axial
B. Sistemul nervos central
C. Ficatul
D. Structurile extraarticulare
E. Aritculatiile periferice
(pag. 2094)

2037 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2038 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2254138. Spondilita anchilozanta debuteaza predominent:


A. la copii
B. la femei
C. la barbati
D. în a treia decada de viata
E. în a cincea decada de viata
(pag. 2094)

M2254139. Spondilita anchilozanta mai este denumita:


A. Sindrom Sjogren
B. Boala Marie-Strumpel
C. Boala Zurier
D. Boala Bechterew
E. Sindrom Springer
(pag. 2094)

M2254140. Modificarile morfopatologice initiale ale sacroileitei din spondilita anchilozanta sunt:
A. afectarea cartilajului sacrat
B. afectarea cartilajului iliac
C. apartia unui tesut de granulatie
D. erodarea articulatiilor
E. procese de osificare
(pag. 2094)

M2254141. Leziunile coloanei vertebrale în spondilita anchilozanta includ:


A. osificarea encondrala continua
B. osteoporoza difuza
C. artrita periferica
D. hiperplazia sinoviala
E. vertebre patrate
(pag. 2094)

M2254142. Durerea la nivelul articulatiilor sacroiliace în spondilita anchilozanta poate fi provocata prin:
A. palpare în zonele osoase
B. presiune
C. manevre ce solicita articulatia
D. palparea în zonele de contractura musculara
E. genuflexiune
(pag. 2095)

M2254143. Expansiunea toracica în spondilita anchilozanta :


A. se masoara în expiratie maxima
B. se masoara în inspiratie maxima
C. constituie diferenta între expiratia maxima si insipiratia maxima
D. este sub 5 cm
E. este peste 15 cm
(pag. 2095)

M2254144. În stadiile precoce ale spondilitei anchilozante durerea poate fi:


A. persistenta
B. intermitenta

2038 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2039 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. absenta
D. paroxistica
E. declansata de miscari
(pag. 2095)

M2254145. În stadiile avansate ale spondilitei anchilozante durerea poate fi:


A. continua
B. intermitenta
C. cu perioade de exacerbare
D. paroxistica
E. absenta
(pag. 2095)

M2254146. Ce leziuni predomina în formele juvenile de spondilita anchilozanta?


A. simptomele axiale
B. artitele periferice
C. endezita
D. simptomele axial
E. localizarile sacroiliace
(pag. 2095)

M2254147. Care sunt comlicatiile cardiovasculare în spondilita anchilozanta?


A. insuficienta aortica
B. insuficienta mitrala
C. tulburarile de conducere
D. blocul atrioventricular
E. stenoza aortica
(pag. 2096)

M2254148. Care sunt factorii ce pot induce o evolutie letala în spondilita anchilozanta?
A. prostatita acuta
B. traumatismele coloanei vertebrale
C. hemoragiile digestive superioare
D. insuficienta aortica
E. insuficienta respiratorie
(pag. 2096)

M2254149. Care valori sunt biologice pot fi crescute în spondilita anchilozanta?


A. viteza de sedimentare a eritrocitelor
B. proteina C reactiva
C. hematocritul
D. factorul reumatoid
E. anticorpii antinucleari
(pag. 2096)

M2254150. Care pot fi modificarile respiratorii în spondilita anchilozanta?


A. reducerea fluxului aerian
B. scaderea capacitatii vitale
C. cresterea capacitatii functionale reziduale
D. scaderea functiei ventilatorii
E. fibroza progresiva a lobului pulmonar superior
(pag. 2096)

2039 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2040 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2254151. Stergerea radiografica în sacroileita din spondilita anchilozanta se datoreste:


A. progresiunii eroziunilor
B. sclerozei
C. fibrozei
D. anchilozei
E. puseelor de artrita acuta
(pag. 2096)

M2254152. Care examinare poate preciza mai precoce diagnosticul de spondilita anchilozanta?
A. artroscopia
B. tomografia computerizata
C. ecografia
D. rezonanta magnetica nucleara
E. examenul radiologic
(pag. 2096)

M2254153. Modificarile radiologice ale coloanei lombare în spondilita anchilozanta sunt:


A. rectitudinea determinata de pierderea lordozei
B. scleroza reactiva
C. vertebre patrate
D. osteoporoza
E. sindesmofite
(pag. 2096)

M2254154. Care principiu nu este cuprins în criteriile de de diagnostic New York modificate?
A. limitarea miscarilor coloanei lombare în plan sagital si frontal
B. sacroileita definita radiologic
C. absenta durerilor constante
D. prezenta artritelor periferice
E. limitarea expansiunii cutiei toracice la valorile standard pentru vârsta si sex
(pag. 2096)

M2254155. Care sunt elementele cele mai imoprtante în tratamentul spondilitei anchilozante?
A. administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene
B. administrare de steroizi
C. exercitiilele fizice
D. regimul alimentar
E. cresterea mobilitatii
(pag. 2096)

M2254156. Ce efecte are administrarea de sulfasalazina?


A. reduce simptomele articulare
B. amelioreaza testele de laborator
C. scade simptomele sacroileita
D. interfereaza redoarea coloanei vertebrale
E. nu are efecte benefice evidente
(pag. 2096)

M2254157. Ce tipuri de celule contine tesutul de granulatie din sacroileita în spondilita anchilozanta?
A. limfocite
B. plasmocite

2040 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2041 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

C. eritrocite
D. mastocite
E. condrocite
(pag. 2095)

M2254158. Care sunt modificarile cartilajului sacroileal în spondilita anchilozanta?


A. erodare
B. regenrarea fibrocartilajului
C. osificare
D. liza
E. obliterare articulara
(pag. 2095)

M2254159. Care sunt modificarile morfopatologice la nivelul coloanei vertebrale în spondilita


anchilozanta?
A. formare de tesut de granulatie
B. formare de sindesmofite
C. osificare encondrala
D. erodare
E. hipertrofie
(pag. 2095)

M2254160. Entezita se caracterizeaza prin:


A. leziuni granulare
B. leziuni erozive
C. leziuni ulcerative
D. tendinta la osificare
E. tendinta la cicatrizare
(pag. 2095)

M2254161. Insuficienta aortica în spondilita anchilozanta poate fi însotita de :


A. îngrosarea cuspelor valvei aortice
B. ateromatoza arcului aortic
C. proliferare intimala
D. bloc atrioventricular
E. lipsa semnului Valsalva
(pag. 2095)

M2254162. Ce leziuni digestive pot însoti spondilita anchilozanta?


A. gastrita hipertrofica
B. gastrita atrofica
C. ileita terminala
D. modificari inflamatorii microscopice ale colonului
E. modificari inflamatorii microscopice ale valvulei ileocecale
(pag. 2095)

M2254163. Simptomele de debut ale spondilitei anchilozante pot fi:


A. durerea cu debut insidios
B. durerea lombara
C. redoare matinala
D. redoare vesperala
E. nici un semn

2041 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2042 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

(pag. 2095)

M2254164. Zonele dureroase în spondilita anchilozanta pot fi:


A. jonctiunea costovertebrala
B. abdomenul inferior
C. marele trohanter
D. tuberozitatea ischiatic
E. calcâiele
(pag. 2095)

M2254165. Simptomele de baza în spondilita anchilozanta sunt:


A. febra
B. transpiratiile nocturne
C. anorexia
D. durerea
E. redoarea articulara
(pag. 2095)

M2254166. Modificarile radiologice sacroiliace în spondilita anchiolzanta pot fi evidentiate:


A. precoce
B. dupa cateva saptamîni de la debut
C. dupa câtiva ani
D. dupa 1-2 ani
E. conditionat de evolutia bolii
(pag. 2096)

M2254167. Durerea inflamtorie în spondilita anchilozanta are urmatoarele caractere:


A. debut brusc
B. durata mai mare de 3 luni pâna la primul consult medical
C. redoare articulara
D. ameliorarea cu exercitiul
E. persistenta
(pag. 2096)

M2254168. Durerea din spondilita anchilozanta trebuie diferentiata de dureri:


A. infectioase
B. metabolice
C. de efort
D. maligne
E. de suprasolicitare
(pag. 2096)

M2254169. Sindesmofitele marginale în spondilita anchilozanta au urmatoarele caractere:


A. leaga succesiv corpii vertebrali anterior
B. leaga succesiv corpii vertebrali lateral
C. nu sunt vizibili radiologic
D. sunt vizibili radiologic
E. dau aspectul de vertebra patrata
(pag. 2096)

M2254170. Printre complicatiile spondilitei anchilozante pot fi întasnite urmatoarele:


A. prostatita

2042 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2043 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. insuficienta renala cronica


C. amiloidoza
D. hepatita cronica
E. splenomegalia
(pag. 2096)

M2254171. Care dintre factorii de mai jos pot lipsi în spondilita anchilozanta?
A. factorul reumatoid
B. anticorpii antinucleari
C. nivelurile serice scazute de IgA
D. modificarile lichidului sinovial în formele asociate cu alte boli inflamatorii articulare
E. nivelurile crescute de IgA
(pag. 2096)

M2254172. Fenilbutazona în tratamentul spondilitei anchilozante nu este indicata în:


A. anemia aplastica
B. formele severe de boala
C. albuminurie
D. agranulocitoza
E. formele vertebrale de boala
(pag. 2096)

M2254173. Care dintre urmatorii agenti nu s-a dovedit ca ar fi eficient în tratamentul spondilitei
anchilozante?
A. sarurile de aur
B. penicilamina
C. glucocoricoizii sistemici
D. antiiflamatoarele nesteroidiene
E. gucocorticoizii intraleziionali sau intraarticulari
(pag. 2097)

M2254174. Cum si unde se administreaza glucocorticoizi în tratamentul spondilitei anchilozante?


A. prin ghidare ecografica
B. prin ghidare radiologica
C. prin ghidare CT
D. în articulatia sacroiliaca
E. în canalul rahidian
(pag. 2097)

M2254175. Tratamentul chirurgical în spondilita anchilozanta este indicata în:


A. artrita severa de sold
B. artritele sacroiliace
C. artritele periferice
D. artritele scapuloumerale
E. subluxatia atlantoaxiala
(pag. 2097)

M2254176. Spondilita anchilozanta poate beneficia de tratament cuu glucocorticoizi administrati local
în urmatoarele forme:
A. redorile ireductibile ale soldului
B. entezopatii persistente
C. entezopatii refractare la antiinflamtorii

2043 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2044 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. irita
E. prostatita
(pag. 2097)

M2254177. Boala cardiaca coexistenta cu spondilita anchilozanta poate impune:


A. administrare de cardiotonice
B. implantare de peacemaker
C. administrare de diuretice
D. înlocuirea valvei aortice
E. bypass
(pag. 2097)

M2254178. Asocierea cu HLA B27 în spondilita anchilozanta este:


A. prevalenta
B. congenitala
C. dependenta de severitatea bolii
D. independenta de severitatea bolii
E. independenta de evolutia bolii
(pag. 2094)

M2254179. În patogenia spondilitei anchilozante intervin:


A. factorii genetici
B. factorii de mediu
C. factorii metabolici
D. vârsta
E. depletia imunitara
(pag. 2094)

M2254180. Care din bolile intestinale însotesc mai frecvent spondilita anchilozanta?
A. colitita ulceroasa
B. tuberculoza ileocecala
C. boala Crohn
D. sindromul Ortner
E. cancerul de colon
(pag. 2094)

M2354181. Care sunt simptomele generale prezente la pacienţii cu SA


A. febră
B. anorexie
C. scădere ponderală
D. astenie fizică
E. transpiraţii nocturne
(pag. 2095)

M2354182. Care din următoarele manifestări sunt dominante la pacienţii cu SA cu debut juvenil
A. artritele periferice
B. spondilita
C. entezita
D. manifestările digestive
E. uveita
(pag. 2095)

2044 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2045 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2354183. Prin ce se caracterizează atacurile de uveită anterioară acută din SA


A. sunt unilaterale
B. sunt bilaterale
C. au tendinţa la recurenţă
D. produc durere, lăcrimare, fotofobie
E. sunt controlate eficient prin administrare locală de glucocorticoizi în asociere cu agenţi midriatici
(pag. 2095, 2097)

M2354184. Care din următoarele semne fizice sunt sugestive pentru SA avansată
A. accentuarea cifozei toracale
B. scolioza dorso-lombară
C. flectarea anterioară a gâtului
D. dispariţia lordozei lombare
E. cifozarea coloanei cervicale
(pag. 2095)

M2354185. Care din următoartele modificări paraclinice sunt prezente în SA


A. fosfataza alcalină crescută
B. Ig A serica crescută
C. factor reumatoid prezent
D. Ac. antinucleari prezenţi
E. Complement seric scăzut
(pag. 2096)

M2354186. Care din următoarele aspecte caracterizează insuficienţa ventilatorie din SA


A. scade capacitatea vitală
B. scade capacitatea funcţională reziduală
C. creşte capacitatea funcţională reziduală
D. măsurătorile fluxului aerian sunt normale
E. VEMS scăzut
(pag. 2096)

M2354187. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la hiperostoza scheletală idiopatică
(HSID)
A. HSID se caracterizează prin calcificarea şi osificarea ligamentelor paraspinoase
B. HSID se caracterizează prin osificarea progresivă a straturilor superficiale ale inelului fibros
C. articulaţiile diartrodiale nu sunt afectate
D. spaţiile intervertebrale sunt păstrate
E. articulaţiile sacroiliace sunt normale
(pag. 2096)

M2354188. Care din următoarele afirmaţii cu privire la aspectul sacroileitei din SA sunt false
A. sacroileita din SA este unilaterală
B. modificările şi progresia leziunilor la nivelul articulaţiei sacroiliace sunt simetrice în SA
C. modificările radiologice ale articulaţiilor sacroiliace apar în general tardiv după afectarea vertebrală
D. când apare fibroza şi anchiloza osoasă articulaţiile sacroiliace se şterg pe radiografie
E. progresia eroziunilor la nivelul articulaţiilor sacroiliace duce la pseudolărgirea spaţiului articular
(pag. 2096)

M2354189. Care din următoarele criterii nu aparţin criteriilor New York (1984) modificate pentru
diagnosticul de SA
A. istoric de lombosacralgie inflamatorie

2045 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2046 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. sacroileita definită radiologic


C. artrita periferică
D. talalgia
E. limitarea mişcării coloanei lombare în plan sagital şi frontal
(pag. 2096)

M2354190. Care din următoarele entităţi sunt incluse în grupul spondilartropatiilor


A. sindromul Reiter
B. spondilita anchilozantă
C. poliaritrita reumatoidă
D. artrita reactivă
E. spondilartrita juvenilă
(pag. 2094)

M2354191. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la spondilita anchilozantă (SA)
A. SA este o boală inflamatorie
B. SA afectează predominant scheletul axial
C. SA nu afectează articulaţiile periferice
D. SA este prototipul spondilartropatillor
E. SA este mai frecventă la sexul masculin
(pag. 2094)

M2354192. Care din următoarele afirmaţii susţin rolul terenului genetic în patogenia SA
A. 90% din pacienţii cu SA sunt HLA B27 pozitivi
B. în famillile pacienţilor cu SA prevalenţa bolii este de 10-20% printre rudele adulte de gradul 1 care au
moştenit B27
C. SA este asociată cu bolile inflamatorii intestinale
D. bolile inflamatorii intestinale sunt un factor de risc pentru SA
E. răspândirea SA în lume urmeză cu aproximaţie prevalenţa HLA B27 în populaţie
(pag. 2094)

M2354193. Din punct de vedere anatomo-patologic artrita periferică în SA se caracterizează prin


A. hiperplazie sinovială
B. vilozităţi sinoviale
C. depozite de fibrină
D. infiltrare limfoidă
E. aglomerări de plasmocite
(pag. 2094)

M2354194. Prin ce se caracterizează lombalgia din SA


A. debut insidios
B. redoare matinală
C. ameliorare în repaus
D. debut sub 40 de ani
E. localizată în regiunea lombară inferioară sau gluteală
(pag. 2095)

M2554195. Care din următoarele trăsături pot fi atribuite spondilitei anchilozante:


A. afectează scheletul axial
B. boala debutează frecvent în copilărie
C. prevalenţa este mai mare la femei
D. poate afecta articulaţiile periferice

2046 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2047 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. este prototipul spondiloartropatiilor


(pag. 2094)

M2554196. Aspecte radiologice sugestive pentru spondilita anchilozantă sunt:


A. prezenţa sindesmofitelor
B. vertebre "pătrate"
C. osteoporoza vertebrală difuză
D. aspectul de "coloană de bambus"
E. osteofitoza vertebrală
(pag. 2094)

M2554197. Artrita periferică din spondilita anchilozantă se caracterizează prin:


A. hiperplazie sinovială
B. infiltrare limfoidă
C. formare de panus
D. aglomerare de plasmocite
E. vilozităţi sinoviale exuberante şi depozite de fibrină
(pag. 2094)

M2554198. Manifestările cardiace observate în evoluţia spondilitei anchilozante sunt:


A. insuficienţa tricuspidiană
B. cardiomiopatia restrictivă
C. insuficienţa aortică
D. stenoza mitrală
E. bloc atrioventricular
(pag. 2095)

M2554199. În spondilita anchilozantă afectarea tubului digestiv este constatată:


A. esofagian
B. duodenal
C. la nivelul colonului
D. la nivelul fornixului gastric
E. la nivelul valvei ileo-cecale
(pag. 2095)

M2554200. Cele mai frecvente manifestări extraarticulare în spondilita anchilozantă sunt:


A. entezita paravertebrală
B. nefropatia cu IgA
C. irita
D. stenoza aortică
E. achalazia
(pag. 2095)

M2554201. În patogeneza spondilitei anchilozante se reţin:


A. prezenţa antigenului HLA-B27
B. deficienţa de glucozamină a cartilajului
C. proliferarea necontrolată a osteoclastelor
D. creşterea IgA seric
E. inflamaţia imună
(pag. 2095)

M2554202. Durerea în spondilita anchilozantă este:

2047 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2048 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. lombară inferioară sau gluteală


B. accentuată de mişcare
C. ameliorată la repaus
D. însoţită de redoare matinală
E. nu apare nocturn
(pag. 2095)

M2554203. În spondilita anchilozantă palparea este dureroasă frecvent în următoarele localizări:


A. la nivelul articulaţiei radio-carpiene
B. la joncţiunea costovertebrală
C. la nivelul proceselor spinoase
D. la nivelul tuberozităţii ischiatice
E. la nivelul călcâiului
(pag. 2095)

M2554204. În debutul juvenil al spondilitei anchilozante sunt dominante:


A. artritele periferice
B. vasculita
C. creşterea titrului ASLO
D. pericardita
E. entezita
(pag. 2095)

M2554205. Examenul obiectiv în spondilita anchilozantă evidenţiază:


A. limitarea flexiei anterioare a coloanei vertebrale
B. creşterea mobilităţii în extensia coloanei vertebrale
C. diminuarea expansiunii cutiei toracice
D. test Schober peste 7 cm
E. contractura musculaturii paravertebrale
(pag. 2095)

M2554206. Care din următoarele teste au utilitate în urmărirea evoluţiei spondilitei anchilozante:
A. măsurarea înălţimii corpului
B. testul Schober
C. distanţa occiput-perete
D. determinarea expansiunii toracice
E. biopsia cutanată
(pag. 2095)

M2554207. Debutul spondilitei anchilozante în adolescenţă se caracterizează prin:


A. vindecare spontană
B. prognostic prost
C. afectarea frecventă a şoldului
D. are o evoluţie variabilă
E. se vindecă sub tratament în perioada maturităţii
(pag. 2095)

M2554208. Complicaţiile spondilizei anchilozante care reduc speranţa de viaţă sunt:


A. entezita
B. fracturile coloanei vertebrale cu afectare medulară
C. hemoragiile digestive postmedicamentoase necontrolate
D. insuficienţa aortică

2048 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2049 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. insuficienţa respiratorie
(pag. 2096)

M2554209. Care din următoarele date nu sunt observate în spondilita anchilozantă:


A. prezenţa factorului reumatoid
B. creşterea VSH
C. antigenul HLA B27
D. creşterea IgA serice
E. prezenţa anticpropilor antinucleari
(pag. 2096)

M2554210. Explorarea radiologică a sacroileitei din spondilita anchilozantă descrie:


A. voalarea marginilor osoase
B. eroziuni osoase
C. apariţia geodelor la nivelul sacrului
D. pseudolărgirea spaţiunui articular
E. formarea de punţi osteofitice
(pag. 2096)

M2554211. Menţionaţi două din următoarele tehnici care pot evidenţia precoce modificările din
spondilita anchilozantă:
A. radiografia simplă
B. tomografia computerizată
C. rezonanţa magnetică nucleară
D. osteodensitometria
E. ecografia
(pag. 2096)

M2554212. Criteriile de diagnostic ale spondilitei anchilozante cuprind:


A. sacroileita definită radiologic
B. osteofitoza
C. prezenţa anticorpilor antinucleari
D. istoric de durere inflamatorie a spatelui
E. limitarea mişcărilor coloanei lombare şi a expansiunii cutiei toracice
(pag. 2096)

M2554213. Dintre efectele adverse severe ale fenilbutazonei, se menţionează:


A. anemia aplastică
B. ototoxicitatea
C. agranulocitoza
D. scăderea acuităţii vizuale
E. osteoporoza
(pag. 2096)

M2554214. Artritele periferice din spondilita anchilozantă pot fi ameliorate sub tratament cu:
A. colchicină
B. sulfasalazină
C. săruri de aur
D. penicilamină
E. metotrexat
(pag. 2096-2097)

2049 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2050 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

M2554215. În tratamentul spondilitei anchilozante se utilizează:


A. indometacinul
B. penicilamina
C. fenilbutazona
D. allopurinolul
E. colchicina
(pag. 2096)

M2554216. Irita din spondilita anchilozantă beneficiază de tratament cu:


A. glucocorticoizi local
B. săruri de aur
C. agenţi midriatici
D. colchicină
E. vitamina D
(pag. 2097)

M2554217. Manifestările cardiace din spondilita anchilozantă sunt corectate eficient prin:
A. protezarea valvei aortice
B. tratamentul cu coronarodilatatoare
C. implantarea de pacemaker
D. protezarea valvei mitrale
E. decompresia lichidului pericardic
(pag. 2097)

M2654218. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu sindromul insuficienţei renale cronice (IRC)
A. IRC implică scăderea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe o perioadă de cel puţin 3 la 6 luni
B. prezenţa cilindrilor hematici în sedimentul urinar este specifică pentru IRC
C. creşterea diametrului cilindrilor granuloşi reflectă hipertrofia nefronilor funcţionali
D. în stadiu final al oricărei nefropatii tubulointerstiţiale urina conţine multe proteine şi numeroşi cilindri chiar
dacă s-a instalat IRC
E. indiferent de cauză, IRC este rezultatul distrucţiei progresive şi ireversibile a nefronilor
(pag. 1648)

M2654219. Alegeţi anormalităţile (manifestările) clinice şi biologice declanşate de creşterea ureei


sanguine în insuficienţa renală cronică (IRC)
A. anorexia
B. deteriorarea funcţiei plachetare
C. voma
D. hipocalcemia
E. cefaleea
(pag. 1667)

M2654220. Precizaţi produşii rezultaţi din metabolismul proteinelor şi aminoacizilor


A. produşi finali avansaţi de glicozilare
B. metilguanidina
C. creatinină
D. fenilalanină
E. glucoronoconjugaţii şi agliconii
(pag. 1668)

M2654221. Precizaţi care sunt semnele malnutriţiei protein-calorice la bolnavii cu uremie


A. hiperhidratarea osmotică a celulelor

2050 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2051 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

B. hipertermia
C. astenia
D. pierderea masei corporale proteice şi a depozitelor adipoase
E. scăderea ponderală
(pag. 1668)

M2654222. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la tulburările metabolismului carbohidraţilor din cursul
uremiei
A. hiperglicemia severă este neobişnuită
B. nivelurile glicemiei după înfometare sunt de obicei ridicate
C. rata utilizării glucozei în ţesuturile periferice este diminuată
D. nivelul glicogenului este scăzut
E. la diabeticii insulino-dependenţi necesarul de insulină creşte paralel cu azotemia progresivă
(pag. 1668)

M2654223. Alegeţi care din tulburările neuromusculare ale unui bolnav uremic persistă în ciuda unui
program optim de dializă
A. tulburările de somn
B. letargia
C. miocloniile
D. crampele musculare
E. sindromul picioarelor neliniştite
(pag. 1669)

M2654224. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la anomaliile hematologice la bolnavii cu uremie


A. hemoliza este o cauză importantă de anemie
B. pierderile de sînge sunt exagerate la pacienţii hemodializaţi
C. tratamentul cu eritropoetină trebuie instituit dacă hematocritul este mai mic de 30%
D. terapia parenterală sau orală cu fier este contraindicată
E. hemocromatoza este o complicaţie obişnuită la pacienţii dializaţi şi trataţi cu eritropoetină (EPO)
(pag. 1672)

M2654225. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la anomaliile (tulburările) neuromusculare din uremie
A. incapacitatea de concentrare, somnolenţa şi insomnia sunt simptome timpurii
B. miocloniile apar în uremia terminală
C. neuropatia periferică este obişnuită în fazele precoce ale insuficienţei renale
D. în cadrul neuropatiilor periferice membrele superioare sunt afectate mai mult decît cele inferioare
E. anomaliile electroencefalografice nespecifice pot persista şi după aplicarea tratamentului prin dializă
(pag. 1672)

M2654226. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la terapia conservatoare a insuficienţei renale


progresive
A. dieta cu conţinut scăzut în proteine iniţiată timpuriu (la o RFG peste 40-50 ml/min) nu încetineşte progresia
bolii renale
B. scăderea presiunii sanguine sub o valoare medie de aproximativ 95 mm Hg încetineşte progresia bolii
renale
C. hiperuricemia trebuie tratată cu allopurinol numai dacă se asociază guta
D. tratamentul timpuriu al hiperparatiroidismului secundar nu previne instalarea osteodistrofiei renale la
pacienţii uremici
E. pentru evitarea calcificărilor viscerale produsul calciu-fosfor trebuie menţinut peste 70
(pag. 1674)

M2654227. Urmatoarele afectiuni sunt incadrate in grupul SASN:

2051 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2052 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. Artrita enteropatica
B. Sdr Reiter
C. Artrita gonococica
D. Spondilita psoriazica
E. Spondilartropatia juvenila
(pag. 2094)

M2654228. In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit rolul terapeutic
B. Artritele periferice reactioneaza favorabil la administarea de Meţotrexat
C. Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si reduce simptomele articulare
D. Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia aplastica si agranulocitoza
E. Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SA
(pag. 2096)

M2654229. Explorarile de laborator in SA nu evidentiaza:


A. Factor reumatoid negativ
B. FAL intotdeauna normala
C. AAN frecvent prezenti
D. Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activa
E. Anemie normocroma, normocitara
(pag. 2096)

M2654230. Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) se caracterizeaza prin:


A. Aspect radiologic de "ceara prelinsa” prin calcificarea inelului fibros
B. Articulatii sacroiliace normale
C. Afectarea articulatiilor diartroidale
D. Calcificarea si osificarea ligamentelor paravertebrale
E. Prezenta sindesmofitelor
(pag. 2096)

M2654231. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. Insuficienta respiratorie poate fi cauza de deces in SA
B. Cea mai grava complicatie a afectarii coloanei vertebrale in SA este fractura
C. Tulburarile de ritm si conducere lipsesc in SA
D. HSID apare mai frecvent la femei
E. In HSID spatiile intervertebrale sunt pastrate
(pag. 2096)

M2654232. Decesul in SA se datoreaza in special:


A. Amiloidozei renale
B. Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune medulara
C. Infarctului miocardic in context vasculitic
D. Hemoragiilor digestive postmedicamentoase
E. Septicemiei
(pag. 2096)

M2654233. Afirmatiile de mai jos referitoare la SASN sunt false:


A. Artrita psoriazica se asociaza cu ulceratii bucale si uretrita
B. In artrita reactiva simptomele predomina la extremitatile inferioare
C. Keratoderma blenorhagica este caracteristica SA
D. In artritele reactive sacroileita este frecvent asimetrica

2052 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2053 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

E. Sindesmofitul este caracteristic artritei reactive


(pag. 2098,2099)

M2654234. Precizati care sunt manifestarile comune artritelor reactive si artropatiei psoriazice:
A. Uveita, afectarea unghiala
B. Asimetria artritelor, aspect de deget in cirnat
C. Ulceratii bucale
D. Uretrita
E. Leziuni tegumentare similare histologic
(pag. 2099)

M2654235. La examenul clinic al unui pacient cu SA avansata, constatam:


A. Stergere lordozei lombare cu accentuarea cifozei dorsale
B. Distanta occiput perete nemodificata
C. Flexum de sold si genunchi
D. Testul Schober -10/15
E. Suflu sistolic la focarul aortei
(pag. 2095-2096)

M2654236. In SA:
A. Debutul in adolescenta se coreleaza cu afectarea severa a soldurilor
B. La barbati anchiloza totala a coloanei este rara
C. Forma periferica de SA apare inspecial la barbati
D. Anchiloza cervicala izolata inregistreaza o prevalenta mai mare la femei
E. Toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate
(pag. 2096)

M2654237. Durerea inflamatorie lombara din SA are urmatoarele caractere:


A. Debut peste varsta de 60 de ani
B. Debut insidios
C. Durata mai mare de 3 luni
D. Redoare matinala
E. Ameliorare la miscare
(pag. 2096)

M2654238. Criteriile de diagnostic New York pentru SA sunt:


A. Limitarea miscarilor coloanei lombare in plan frontal si sagital
B. Limitarea expansiunii cutiei toracice
C. Insuficienta aortica sau bloc AV
D. Absenta factorului reumatoid si AAN
E. Scaderea capacitatii vitale si cresterea capacitatii reziduale functionale
(pag. 2096)

M2654239. Urmatoarele afirmatii referitoare la SA sunt false, cu exceptia:


A. Factorul reumatoid poate fi prezent in serul bolnavilor cu SA
B. Cresterea VSH si PCR caracterizeaza formele active de boala
C. Pacientii cu boala severa prezinta cresterea fosfatazei alcaline
D. Cresc nivelurile serice ale IgG si IgM
E. Toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate
(pag. 2096)

M2854240. Dintre manifestarile clinice prezente in spondilita anchilozanta putem mentiona:

2053 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2054 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

A. dureri osoase declansate de palpare


B. durere toracica
C. durerea si redoarea gatului prin afectarea coloanei cervicale
D. febra, transpiratii nocturne, anorexia
E. durerea se localizeaza mai rar la nivelul jonctiunii costovertebrale
(pag. 2095)

M2854241. Urmatoarele afirmatii referitoare la spondilita anchilozanta sunt false, cu exceptia:


A. asocierea cu HLA B27 este independenta de severitatea bolii
B. colita ulceroasa si boala Crohn sunt factori de risc pentru spondilita anchilozanta independent de HLA B27
C. uveita acuta anterioara apare la aproximativ 20% din pacienti
D. artrita inflamatorie a articulatiilor interapofizare este destul de rara
E. insuficienta aortica apare la un numar destul de mare de pacienti
(pag. 2094-2095)

M2854242. Date de laborator intalnite in spondilita anchilozanta sunt urmatoarele:


A. HLA B27 este prezent la toti pacientii
B. proteina C reactiva are niveluri crescute
C. anticorpi antinucleari constant prezenti
D. masuratorile fluxului aerian sunt in general normale
E. pacientii cu boala severa pot prezenta valori usor scazute ale fosfatazei alcaline
(pag. 2096)

M2854243. Urmatoarele modificari ale coloanei vertebrale sunt prezente in spondilita anchilozanta, cu
exceptia:
A. fracturi de coloana cervicala
B. anchiloza totala a coloanei vertebrale
C. osteoporoza coloanei vertebrale
D. disparitia lordozei dorsale
E. disparitia cifozei toracale
(pag. 2095-2096)

M2854244. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul spondilitei anchilozante:


A. nu se cunoaste un agent terapeutic care sa modifice progresiunea bolii
B. fenilbutazona poate produce agranulocitoza
C. metotrexatul se administreaza cu succes in cazul artritelor periferice
D. se pot administra cu rezultate benefice glucocorticoizi sistemici sau saruri de aur
E. cea mai frecventa indicatie de interventie chirurgicala este corectia flexiei extreme a coloanei vertebrale
(pag. 2096-2097)

M2854245. Despre hiperostoza scheletala idiopatica difuza sunt adevarate urmatoarele:


A. este o forma clinica de spondilita anchilozanta
B. apare la barbatii tineri si este rara la batrani si femei
C. este adesea catalogata ca o varianta de artroza
D. pacientii sunt asimptomatici sau au redoare matinala
E. produce modificari radiografice severe si simptome usoare
(pag. 2096)

M2954246. Criteriile de diagnostic ale spondilitei anchilozante nu includ:


A. Limitarea mişcărilor coloanei lombare în plan sagital şi frontal
B. Prezenţa anticorpilor antinucleari
C. Sacroileita definită radiologic

2054 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2055 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IX a

D. Redoare matinală a articulaţiilor mâinii


E. Valori crescute ale probelor inflamatorii
(pag. 2096)

M2954247. Modificările radiologice ale coloanei vertebrale in spondilita anchilozantă pot cuprinde:
A. Tasare vertebrală
B. Hernie discală
C. Punţi osoase
D. Rectitudinea vertebrală
E. Osteoporoză
(pag. 2096)

M2954248. Afectările extraarticulare din spondilită anchilozantă:


A. Pneumonită
B. Uveită posterioară
C. Hepatită autoimună
D. Îngroşarea valvelor aortice
E. Nefropatie cu IgA
(pag. 2095)

M2954249. Referitor la corelaţia dintre spondilita anchilozantă şi Ag HLA B24 următoarele afirmaţii
sunt corecte:
A. Unii pacienţi au atât spondilită anchilozantă cât şi boala Crohn cu HLA B24 pozitiv
B. Rata concordanţei la gemenii monozigoţi este 100%
C. Există corelaţie evidenţiată statistic între HLA B24 şi Spondilita anchilozantă
D. În studii populaţionale 5-10% din adulţii cu HLA B24 au Spondilită anchilozantă
E. La populaţia caucaziană 90% din pacienţii cu spondilită anchilozantă au HLA B24
(pag. 2094)

M2954250. Referitor la tabloul clinic din spondilita anchilozantă sunt false următoarele afirmaţii:
A. Debutul are loc după 50 de ani
B. Afectarea cervicală este precoce
C. Uveita este cea mai frecventă afectare extraarticulară
D. Durerea lombară este persistentă de la început
E. Simptomele iniţiale sunt generale (astenie, fatigabilitate), urmate de cefalee rebelă
(pag. 2095)

2055 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro