Sunteți pe pagina 1din 17

INTRODUCERE

Cstoria i familia reprezint un adnc ocean purtat de valurile timpului trecut de la prima pereche de oameni pn astzi, sinergie ntre opera lui Dumnezeu i implicarea uman, o msur a iubirii n ambele sensuri, ntre Creator i coroana creaiei, pe vertical, i ntre cei ncununai, pe orizontal, este viata nsi a umanitii acoperit de Pronia divin i icoan a mbrtirii tainice dintre Mirele Mntuitor i Biserica Mireas n cmrile mpriei celei venice. Cstoria i familia exista de la nceput, de cnd a creat Dumnezeu omul ca brbat i femeie. El a creat de fapt, familia. Familia reprezint, deci, una din coordonatele eseniale ale umanitii. Familia, este reflectarea chipului lui Dumnezeu n om, manifestat prin comuniunea specific ei, asemenea comuniunii intratrinitare. Cstoria i familia sunt obiect al purtrii de grij al lui Dumnezeu pentru omul cel czut, dar cu menirea de a asigura - prin naterea i creterea pruncilor dup voia dumnezeiasc - ceteni ai cerului. Cstoria i familia sunt obiect al preocuprii profeilor i drepilor din Vechiul Testament, ca i al Sfinilor Prini de-a lungul veacurilor, dup cum trebuie s fie i astzi i ntotdeauna, obiect de serioas preocupare din partea tuturor celor rnduii de Dumnezeu s vegheze asupra bunului mers al ei, adic a factorilor responsabili ai Bisericii i ai comunitilor umane, n general.1 Referindu-se la importana pe care a primit-o cstoria n iconomia cretin, Prea Fericitul Printe Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, zice: ,,Prin venirea n lume i lucrarea izbvitoare i nnoitoare a Mntuitorului Iisus Hristos, aceast ornduial a fost ridicat pe o treapt de sfinenie care face, ca, de atunci, familia ce rodete din ea, s poat fi vzut ca o imagine miniatural a Bisericii.''2 Lucrarea lui Dumnezeu este ns urmrita struitor de intenia i de lucrarea nimicitoare a vrjmaului diavol. Cstoria i familia cretin, sunt inta de preferin ale atacurilor diavoleti, care amenin nsi fiina i rosturile lor. Atacurile sunt variate i subtile, implicnd consecine deosebit de grave, pentru familie, pentru Biseric, dar i pentru societate, n general. Starea de criz, desigur, provine din necredina i nepsarea fa de voia lui Dumnezeu. Cauza generatoare a dramelor contemporane n familie este, aadar, abdicarea de la principiile moralei cretine pentru ntemeierea i ntrirea unitii n actul nsoirii. ,,Scoaterea Evei din Adam, nseamn c Eva a fost cuprins virtual n Adam i nainte de aducerea ei destinat la existen."3 Scopul cstoriei cretine este nmulirea neamului omenesc, ajutorul reciproc, evitarea desfrnrii i mai ales comuniunea ntru iubire a celor doi care- i transmit reciproc darurile specifice fiecruia. Familia este cel dinti cadru social de care are nevoie fiecare om ca s triasc. Familia este prima alctuire din viaa obteasc din care cresc toate celelalte forme de via social. Aici se nate copilul plpnd i neputincios pecetluind dragostea celor doi prini.
1 2

Pr. Dr.Constantin Mihoc, Taina Casatoriei si familia cretina, ed.Teofania, 2002, pp11-12. Teoctist, Patriarhul B.O.R., Cuvnt pastoral cu ocazia Zilei familiei, 15mai 1994, in vol. Familia cretina azi, Ed.Trinitas, Iai, 1995, p.7. 3 Pr.Prof. Dr. Dumitru Staniloaie ,Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol.III, Bucuresti, 1978, p.180

Unirea dintre so i soie este icoana unirii dintre Hristos i Biseric. Familia cretin i formeaz pe membrii ei prin cldura dragostei pe al crei altar se aduce ca jertf, prin excelent, druirea de sine. Nicieri nu gsim resursele de rbdare, de iubire i de jertfelnicie ca la prini. ,,Sensul adevrat al cstoriei l constituie legtura nemijlocit a soilor cu Domnul Hristos." Familia este ,,biserica cea mic " este ,,casa lui " pentru c ,,unde este Hristos este i Biserica Lui" dup cum spune Sfntul Ignatie al Antiohiei. Contiina cretin tradiional, a vzut n cstorie, nu doar o simpl convieuire uman ntre brbat i femeie, ci i o angajare eclesial i fidelitate fa de poruncile evanghelice fa de Cel ce este temeiul lor ontologic, Persoana lui Hristos. Familia constituie i o ordine spiritual, pentru ca iubirea dintre brbat i femeie, dac ar rmne doar la dimensiunea carnal, ar degenera, pe cnd n realitate, este o comuniune ce unete i sufletele i trupurile. Spiritualitatea relaiei brbat-femeie, prin asumarea responsabilitilor conjugale, prin jertfa autodruirii, prin depirea egoismului, a satisfaciei limitate, sunt un tezaur sacru pentru deplina umanizare, pentru o via deiform a familiei. Cunoaterea mai complet a situaiei reale a familiei cretine azi, pe de o parte, i nelegerea mai profund a vocaiei sale spirituale n biseric i n lume, pe de alt parte, se impun ca dou condiii primordiale datorit nevoii de fidelitate i discernmnt ntru credin a cretinului, precum i nevoii sale de a face fa realitii complexe a societii n care triete.4 In faa crizei morale i spirituale de azi, trebuie s adncim prin nvtur i educaie, prin via de rugciune i cultur a sufletului, semnificaia sau rostul credinei, a legturii omului cu Dumnezeu n organizarea i propirea familiei cretine. Trebuie s redescoperim i mai mult importana dreptei nvturi i dreptei vieuiri cretine privind familia ca icoan a bisericii, ca icoan a iubirii lui Hristos fa de umanitate, aa cum rezult din Sfnta Scriptura (Efeseni 5,2123). Din nefericire, nu puine sunt n ziua de azi, cazurile n care dispreuirea afeciunii datorate familiei i abandonarea responsabilitii fa de ea, conduc la suferine nesfrite, la rni de nelecuit. De aceea, consider c aceast lucrare nchinat ,,familiei" poate contribui la o lrgire i nuanare a orizontului problemelor existente i soluiilor posibile n rezolvarea lor. Remediul nu poate fi altul dect a reda familiei dimensiunea de sfinenie i unitate indisolubil revelate n Sfnta Scriptur, promovat i aprat de Sfinii Prini.,,E o vistierie spiritual, din avuia creia ne putem mbogi cunotinele referitoare la taina Nunii i la chipul ei dumnezeiesc.5

1. CASATORIA SI FAMILIA IN SFANTA SCRIPTURA


4

Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Familia cretina- Biserica de acas, in vol. Familia cretina azi,p.56. 5 Arhit.Prof.Dr.Constantin Voicu, Invatatura despre creaie la Sfntul Vasile cel Mare, nchinare la 1600 de ani de la savarsirea sa; Col.,, Biblioteca Teologica, IBM, Bucureti, 1980, p.75

1.1.IN VECHIUL TESTAMENT SI IN IUDAISM. Vorbind despre cstorie i familie, trebuie s ne referim n primul rnd la relatarea biblic despre crearea omului. Potrivit textului vechitestamentar, omul a fost fcut de Dumnezeu dup crearea tuturor celorlalte fpturi, ca o ncoronare a lucrrii Lui din cele ase zile ale facerii lumii.6,, Si a zis Dumnezeu: S facem om dup chipul i dup asemnarea Noastr, relateaz cartea Facerii ( 1,26 ). Apoi continu : ,, Si a fcut Dumnezeu pe om dup chipul Su; dup chipul lui Dumnezeu l-a fcut; a fcut brbat i femeie. Si Dumnezeu i-a binecuvntat, zicnd: Cretei i v nmulii i umplei pmntul i -l supunei...(v.27-28). In capitolul 2 al Facerii, este istorisit crearea Evei din coasta lui Adam(v.21-22), din cauza faptului c pentru acesta nu se gsise ,,ajutor pe potriva lui''(v.20). Cnd a vzut-o pe Eva, Adam a exclamat: ,,Iat acesta-i os din oasele mele i carne din carnea mea; ea se va numi femeie pentru c este luat din brbatul su. De aceea va lsa omul pe tatl su i pe mama sa i se va uni cu femeia sa i vor fi amndoi un trup.''(v.23-24). Din aceste cuvinte, se desprind cteva coordonate principale ale nvturii biblice cu privire la cstorie i familie: 7 - Dumnezeu l-a creat pe om dup chipul Su ,adic persoan cu voin liber, cu capacitate de gndire i de iubire, dndu-i stpnire asupra pmntului. 8 -Dumnezeu l-a creat pe om bisexuat, brbatul i femeia fiind deopotriv dup chipul lui Dumnezeu. Ceea ce nseamn c omul este destinat, prin nsi creaia sa, vieii de comuniune, dup modelul comuniunii care exist ntre Persoanele Sfintei Treimi. ,,Cele dou sexe sunt complementare nu numai pe plan fizic, ci i prin comuniunea de via, care face din iubirea conjugal un reflex al iubirii intratrinitare.'9 ,,Nu numai ca s-l ajute pe Adam crease Dumnezeu pe Eva ci i pentru ca s-l fereasc de singurtate, cci numai pentru c se completeaz reciproc formeaz ei omul deplin.'' Intre cei doi trebuie s stpneasc legea iubirii. ,,Pentru a fi o unire desvrit, cstoria comport o iubire desvrit. De aceea ea trebuie s fie indisolubil. Astfel, cstoria avea de la nceput atributele unitii i indisolubilitii. Brbatul avea, n mod deplin, n unirea desvrit cu o femeie, tot ce-l completa esenial; i femeia la fel. '' De aceea, vorbind despre cstorie, Mntuitorul Iisus prezint aceast unire ntre brbat i femeie ca pe o lucrare a lui Dumnezeu. ,,Nai citit c Cel ce i-a fcut de la nceput brbat i femeie?''(Mt.19,4). Si mai departe: ,,Aa nct nu mai sunt doi, ci un trup. Deci ce a mpreunat Dumnezeu omul s nu despart.''(v.6). Aadar cstoria are un caracter sacru nc de la creaie. Importana pe care o are cstoria i unirea deplin n iubire a soilor este reflectat att n Vechiul Testament, fiind folosit ca metafor pentru relaia dintre Iahve i poporul Su (Os.1, 2 s.u.; 3, 1 s.u; 4, 10 5; Ieremia 2,3;13,21-27 Iez.16;23; Is.54, 62 s.a.), ct i n Noul Testament unde cstoria apare ca o figur profetic a unirii dintre Hristos i Biserica Sa.

Pr. Profesor Vasile Mihoc, Casatoria si familia in lumina Sfintei Scriptiri.Naterea de prunci, scop principal al casatoriei in MA, XXX (1985), nr.9-10, p.582-504. 7 Idem, Omul chip si asemnare a lui Dumnezeu, dei poarta rnile pcatelor, in MA, XXVI(1981),nr.7-9; 549 s.u. 8 Pr.Prof.Vasile Mihoc, Casatoria si familia,p.582. 9 Ibidem,p.181.

1.2 IMPORTANTA FAMILIEI LA VECHII IUDEI Atunci cnd tnrul Iacov a mers la unchiul su Laban, acesta, recunoscndu-l ca membru al rudeniei sale, i zice:,,Tu eti din oasele mele i din carnea mea'' (Fac. 29,14). Aceast imagine, care reflect caracterul concret al Bibliei, demonstreaz importana familiei la vechii iudei. Familia, era pentru evreii biblici, celula de baz a societii. Ea era o,, entitate juridic'', o parte a tribului sau a seminiei. Membrii unei familii se simeau a fi acelai ,,os'' i aceeai ,,carne'',iar a avea acelai snge nsemna a avea acelai suflet''. Dar familia, are la vechii evrei, nu numai un rol social, ci i unul religios. Unele srbtori se celebrau n familie, ele reunindu-i pe toi membrii familiei, iar capul familiei era un fel de oficiant. Aa era, de pilda, srbtoarea Patelor, care se celebra n familie.(Ies.12,3;13,8). Cuvntul ,,familie''acoperea o realitate mai larg dect ceea ce nelegem noi astzi. Ebraicul,,ah'' (n aramaic ,,aha'') nsemn deopotriv frate, frate vitreg, vr, ruda apropiat. Astfel, Avraam i zice nepotului su Lot:,, S nu fie sfad ntre mine i tine...,,cci suntem frai''. (Fac.13,8). Tot frate l numete Laban pe nepotul su Iacov (Fac. 29, 15), dei situaia fericit sau nefericit a unuia din membrii familiei avea un impact puternic asupra tuturor membrilor acelei familii. 1.3 OBLIGATIA CASATORIEI. MONOGAMIA SI POLIGAMIA. LEVIRATUL Prima porunca dat de Dumnezeu protoprinilor a fost:,, Cretei i v nmulii''(Fac.1,28). De aceea, cstoria era n mare cinste la evrei. Celibatul era considerat o anomalie, ba chiar o ruine. Existau totui motive n epoca Mntuitorului, n care oamenii alegeau celibatul din motive religioase. Este vorba, mai ales de esenieni, aceast comunitate cvasimonastic stabilit pe rmul apusean al Mrii Moarte, ce neau lsat importante manuscrise descoperite ncepnd cu anul 194. Pentru a asigura mai bine permanea neamului i a familiei, vechii evrei admiteau poligamia. Chiar unii judectori i regi bine plcui lui Dumnezeu, ca Ghedeon, David sau Solomon, au avut haremuri, numrul mare de soii i concubine fiind un semn al puterii lor ( Jud.8,30;II Regi 2,2;III Regi 11,1). Din motive mai ales de ordin economic, oamenii de rnd se mulumeau cu doua femei(I Regi 1,2). Primul poligam de care vorbete Biblia a fost Lameh (Fac.4,19), un urma al lui Cain, ceea ce, desigur, nu oferea poligamiei o buna recomandare. In scrierile profetice, idealul cstoriei monogame este nfiat ca un simbol al unirii dintre Iahve i poporul su.(Ier.2,2; Iez.16,8; Os.2,9; Mal.2,14). Iar n cartea Tobit, o adevrat istorie familial, monogamia apare ca ceva nu numai firesc, ci i uzual. Poate c cea mai important dovad c monogamia constituie idealul de cstorie, o dovedete faptul c marelui preot(arhiereului) israelit i era cu totul interzis de a avea mai mult dect o femeie.10 Se pare c n vremea Mntuitorului predomina monogamia. Dei Sfintele Evanghelii nu ne redau vreun cuvnt direct al Mntuitorului mpotriva poligamiei,
10 10 11

Pr.Dr.Constantin Mihoc, Taina casatoriei si familia cretina, ed. Teofania, 2002 pp.19-20. Cf.ibidem ,p.150.

este absolut clar, c ea nu-i putea avea locul n nalta Sa concepie despre cstorie (Mt.19,2-12). Evreii se cstoreau foarte tineri. Rabinii, n general, socotesc vrsta de 18 ani a brbatului,ca cea mai potrivit pentru ncheierea unei cstorii. Unii chiar afirm c Dumnezeu l blesteam pe brbatul care nc nu e cstorit la vrsta de 20 de ani. Ct despre fete, ele erau cstorite chiar la 12- 13 ani. Legea interzicea israieliilor de a-i lua femei din neamuri pgne, ca nu cumva s fie atrase de ele la idolatrie (Ies.34,15-16). Inc nainte de promulgarea Legii lui Moise, Avraam trimisese s i se aduc fiului su Isaac, o soie din neamul su (Fac.24). Iar Iacov a fost trimis de tatl su, s-i gseasc soie dintre rudele sale din Mesopotamia(Fac.28,1-4). Dac un brbat cstorit murea fr s aib copii, fratele su era obligat s-o ia n cstorie pe vduv, iar primul lor nscut urma s poarte numele celui mort ,,pentru c numele acestuia s nu se tearg n Israel''(Deut.25,5-10). Aceasta era ceea ce se numete o cstorie de levirat, de la termenul latin levis, care reprezint traducerea ebraicului yalam, care nseamn,,cumnat''. Este sigur c legea leviratului, era n uz la evrei i n vremea Mntuitorului. Se tie c, ntr-o discuie a Sa avut cu saducheii, acetia invoc drept temei al necredinei lor n nvierea morilor, cazul unei femei care a avut ca soi, rnd pe rnd, apte frai(Mt.22,24-27). 11 1.4 LOGODNA SI NUNTA

De obicei, prinii erau cei care cutau femeie fiului lor. Odat hotrt cstoria, tinerii erau considerai logodii. Se fcea o distincie clar ntre logodn i cstorie. Doi tineri erau considerai a fi soi, numai dup ce brbatul o,,lua la sine '' pe femeia sa (Deut.20,7). Aceast ,,luare'', n sensul de,,luare n posesiune'', n ebraic hakhnachah nsemn cstoria propriu zis. Astfel n Evanghelia de la Matei, ngerul i zice dreptului Iosif:,,Nu te teme a lua pe Maria femeia (logodnica) ta''(Mt.1,20)ceea ce nsemn c cea care-i fusese pn atunci logodnic, de acum nainte avea s conteze n ochii tuturor c soia (femeia) sa. Dei exista aceast distincie ntre logodn i cstorie, totui, Legea prevedea pentru cei logodii drepturi i obligaii aproape identice cu cele ale celor cstorii. De pild logodnica bnuit de infidelitate, era supus, ca i soia, probei ,,apei amare''(Num.5,11-31)12. Dac era socotit vinovat, logodnica era ucis cu pietre, ca i soia adulter. Tot ca i soia, nu putea fi repudiat, dect dndu-i-se o ,,carte de desprire'' (cf.Deut.24,1; Ier.3,1; Mt.5,31;19,7).Cstoria ,,ziua de nunt'', la care face Mntuitorul aluzie n unele din parabolele Sale, era o zi de mare srbtoare, creia Cretinismul i va da un sens mistic, vorbind de,,nunta Mirelui'' Hristos cu Biserica Sa. nsui Mntuitorul, Maica Sa i ucenicii Si au fost invitai la nunt, n Cana Galileii(Ion 2,1-12). n ajunul nunii, mirele mbrcat n haine de srbtoare, cu o cunun pe cap(Is.61,19) i nconjurat de un cortegiu de tineri mergea i i lua mireasa, aducnd-o n casa prinilor si. Acetia, rosteau o formul de binecuvntare, pentru fericirea i fecunditatea noii familii(Fac.24,60). Seara o petreceau n veselie, mireasa rmnnd ns, ntr-o ncpere aparte, mpreun cu prietenele ei. A doua zi, srbtoarea continua. Mireasa aprea frumos mpodobit, ca o regin i insoit de fecioare, prietenele ei care, cum ar prea s rezulte din Parabola celor zece fecioare(Mt.15,1-13) purtau lmpi aprinse.Ele cntau desigur imne pe care le gsim n Cntarea
11 12 12

Cf.ibidem,151.

Cntrilor. Srbtoarea dura apte zile, oaspeii participnd la mas i, n general, la bucuria nunii, n grupuri rnd pe rnd. (Fac.22,28;Iesire,7-10;Jud.11,30-40; I Regi,24-2 s.a.). infidelitatea conjugal. Pedeapsa pentru soia adulter era extrem de sever. In principiu, Legea interzice n mod hotrt, prin por. a VII-a din Decalog (Ies.20,14), adulterul, i n general desfrul, nu numai al femeii, ci i al brbatului. Uciderea cu pietre, ca pedeaps a femeii adultere, era n vigoare i n vremea Mntuitorului(In.8,5).

2. CASATORIA IN NOUL TESTAMENT 2.1.IN SFINTELE EVANGHELII Pcatul omenesc-pcatul protoprinilor, ca i pcatele urmailor lor-au afectat profund legtura cstoriei, discrepana ntre ceea ce a fost instituia cstoriei n intenia Creatorului, i ceea ce devenise ea n realitate, fiind cele mai evidente. Ceva a rmas totui, din ceea ce constituia, harul divin creatural, al unirii dintre brbat i femeie, n cstorie. Aceast legtur natural, dei slbit i desfigurat n multe forme dup cdere, prin egoismul desctuat i dezvoltat prin pcat i, dei a pierdut prin aceasta harul legat de starea primordial, totui ea,, n-a fost desfiinat n esen,''deoarece, nici natura uman n-a fost distrus.13 Prin venirea Sa n lume, ,,Hristos ntrete din nou legtura cstoriei dintre brbat i femeie, i o nal din ordinea naturii, n ordinea harului, nvluind-o, prin participarea Sa la nunta din Cana, n ambiana haric ce iradia din Persoana Sa. Svarind acolo cea dinti minune, prin puterea Sa mai presus de fire, i dnd perechii ce se cstorea, s bea din vinul iubirii entuziaste, turnate de El prin harul Su, El vrea s arate, c ncepe nlarea vieii omeneti n ordinea harului, de la ntrirea i nlarea cstoriei.''14 Ceea ce s-a petrecut la acea nunt, este subliniat i de o rugciune de la slujba cununiei: ,,Care pentru negritul Tu har i multa buntate, ai venit n Cana Galileii i nunta care era acolo ai binecuvntat-o, ca s arai c din voia Ta se face nsoirea cea dup Lege i naterea de prunci dintr-nsa.15 Brbatului nu-i este ngduit s-i lase femeia sa, i nici femeii brbatul ei, chiar dac Moise a fcut numeroase concesii n aceast privin. Mntuitorul Iisus Hristos i argumenteaz poziia pe darul natural al creaiei:,, din nceput nu a fost aa''(Mt.19,8) Numai pcatul a fost cauza dezmembrrii unitii i indisolubilitii familiei care sunt rnduite de Dumnezeu: ,,Pentru aceea va lsa omul pe tatl su i pe mama sa i se va lipi de femeia sa i vor fi amndoi un trup. Aa nct nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a mpreunat Dumnezeu omul s nu despart''(Mt.19,5-6). Si de asemenea, El zice: ,,Pentru nvrtoarea inimii voastre, v-a dat voie Moise s lsai pe femeile voastre...''(v.8). Ruperea unitii familiei, este ngduit numai pentru motive de desfrnare. Mntuitorul Iisus Hristos, spune:,,Iar eu zic vou, c oricine va lsa pe femeia sa, afar de pricin de desfrnare, i se va nsura cu alta, svrete adulter''(Mt.19,9). Deci, indiferent de defectele pe
13 14

Pr.Conf.Dr.Petre Semen,art.cit.,p.17. Pr.Prof.Dr.Dumitru Stniloaie, op.cit.,vol.3,p.182. 15 Ibidem,vol 3,p.183.

care le are soul sau soia, acestea nu sunt suficiente pentru a desface ceea ce Dumnezeu a legat; desfrnarea ns, este n stare s desfac aceast legtur att de puternic, cci ea sfie legtura sufletului dintre so i soie, iar divorul, uneori, nu face altceva,,dect s oficializeze o situaie deja creat.''16 Este un pcat foarte grav, pentru c se ncalc n mod voit i deliberat, demnitatea de om, pe care cei doi au primit-o prin creaie, de asemenea ,,pentru dezordinea social pe care o provoac' i totodat ,,pentru netransfigurarea ei printr-o unire sufleteasc, produs de iubirea spiritual din cstorie.''17 Dar cu toate c unirea sufleteasc dintre so i soie este sfiat, ,,legtura cstoriei nu s-a desfiinat ntre cel ce i-a lsat soia sa, prin faptul c a prsit-o.''18 Desfacerea cstoriei pentru infidelitatea conjugal, nu este ns o porunc pentru soul nevinovat. Gestul Mntuitorului de a acorda iertare femeii prins n adulter, echivaleaz,, cu o recomandare c, ntr-o astfel de situaie, s nu se treac cu uurint la divor, ci s se caute ndreptarea celui czut prin hotrrea lui de a nu mai repeta pcatul.''19

2.2.IN EPISTOLELE SFINTILOR APOSTOLI Sfntul Apostol Pavel, la rndul su, face dese referiri la instituia cstoriei, la membrii familiei i la raporturile dintre ei. Apostolul neamurilor i fundamenteaz nvtura pe cea a Sfintei Scripturi a Vechiului Testament i cea a Evangheliei, reunesc ntemeierea divin a cstoriei i a familiei. Ea este un dar al lui Dumnezeu, ca i fecioria(I Cor 7,7).20 Indisolubilitatea cstoriei este i la Apostolul Pavel un lucru indiscutabil, cei care s-au desprit avnd, dup porunca Domnului, doar dou posibiliti: fie s se mpace, fie s rmn aa, dar fr s se recstoreasc (I Cor 7,10-11). Legtura dintre soi, opereaz pe tot parcursul vieii de dup cstorie, a celor doi. Numai moartea unuia dintre ei, desparte aceast legtur. Apostolul spune:,,Femeia este legat prin lege atta vreme ct triete brbatul ei. Iar dac brbatul ei va muri, este liber s se mrite cu cine vrea, numai ntru Domnul"(I Cor 7,39). Iar n alt loc el zice: ,,Cci femeia mritat e legat, prin lege de brbatul su att timp ct el triete, iar dac i-a murit brbatul, este dezlegat de legea brbatului. Deci trindu-i brbatul, se va numi adulter dac va fi cu alt brbat; iar dac i-a murit brbatul este liber fa de lege, ca s nu fie adulter, lund un alt brbat(Rom 7,2-3). Scopurile cstoriei sunt, dup Sfntul Apostol Pavel att naterea de prunci i iubirea i ntrajutorarea reciproc a soilor, ct i potolirea poftelor nevinovate, ea fiind i un remediu mpotriva concupiscenei.,,Dar din cauza desfrnrii-zice Apostolul-fiecare s-i aib femeia sa i fiecare femeie s-i aib brbatul su...."(I Cor 7,2). Satisfacerea poftelor trupeti nu este acceptat ns, n afara cstoriei, fiind calificat drept desfrnare. Pcatul desfrnrii, reprezint o grav abatere de la chemarea omului de a fi mdular al trupului tainic al Fiului lui Dumnezeu, Biserica, i nu mdular al unei desfrnate (Cor 6,15),de a fi sla a Duhului Sfnt (Cor 6,19), Pstrndui ,,vasul de sfinenie i n cinste"(I Tes 4,4), dragostea trupeasc ntre so i soia sa nu este numai
16 17

Moliftelnic, ed.a patra, I.B.M.,Bucuresti,1984,p.81-82. Pr.Lector Mihai Vizitiu, Familia in invatatura Mntuitorului si a Sfinilor Apostoli, in vol. ,,Familia cretina azi, ed.Trinitas,1995,Iasi,p.30. 18 Pr. Prof.Dr. Dumitru Staniloaie,op.cit.,vol.3,p.184. 19 Ibidem,p.191. 20 Ibidem,p.184.

legitim, ci i voit de Dumnezeu, prin ea realizndu-se o comuniune total de iubire, care face posibile i naterea de prunci, i ntr-ajutorarea reciproc a soilor. Raporturile dintre brbat i femeie, n familie, se ntemeiaz pe iubire. Numai iubirea reciproc face posibil nelegerea deplin a locului i rolului fiecruia dintre cei doi n unitatea familiei. Hristos a restaurat egalitatea dintre so i soie(Gal 3,28). In cadrul acestei egaliti ,,fiecare dintre ei au drepturile i responsabilitile celuilalt: dreptul la iubire din partea celuilalt (I Cor 7,3 si Efes 5,25;28,33), dreptul i stpnirea asupra trupului celuilalt (I Cor 7,4), responsabilitatea soului de a purta grija soiei sale ca de nsui trupul lui jertfindu-se pentru ea dup msura jertfei lui Hristos pentru Bieric (Efes 5,25-28), responsabilitatea soiei de a se supune soului ei aa cum Biserica se supune lui Hristos (Efes 5,24; Col 3,18). ,Fiecare persoan este un centru iradiant de energie i de putere, dar i un mediu care primete putere i energie din afar. In cstorie, soii se mprtesc unul de puterile celuilalt, de darurile i virtuile celuilalt n aa msur nct acelai apostol afirma c ,,brbatul necredincios se sfinete prin femeia credincioas i femeia necredincioas se sfinete prin brbatul credincios(Cor 7,14). Darurile i calittile unice se comunic celuilalt pe altarul familiei."21 ntietatea brbatului in familie nu este aadar, o supremaie despotic; este o ntietate a iubirii jertfelnice:,,Barbatilor iubii pe femeile voastre, dup cum si Hristos a iubit Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea''(Efes.5,25) si este o supunere plina de aceeai iubire,,,prin care femeia recunoate brbatului rolul conductor si ocrotitor al ei si al ntregii familii; precum si capacitatea acestuia de a se jertfi primul pentru binele familiei.''22(Rom.7,2-3;ICor.7,11,3-17;14,3435;IICor.11,2;Efes.5,22-2 s.a.). Aceeai invatatura se afla si in concepia Sfntului Apostol Petru, care sfatuieste pe femei sa se supun barbatilor lor avnd o comportare ireproabila in familie si societate( I Petru 3,1-6), iar barbatilor le spune: Voi, barbatilor, de asemenea, traiti intelepteste cu femeile voastre, ca fiind fpturi mai slabe, si faceti-le parte de cinste, ca unora care, mpreuna cu voi, sunt motenitoare ale harului vieii...''( I Petru 3,7) Caracterul de taina al casatoriei este exprimat cum nu se poate mai bine de Sfntul Apostol Pavel in cap.5 din Efeseni(v.22,23), unde printre altele spune:,,Taina aceasta mare este; iar eu zic in Hristos si in Biserica''(v.32). Aici, Apostolul vorbete despre relaia dintre brbat si femeie in casatorie, inca de la creaie ca tip sau figura a legturii mistice dintre Hristos si Biserica. Sfntul Apostol Pavel,, compara casatoria cretina cu relaia Hristos-Biserica. Intre aceste doua realitati exista, desigur, un raport de asemnare, ca de la imagine la modelul sau, ca de la semn la realitatea semnificaiei.'' Soii cretini, ca mdulare ale trupului tainic al luiHristos, ,,participa la taina unitatii si a iubirii fecunde dintre Hristos Mirele si Biserica Mireasa. Casatoria cretina este astfel nu numai un semn, ci si mijloc sau instrument al sfinirii, adic este o Sfnta Taina. De aceea, ,, casatoria cretina, dei, ramane asemntoare oricrei alte casatorii, este mplinirea acestei<< taine mari >>.Taina (sacramentul) nu este ceva ce s-ar afla deasupra sau alturi de casatorie, ci este casatoria ca atare, care este taina pentru cei ce triesc incadrati in realitatea Trupului mistic. Taina desavarseste instituia de la creaie. Unul din scopurile casatoriei, dup cum s-a spus, este naterea si creterea copiilor. Legtura trupeasca nu este justificata daca este privita numai ca un remediu mpotriva concupiscentei, aceasta legtura are in vedere si procrearea. Naterea de prunci se realizeaz prin mpreuna lucrarea omului cu Dumnezeu; omul participa la lucrarea creatoare a lui Dumnezeu. ,,Respingnd
21 22

Pr. Lector Mihai Vizitiu, part. cit, p.31. Pr. Prof. Vasile Mihoc, Casatoria si familia, p.586.

aceasta responsabilitate a procrerii, omul respinge asemnarea sa cu Dumnezeu, respinge pe Creatorul sau si prin aceasta altereaz propria sa umanitate.''23 Naterea de prunci nu este insa singurul mijloc de a dobndi mntuirea. Daca unele familii nu pot avea copii, nu nseamn ca pentru acestea nu exista mntuire. Din cele afirmate de Sfntul Apostol Pavel se poate intelege uor ca cei care au copii sunt in situaia de a-si pierde mntuirea, daca nu-si cresc copiii,,In credina, in iubire si in sfinenie". Naterea pruncilor presupune si responsabilitatea naterii lor,,intru intelepciunea si invatatura Domnului"(Efes. 6,4). Ei se nasc curat sufletete, curatenia lor fiind recomandata de Mntuitorul Iisus Hristos tuturor celor care doresc Imparatia cerurilor (Mt. 18,3;19,14) si aceasta curatenie se cuvine sa fie pstrata printr-o educaie susinuta. In procesul educaiei, parintii, care sunt primii indumatori ai copiilor, trebuie sa dea dovada de mult tact. Sfntul Apostol Pavel, se adreseaz acestora, zicand:,,Voi parintilor nu intaratati la manie pe copiii votri"(Efes. 6,4),,Parintilor, nu atatati la manie pe copiii votri, ca sa se deznadajduiasca"(Col. 3,21). Copiii au datoria de a-i cinsti la rndul lor pe parinti, in primul rnd pentru a ndeplini porunca a V-a din Decalog invocata si de Mntuitorul Hristos (Mt 19,1)si de Apostolul Pavel (Efs 6,2-3); in al doilea rnd, sa asculte de ei, acesta fiind un lucru ,,bine plcut Domnului"(Col 3,20;Efes 6,1). De altfel, copiii au ca model de ascultare pe Insusi Domnul Hristos, care a fost supus Maicii sale si dreptului Iosif (Lc. 2,51)si Care a avut grija de Mama Sa chiar in clipele grele ale chinurilor(Ls.19,27). Aadar, pentru ca o familie sa fie bine plcuta lui Dumnezeu, att parintii cat si copiii, trebuie sa intretina o atmosfera de pace si buna intelegere, mulumind pentru toate lui Dumnezeu. 3. PRINCIPII ALE VIETII FAMILIALE CRESTINE Omul a fost creat de la nceput brbat si femeie. Amndoi sunt creai <<dup chipul lui Dumnezeu>>,(1,27-28) si chemai la asemnarea cu Dumnezeu. Cu toate ca fiecare este o entitate aparte, att brbatul cat si femeia tind unul spre altul (Gen. 3,23) in asemenea msura, nct ajung <<un singur trup>>(Gen. 3,24). Ca persoana, omul este o fiina raionala si libera. El este subiect si cauza formala a ceea ce deosebete de om alta fiina si cauza eficienta responsabila fata de faptele sale. Acestea poarta puntea inteligentei si voinei, a cunoaterii si iubirii omului. A fi persoana, nseamn a fi o fiina in stare sa gandesti, sa te cunoti strident, sa te apreciezi in mod adecvat pentru a putea sa te exprimi, sa te descoperi si pornind de aici, sa fii in stare sa te daruiesti. Or, nu ne putem drui dect unei fiine care sa fie de aceeai natura cu noi si egala cu noi, fiina cu care sa se poat stabili o relaie reciproca. Cu animalul nu se poate stabili o asemea relaie. Dovada o constituie faptul ca primul om, dup ce a pus nume tuturor fiinelor (deci, intrase in relaie cu ele), a rmas singur.<<Pentru Adam nu s-a gsit ajutor pe potriva lui>>,spune Sfnta scriptura. Pentru aceasta<< a fcut Dumnezeu pe om dup chipul Sau...a fcut brbat si femeie>>(Gen.1,27). Cuplul brbat -femeie in paradis a fost un cuplu conjugal. Sfnta Scriptura numete unirea conjugala a brbatului cu femeia cu termenul de<< cunoatere>>. Despre Adam se spune ca ,,a cunoscut pe femeia sa si ea a zmislit si a nscut"(Gen.4,1). Pentru a intelege mai bine de ce unirea dintre brbat si femeie este o cunoatere, trebuie sa privim spre Dumnezeu, nu spre animal. Intre brbat si femeie in casatorie nu poate fi vorba de mperechere ca in lumea animala, ci de dar total.24Pentru ca oamenii sunt creai dup
23 24

Pr. Lector Mihai Vizitiu,art. cit. p.36. Pr.Conf.Ilie Moldovan,Taina Nuntii,in rev.,,Ortodoxia anul XXXI(1979),Buccuresti,nr.3-4,p.519 .

chipul lui Dumnezeu, comuniunea persoaneor omeneti in casatorie se numete <<cunoatere>>, nu in sensul de <<stiinta>>a celuilalt, ci de expresie a prezentei fiinei celuilalt care ni se ofer ca dar, insa in druirea noastr totala spre el. Druindu-se brbatului, ca el s-o cunoasc, femeia accepta sa fie gndita descoperita de cel cruia i se daruieste. La fel, soul druindu-se soiei ca sa fie cunoscut, el este inteles, priceput, descoperit si exprimat prin ea, dup cum si ea se exprima prin el. Daca soii se obinuiesc sa nu se cunoasc realmente unul pe altul in trup si in suflet, daca intre ei nu se poate vorbi de intimitatea cunostintei care ajuta tandreea si afeciunea, unirea celor doua trupuri nu implineste exigentele planului lui Dumnezeu cu omul in calitate de fiiinta creata pentru comuniune. O asemenea unire, in loc sa fie intr-adevr cunoatere devine masca ce opozeaza transparenta fiintala a persoanelor, blocnd funcionalitatea persoanei spre creterea in comuniune cu celalalt partener de existenta. Este o profanare a persoanei umane .Pentru aceasta, legturile trupeti ocazionale, lipsite de perspectiva creterii in comuniune si in desavarsire sunt pcate. Iar utilizarea spre pcat a trupului uman suprima taina trupului si ii altereaz frumuseea pentru ca nu exista frumusee fara taina. Creai dup chipul lui Dumnezeu, oamenii reflecta si trebuie sa reflecte in relaiile dintre ei, modul de fiinare a Creatorului Arhetipului lor. Iar in familie, aceasta se impune cu att mai mult. De aceea, in actul cunoaterii soului de ctre soie si invers, potrivit planului lui Dumnezeu, acetia devin un trup (Gen 2-24) in comuniunea care ii face dup chipul unitatii existente intre Persoanele Sfintei Treimi. Unitatea conjugala, unitatea dintre cei doi soi nu este o simpla juxtapunere a doi indivizi, nici numai unitate ca satisfacie a trupului sau drept consecina bunavointa unuia fata de celalalt, ci si comuniune datorata nainte de toate darului desavarsit a celor doua persoane. Iubirea, rod al celor doua autodaruiri, nu aparine exclusiv nici unuia, nici celuilalt dintre soi, ci deodat amandorura. Acesta iubire-cunoatere rodete la rndul ei intelegere pace, dar, mai ales viata. In ambianta creata de iubirea ca dar, iubirea - cunoatere si iubirea ca rod, cei doi, soul si soia, capata calitatea de tata si de mama, de unde si porunca lui Dumnezeu: <<Cresteti si va inmultiti, umplei pamantul si-l stapaniti>>(Gen.2,6). Consecina cunoaterii, a iubirii si a unirii celor doi soi in inima, in suflet si in trup este viata cea noua, inteleasa drept innoire a vieii celor doi, dar si ca o noua viata luata in consideraie numerica, adic naterea de prunci. <<Aadar, casatoria nu este cunoscuta ca un mod de viata nchis si individual, ci ca posibilitatea de a realiza ceea ce trebuie sa devenim arznd de iubire.>>25

4. STAREA FAMILIEI ASTAZI ,,De ce sa m cstoresc?'' Aceasta este una dintre cele mai dese ntrebri, pe care si le pun tinerii astzi. Tinerii isi aleg partenerul de viata in funcie de ideea pe care o au despre familie. Sa zicem ca ar trebui sa
25

Pr. Prof. Vasile Mihoc, Casatoria si familia,p.588.

10

strbatem un desert si am avea de ales intre doi insotitori: unul este frumos dar nu a mai mers prin astfel de locuri niciodat. Celalalt este urat dar tie drumul. Atunci cnd ne alegem insotitorul conteaz foarte mult care e drumul pe care vrem sa-l parcurgem. Daca scopul vieii e sa castigam cat mai muli bani, atunci problema s-a rezolvat. Dragostea ne copleseste; amnunte care noua ni se preau foarte importante, cum ar fi culoarea parului sau inaltimea unuia, sunt trecute cu vederea. Dragostea ne invata sa ne cunoatem mai bine, ne invata sa renunam la micile capricii si sa-l vedem cu ochii inimii pe cel din fata noastr. In al doilea rnd dragostea ne da curaj, ne da putere. Simim ca putem sa-l ajutam pe celalalt sa se schimbe. O fata poate observa ca dei aparent un biat este prost crescut, are o inima buna si e gata sa-si schimbe comportamentul. Si fata simte ca daca ii acorda ncredere biatului acesta se va schimba. In al treilea rnd, iubirea patimasa o mpiedica pe fata sa observe cat de mult o influenteaza in ru o anumita prietenie. Casatoria nu este altceva dect asemnarea unui drum spre Imparatia Cerurilor. Acesta este motivul pentru care cretinii se cstoresc, vor sa se mntuiasc si vor sa mearg mpreuna cu persoana pe care o iubesc, pe calea mntuirii. Toi avem vocaia de a fi indragostiti. Si nimic nu bucura inima mai mult dect dragostea de Dumnezeu si de aproapele. Avem marea ansa de a putea duce o viata bineplacuta lui Dumnezeu o viata in care sa cunoatem bucurii pe care lumea care traiste departe de Hristos nici mcar nu si le imagineaz.26 Orict de mare ar fi cderea unora, scopul casatoriei ramane acelai. Chiar daca in toata lumea nu s-ar mai gsi nici o familie vrednica sa fie numita cretina, totui tinerii care s-ar casatori ar trebui sa pstreze in inimi ndejdea ca ar putea duce o viata bineplacuta lui Dumnezeu. Nu se va ajunge la o apostazie att de mare. Chiar in vremurile apocaliptice vor exista familii sfinte. Si daca pana si atunci vor fi astfel de familii, acum sunt cu mult mai multe. Muli tineri se cstoresc pentru a scpa de singurtate. Cat de rspndita este aceasta boala in zilele noastre !Trim intr-o lume de oameni interesai numai de propriul bine. Suntem importani pentru celalalt numai in msura in care ii putem fi de folos cu ceva. Suntem importani pentru el daca l putem ajuta cu ceva. In clipa in care am fost stori de nevoia celuilalt, in clipa in care prietenia cu noi nu mai este rentabila, celalat isi da brusc seama ca nu are de ce sa ne mai stea in preajma. Din nefericire, astzi se cultiva mai mult ,,relatiile''decat prietenia adevrata; de aceea ,,prieteniile'' nu dureaz: s-a rezolvat problema, interesul, relaia ia sfarsit.27 Doi tineri se plac si se grbesc sa se cstoreasca. Ea abia asteapta sa fie mireasa mbrcata in alb, el abia asteapta sa triasc bucuria nuntii. Si totul merge bine: si casatoria civila si Cununia, si ospatul. Luna de miere e minunata, cltoresc in locuri frumoase si se simt bine mpreuna. Ce se ntmpla cnd se ntorc acas? ncep sa-si dea seama de micile nepotriviri dintre ei, nepotriviri care de fapt nu sunt deloc mici. Sfarsitul lunii de miere nseamn sfarsitul perioadei de armonie. Uneori soii care nu s-au casatorit din dragoste isi scot ochii chiar din timpul lunii e miere. Dar alteori, datorita frumuseii momentelor din acel interval de timp, cei doi se inteleg si dup ce se ntorc din luna de miere. La un moment dat momentele de intelegere dispar si familia devine un spaiu tensionat.28 Dumnezu a fcut-o pe Eva pentru ca Adam sa nu fie singur. Si oamenii, iubindu-se, scap de singurtate. Dar cine se casatoreste numai pentru a scpa e singurtate se inseala. Trebuie sa ne casatorim abia atunci cnd iubim. Casatoria ne va scpa de singurtate. Ne va invata sa ne bucuram de celalalt, ne va invata sa nu mai fim singuri. Totui, in orice viata de familie exista momente de
26 27

Danion Vasile,Cartea Nuntii, Ed.Egumenita, Galati 2004 p.40. Idem, p.41. 28 Idem, p.43.

11

singurtate si plictiseala. E aceeai stare de achedie pe care o triesc monahii, e aceeai ispita a vrajmasului care vrea sa ne arunce in dezndejde. Dar in familiile in care soii s-au casatorit din dragoste aceste stri sunt de scurta durata. Soii gsesc credina in Dumnezeu si in dragostea unuia pentru celalalt, resursele necesare pentru a birui monotonia. Principalul motiv al casatoriei este lipsa credinei in Dumnezeu, sau existenta unei credine superficiale. De aceasta lipsa a credinei depinde refuzul casatoriei, care este inteleasa ca un spaiu al greutatilor si al responsabilitatilor. Si alternativa este de o mie de ori mai plcuta: aventurile nu plictisesc dect in foarte puine cazuri.Tinerii fug de casatorie pentru ca fug de greutati si ncearc sa le amne prezenta cat mai mult timp cu putina.29 De multe ori, greutatile sunt un examen pentru orice familie. Greutatile ne ajuta pentru ca ne trezesc impulsul de a fi si mai aproape unul de celalalt. Pentru mine familia ideala nu este familia fericita, care nu cunoate necazurile. O asemenea familie este utopica. Viata nseamn si necazuri, chiar si pentru cei care au grmezi de bani. Pentru mine familia ideala este familia mplinita in care domnete dragostea si intelegerea si datorita crora necazurile sunt depasite cu bine. Tinerii nu se mai cstoresc pentru ca nu inteleg ca viata este o cale a mntuirii in care greutatile si necazurile sunt trimise sau ngduite de Dumnezeu spre binele oamenilor. In momentul in care un tanar fuge de ideea ntemeierii unei familii, fuge de rostul pentru care a venit pe lume. Dar orict de tare am fugi de familie, nu putem fugi de rostul nostru in lume. Ne putem ascunde in diferite pasiuni, in creterea animalelor sau in dorina de a obine diferite diplome, ne putem ocupa timpul cu calatorii in locuri interesante, dar nu putem schimba rostul pentru care ne-a creat Dumnezeu. Dumnezeu l-a creat pe om pentru a se bucura de desftrile Raiului. Dar ca sa ajung acolo trebuie sa duca o viata cretina in familie sau in mnstire. Cine respinge cele doua cai de vieuire respinge calea de mntuire si chiar propria mntuire.30 Cu cat cei care se cstoresc sunt mai tineri, cu att sufletele lor sunt mai curate si mai uor de modelat. Cu att sunt mai dispui sa se schimbe. Pentru ca familia implica si schimbarea permanenta in mai bine. Ori, cu cat cresc, oamenii sunt din ce in ce mai puin dispui sa se schimbe. Deci problema gsirii perechii potrivite este foarte serioasa. Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut. Fiecare tanar isi poate gsi perechea potrivita. Invatatura orientala despre cele doua jumatati care se regsesc dup cautari de sute de ani este greita. Noi nu suntem predestinai sa ne cutam cealalt jumtate, reancarnandu-se pana ne ntlnim cu ea. E cat se poate de normal ca oamenii sa-si doreasc sa gseasc pe cineva alturi de care sa aib o viata mplinita. Ori, pentru mplinire, este nevoie de armonie pe mai multe planuri: pe cel al frumuseii fizice, al pregtirii intelectuale, al tririi duhovniceti. Pentru ca armonie poate fi si intre un geniu si o fata mai slabuta din punct de vedere intelectual.31 Unul dintre lucrurile cele mai importante din viata fiecrui om este sa-si gseasc perechea potrivita. Putem cuta mult perechea potrivita si putem trece pe lng ea pentru ca nu am avut ochi s-o vedem la timp. Pentru ca poate am fi dorit sa aib o anumita culoare a ochilor sau o anumita msura la talie.32 In multe cazuri tinerii care vad ca timpul trece si nu se cstoresc nu inteleg rostul ncercrii prin care trec. Asta nu nseamn ca perechea pe care o trimite Dumnezeu e banala sau tearsa. Dragostea are o proprietate: te minunezi neancetat de frumuseile uluitoare. Nu-i vezi lipsurile pentru a-i scoate ochii, ci numai pentru a-l ajuta. Cnd iubeti nu ncetezi sa te bucuri de celalalt.
29 30

Idem, p.44. Idem, pp.45-46. 31 Idem,pp.47-49. 32 Paul Evdokimov,Taina iubirii conjugale in lumina tradiiei ortodoxe,Ed.Christiana;Bucuresti,1994;p.82.

12

Nu ti se pare ca e mai puin frumos dect ne dorim, nici ca e mai puin detept. In viata avem ori posibilitatea de a vedea cat de minunata e persoana pe care o iubim, ori de a vedea cat de multe sunt lipsurile sale. Preferam sa spunem ca nu am gsit perechea potrivita si sa ne dam cu capul de perei sau sa ne nsinguram. Nimeni nu e perfect. ntotdeauna persoana iubita va putea spori in frumusee luntrica. Daca ne mulumim sa-i scoatem ochii pentru fiecare mica ,,imperfeciune'', vom sfarsi in a transforma iubirea pe care i-o purtam intr-o relaie tearsa, trista. Cei care se hotrsc sa se cstoreasca, trebuie sa fie constienti de la nceput de faptul ca celalalt nu este si nu va fi niciodat perfect. Daca lipsurile celuilalt au fost covarsite de dragostea pe care i-o purtam, daca l iubim cu toate ca are aceste lipsuri, nu trebuie niciodat sa lsam la o parte dragostea pentru a-i reproa ca nu este perfect.33 Sunt intru totul de acord cu faptul ca Dumnezeu tie cel mai bine cine este soul potrivit pentru tine si ca e bine sa-l rogi sa te ajute sa-l gasesti. De ce Dumnezeu nu ne ajuta sa ne casatorim? Poate ca motivul real nici mcar nu-ti trece prin cap. Dar toate au un rost.Timpul ne va ajuta sa ne dam seama de acest lucru.

CONCLUZII

Casatoria este o instituie ntemeiata de Dumnezeu chiar de la nceput, de la crearea omului ca brbat si femeie (Fac.1,27), aa nct s-ar putea spune ca Dumnezeu nu i-a fcut pur si simplu pe cei doi, ci a creat familia. ,, Masculinul si femininul formeaz monada umana arhetipica: Adam si Eva''.34 Cderea in pcat a protoparintilor notri a avut efecte negative asupra unitatii originare dintre
33 34

Idem pp.51-52. Idem,pp.38-39.

13

brbat si femeie, de aceea in Vechiul Testament familia era constituita ,,din doua individualitati polarizate, obiectivate, separate, situate exterior una fata de cealalt, dar puse totui una lng cealalt''.35 Inegalitatea dintre brbat si femeie in Vechiul Testament se contureaz tot mai mult, nct femeia, din ajutor al brbatului (Fac.2,18) si obiect al iubirii si respectului acestuia, a devenit un obiect al posesiei lui, abdicndu-se in acest fel de la scopul iniial pentru care a fost instituita casatoria si familia. Prin venirea Sa, Mntuitorul a redat femeii locul ce i se cuvenea, reafirmnd in acelai timp, unitatea si indisolubilitatea (Mt. 19, 3-6) care exista de la nceput (Fac.2,24) si pe care El, o nalta din ordinea naturii, in ordinea harului.36 In ceea ce privete raportul dintre brbat si femeie, acesta trebuie sa fie unul de egalitate si respect reciproc, fundamentat pe porunca dragostei. Aceasta reiese si din atitudinea pe care Hristos a avut-o ntotdeauna fata de femeie, neacordand nici un privilegiu brbatului, ca in Vechiul Testament. Astfel ca ,,femeia nu formeaz o categorie antropologica sau sociologica inferioara ''.Ea are aceleai drepturi ca si brbatul, inclusiv cel de a avea iniiativa divorului, in cazul in care baratul se fcea vinovat de desfrnare, aa cum reiese din textul evangheliei de la Mc. 10,11-12. Familia este formata, insa, nu numai din brbat si femeie, ci si din copii, fata de care Mntuitorul si-a manifestat ntotdeauna iubirea, lundu-i in brae, binecuvntndu-i(Mc.10,16)si dndu-i exemplu de curatie sufleteasca (v.13-15). Parintii au datoria de a oferi lucruri bune copiilor lor (Mt.7,9-11), dar si copii trebuie sa-si cinsteasc parintii, cum prevedea si Legea (Ies.20,12;Mt.15,4) si dup cum Domnul Insusi a dat exemplu (Lc.2,15;In.19,26-27). Sfinii Apostoli, si in special Apostolul Pavel, dezvoltnd invatatura Mntuitorului Iisus Hristos , trateaz casatoria si familia sub toate aspectele ei: ntemeierea ei divina de la creaie (Efes.5,31; I Cor 11,12), alctuirea sa monogamica (I Cor 11,11),indisolubilitatea acesteia ( I Cor.7,10-11;Rom.7,2), unitatea soilor, dup modelul unitatii dintre Hristos si Biserica, bazata pe supunere si iubire jertfelnica a unuia fata de celalalt (Efes.5,22-23), egalitatea lor (Gal.3,28). Capul femeii ramane brbatul fara a avea vreo supremaie despotica fata de soia lui (Efes.5,22-24; I Petru 3,17), ci fiecare mplinindu-si scopul si rolul primit de la creaie, actul casatoriei devenind in Hristos Taina mare, capabila nu numai a-i uni pe cei doi intre ei, ci si pe acetia cu Hristos in cadrul Bisericii ( Efes.5,32) Naterea de prunci, fara a fi considerata scop principal al casatoriei, primete si o dimensiune soteriologica (I Tim.2,15). Parintii au datoria de a-si creste copiii, ,, intru invatatura si intelepciunea Domnului''(Efes.6,4), ca si de a le asigura cele necesare vieii fizice (ICor.12,14), dar si copiii au ndatoriri fata de parintii lor (Efes.6,1-3). Sfinii Parinti Apostolici continua invatatura Mntuitorului si a Sfinilor Apostoli in privina casatoriei si a familiei cretine. Ele conin sfaturi care se adreseaz deopotriv barbatilor clerici si laici, femeilor, tinerelor, fecioarelor si vduvelor. Dintre apologeii care s-au ocupat de problema casatoriei si familiei cretine amintim pe Sfntul Justin Martiul si Filozoful ; Sfntul Teofil al Antiohiei, Tertulian,etc. Casatoria si familia nu sunt o piedica in calea virtuii; acestea fiind rnduite de Insusi Creatorul universului. Casatoria trebuie privita cu cea mai mare seriozitate. Pstrarea castitatii tinerilor este in concepia Sfntului Ioan, lucru cel mai important si mai greu de realizat.
35

Pr.Conf.Dr.Ioan Bizau, Viata in Hristos si maladia secularizarii;ed.Patmos,Cluj Napoca,2002,p.196. 36 Pr. Constantin Necula, Sarea pamantului-Studii si articole de Pastorala,vol.I,Ed.Tehnopress, Iasi;2002,p.97-102.

14

Nepazirea castitatii pana la casatorie atrage dup sine consecine grave pentru viitoarea csnicie a tinerilor, de aici nscndu-se multe rele; obisnuinta cu pcatul si infidelitatea conjugala cu toate urmrile lor. Iubirea reciproca dintre soi asigura familiei un climat de pace, buna intelegere si armonie, acestea fiind izvorul tuturor bucuriilor si al bunurilor dintr-o casa. Neantelegerile dintre so si soie comporta consecine grave, nu numai pentru acea familie cu parinti, copii si celelalte rude, ci si pentru ntreaga societate, att in plan material cat si spiritual.37 De aceea, casatoria nu poate fi desfcuta invocndu-se defectele sufleteti ale soului sau soiei; dup cum nimeni nu-si taie vreun mdular infirm, ci mai degrab l trateaz si-l ingrijeste, tot aa se cuvine a se proceda si cu soul pctos. Aadar, casatoria si familia cretina fac parte, din trirea cretinismului autentic, alturi de starea de feciorie. De aceea acestea trebuie privite cu toata responsabilitatea, cinstea lor fiind acordata de Insusi Dumnezeu Creatorul si de Mntuitorul Iisus Hristos si propovduita de ctre Sfinii Apostoli si Parintii Bisericii.

BIBLIOGRAFIE

1.Biblia sau Sfanta Scriptura, edit. I.B.M. B.O.R., Bucuresti, 1988. 2. Pr.Conf.Dr. Bizau, Ioan, Viata in Hristos si maladia secularizarii, ed. Patmos, Cluj Napoca, 2002. 3.I.P.S.Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Familia crestina Biserica de acasa, in vol.,,Familia crestina azi,ed. Trinitas, Iasi, 1995. 4. Danion, Vasile, Cartea Nuntii, ed. Egumenita, Galati, 2004. 5. Evdokimov, Paul, Taina iubirii conjugale in lumina traditiei ortodoxe, ed.Christiana, Bucuresti,1994. 6. Pr.Dr. Mihoc, Constantin, Taina Casatoriei si familia crestina, ed. Teofania, 2002.
37

Idem,p.98.

15

7. Pr. Prof. Mihoc,Vasile, Casatoria si familia Sfintei Scripturi. Nasterea de prunci, scop principal al casatoriei, in MA, XXX(1985), nr. 9-10. 8. Molitfelnic, editia a patra, I.B.M., Bucuresti, 1984. 9.Pr.Conf. Moldovan, Ilie, Taina Nuntii, in rev. ,,Ortodoxia, anul XXXI (1979), Bucuresti, nr. 34. 10. Pr. Necula,Constantin, Sarea Pamantului. Studii si articole de Pastorala, vol.I, ed. Tehnopress, Iasi, 2002. 11. Pr. Asist.Dr. Raduca, Vasile, Casatoria-Taina a daruiri si a desavarsirii persoanei, in ST, XLIV (1992), nr. 3-4. 12. Pr. Conf.Dr. Semen, Petre, Familia si importanta ei in perioada Vechiului Testament, in vol. ,,Familia crestina, azi, ed. Trinitas, Iasi, 1995. 13. Pr. Prof. Dr. Staniloaie, Dumitru, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol.III, Bucuresti, 1978. 14. Teoctist, Patriarhul B.O.R., Cuvant pastoral cu ocazia ,,Zilei familiei,15 mai 1994, in vol.,,Familia crestina, azi, Ed.Trinitas, Iasi, 1995. 15. Pr.Lector, Vizitiu, Mihai, ,,Familia in invatatura Mantuitorului si a Sfintilor Apostoli in vol. ,, Familia crestina, azi, ed. Trinitas, 1995, Iasi. 16. Arhid. Prof. Dr. Voicu, Constantin, Invatatura despre creatie la Sfantul Vasile cel Mare, inchinare la 1600 de ani de la savarsirea sa, col. ,, Biblioteca Teologica, I.B.M., Bucuresti, 1980.

CUPRINS

INTRODUCERE CASATORIA SI FAMILIA IN SFANTA SCRIPTURA IN VECHIUL TESTAMENT SI IN IUDAISM IMPORTANTA FAMILIEI LA VECHII IUDEI

16

OBLIGATIA CASATORIEI.MONOGAMIA SI POLIGAMIA LOGODNA SI NUNTA CASATORIA IN NOUL TESTAMENT IN SFINTELE EVANGHELII IN EPISTOLELE SFINTILOR APOSTOLI PRINCIPII ALE VIETII FAMILIALE CRESTINE STAREA FAMILIEI ASTAZI CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

17