Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Operatiile de prelucrare prin aschiere au ca scop indepartarea surplusului de material de la suprafata unui semifabricat in vederea obtinerii unui produs finit denumit piesa. Aceste operatii de prelucrare pot fi realizate: In plan (prin frezare, rabotare, mortezare) Pe suprafete de revolutie (prin strunjire, gaurire, alezare. brosare)
Oteluri carbon pentru scule (OSC). Acestea au continut mare de carbon (0,6 - 1,4% C), fara elemente de aliere.
Oteluri aliate Carburi metalice, obtinute prin sinterizarea unor pulberi metalice din V,Cr, Mo, Ni etc.
Proprietatile pentru sculele aschietoare sunt: Duritate mare, care asigura sculei aschietoare un tais ce face fata tensiunilor si temperaturilor inalte din timpul procesului de prelucrare Rezistenta la incovoiere mare, care evita deformarea sau ruperea sculei in timpul aschierii. Stabilitate termica ridicata ce mentine capacitatea de aschiere a taisului la temperatura de lucru. Conductibilitate termica buna, ce permite evacuarea caldurii din partea activa a sculei.
Tipuri de aschii In timpul prelucrarii, materialul se desprinde din semifabricat sub forma de aschii. Exista 3 tipuri de aschii: Aschii de rupere la prelucrarea materialelor fragile (fonta, bronz) Aschii de forfecare, sau de fragmentare se prezinta sub forma unor elemente zimtate dar unite intre ele. Acest tip de aschii se obtin la prelucrarea metalelor dure si semidure. Aschii continue, sau de curgere, care se obtin la prelucrarea otelurilor moi si a alamelor. Sunt cele mai periculoase deoarece prezinta risc de taiere si ranire.
Regimuri de aschiere
Procesul de aschiere tine cont de mai multi parametrii: Avansul se masoara in mm/rot si se regleaza cu ajutorul cutiei de avansuri Adancimea de aschiere se stabileste in functie de marimea adaosului de prelucrare si se recomanda sa se faca la o singura trecere, daca rigiditatea piesa-scula-utilaj o permite. Viteza de aschiere, parametrul cel mai important al regimului de aschiere. Alegerea vitezei optime inseamna gasirea valorii vitezei care satisface 3 conditii contradictorii: - Productivitatea maxima - Durabilitatea maxima pentru scula - Pret de cost al pieselor ce se prelucreaza, cat mai mic.
Strunjirea Strunjirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a unui material cu ajutorul unui utilaj numit strung.
Strunjirea
Sania port-cutit Papusa mobila
Ghidaje
Sania longitudinala
Batiu
Strunjirea
Strunjire longitudinal
Strunjire frontal
corpul care serveste la fixarea cutitului in suportul strungului; capul cutitului care este parte activa, cu care cutitul executa aschierea
Corpul cutitului are are executat la unul din capetele sale, un locas in care se lipeste o placuta de material dur, numita placuta widia, cu care se face aschierea propriu-zisa. Parte activa a unui cutit normal pentru strunjirea longitudinala exterioara este compusa din : fata de degajare pe care se scurg aschiile, fata de asezare principala si secundara, muchia principala de aschiere si cea secundara virful cutitului.
Dispozitivul universal fixeaza materialul intre bacuri. Aceste bacuri pot fi in numar de 3 sau 4.
Racirea sculelor Sculele, in timpul prelucrarii sunt supuse incalzirii, datorita intrarii In contact direct cu piesa prelucrata si apar forte de frecare. Pentru racirea sculei in timpul prelucrarii, atat pe scula, cat si pe piesa se prelinge o pelicula de lichid alb, denumit emulsie de racire.