Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An
CRITERII DE DIAGNOSTIC
DSM IV TR ( nu mai este de actualitate, incepand cu mai 2013):
Criteriile diagnosticului de demen, indiferent de cauza:
1. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu:
Afectarea memoriei (scderea capacitii de a nva informaii noi sau de a
evoca informaii nvate anterior)
si,
Cel puin una dintre urmtoarele:
CRITERII DE DIAGNOSTIC
2. Deficitele cognitive menionate mai sus reprezint un declin fa de
nivelul anterior de funcionare i cauzeaz, fiecare, afectarea
semnificativ a funcionrii sociale sau ocupaionale
3. Deficitele cognitive menionate mai sus nu apar exclusiv n cursul
unui episod de delirium
4. Criterii de diagnostic specifice se adaug pentru stabilirea
diferitelor etiologii ale demenei
5. Afectarea memoriei trebuie obligatoriu s fie prezent ns uneori
poate s nu fie simptomul predominant ( f-ctie de forma
etiopatogenica ! ) disparuta in DSM5
6. Pentru a se putea stabili diagnosticul de demen, deliriumul* i
orice alt tip de tulburare confuzional trebuie exclus prin
diagnostic diferenial.
NEUROCOGNITIVE DISORDERS
A proposal from the DSM-5 Neurocognitive
Disorders Work Group
Neurocognitive Disorders - a new category to replace the DSMIV Category of Delirium, Dementia, Amnestic, and Other
Geriatric Cognitive Disorders
The defining characteristics of these disorders are that their core or
primary deficits are in cognition and that these deficits represent a
decline from a previously attained level of cognitive functioning
This section includes three broadly defined syndromes:
(1) Delirium
(2) Major Neurocognitive Disorder
(3) Mild Neurocognitive Disorder
MEMORIA
NON-DECLARATIVA / PROCEDURALA
( IMPLICITA )
DECLARATIVA
( EXPLICITA )
Fapte
Evenimente
COMPORTAMENTALA
(abilitati, obiceiuri)
De IDENTIFICARE
(DETECTARE)
De INVATARE
ASOCIATIVA
DE BAZA
RASPUNSURI
EMOTIONALE
HIPOCAMP
LOB T MEDIAL
DIENCEFAL
STRIAT
CORTEX MOTOR
CEREBEL
NEOCORTEX
SISTEM
LIMBIC
De INVATARE
NON-ASOCIATIVA
RASPUNS
MUSCULAR
SCHELETIC
CEREBEL
CAI
REFLEXE
The distinction between Major and Mild disorders is primarily one of severity, with the
threshold for Major Neurocognitive Disorder encompassing a greater degree of cognitive
impairment and hence a loss of independence in instrumental activities of daily living
In most progressive disorders such as the neurodegenerative disorders and some
forms of vascular cognitive impairment, Mild and Major may be earlier and later stages
of the same disorder
DSM-5 Neurocognitive Criteria, Draft 1/7/10
ETIOLOGIE
dementele = un grup heterogen de afectiuni neurologice primare sau
secundare asociate unor boli sistemice cu afectare a
sistemului nervos central
formele cele mai ntlnite:
- dementa din boala Alzheimer
- dementele vasculare
- dementa din -sinucleinopatii
* dementele cu corpi Lewy
* dementa asociata bolii Parkinson
- formele mixte
* boala Alzheimer asociata cu boala cerebro-vasculara
* boala Alzheimer asociata cu dementa cu corpi Lewy
- dementele fronto-temporale
modificat dupa Ropper AH, Samuels MA, Klein JP - Adams and Victors Principles of Neurology, 10-th ed,
McGrawHill Education, 2014
SUBTIPURI de MCI
ETIOLOGIE
Degenerativa
Vasculara
B. Alzheimer
Psihiatrica
Depresie
Clasificare clinica
Domeniu
unic
MCI
amnestic
Domenii
a
multiple
B. Alzheimer
VaD
DFT
MCI
Domeniu
unic
non-amnesticaDomenii
multiple
DLB
VaD
Depresie
Conditii medicale
Examenul neuropsihologic
- obligatoriu n caz de demen usoar sau probabil
- teste pentru aprecierea deficitului cognitiv
- scale specifice pentru evaluarea depresiei
(depresia poate mima o demen sau se poate asocia unei demene).
Analize de laborator
- obligatoriu cele uzuale
( hemoleucogram, uree, creatinin, VSH, glicemie, transaminaze,etc.)
- se recomand: ionograma i investigarea funciei tiroidiene
- pot fi necesare analize specifice:
* teste serologice pentru boli infecioase
( SIDA, sifilis, borelioz, encefalita herpetic, etc.)
* teste imunologice (diagnosticul vasculitelor, a lupusului sistemic, etc.)
* probe toxicologice (intoxicaii cu metale grele)
* teste genetice
(identificarea bolii Alzheimer precoce familiale, DFT, CADASIL, etc.)
* alte determinari (nivelul seric de vitamin B12 sau homocistein)
* alte teste specifice.
Investigaiile neuroimagistice
- Rolul principal:
* excluderea alte patologii cerebrale
* sprijinirea diagnosticul tipului de demen neurodegenerativ
n boala Alzheimer, atrofia cerebral predominant la nivelul
hipocampului i a lobului T
n DFT atrofia cerebral predominant la nivelul lobilor F i T
n demena vascular: evidenierea leziunilor vasculare i a
tipului acestora, etc.
NB. Sunt ns i situaii n care simptomatologia este clinic evident
pentru boala Alzheimer dar CT-ul nu este modificat pentru
vrsta pacientului.
Investigaiile neuroimgistice nu sunt absolut necesare pentru
diagnosticul bolii Alzheimer efectuat ntr-un stadiu deja avansat
al bolii, cu manifestri clinice severe.
Investigaiile neuroimagistice
- ajuta la stabilirea diagnosticului de demen
- cel putin CT cerebrala fr contrast (grad de recomandare de nivel A)
- in cazuri selecionate:IRM cerebral (grad de recomandare de nivel A)
sau examinri imagistice cu contrast
- in cazuri selecionate: SPECT cerebrala
* diagnosticul etiologic al demenei
* diagnostic diferenial: demen Alzheimer i demen vascular
(grad de recomandare de nivel B)
- PET cu PIB ( Pittsburg Compound B ): gradul de incarcare cerebrala
cu amiloid: d. Alzheimer, DLB vs PD-D
Biopsia cerebral
- necesar numai n cazuri rare, selecionate cu mare grij,
n care diagnosticul etiologic nu poate fi stabilit prin alte proceduri
- n centre de neurochirurgie cu experien
- numai la recomandarea neurologului sau psihiatrului curant
si
- cu acordul scris al familiei sau reprezentantului legal al bolnavului.
- pt. b. Alzheimer: substituita astazi de markerii biologici in LCR
BOALA ALZHEIMER
- cea mai frecventa boala neurodegenerativa, 2/3 dintre demente
- 10% peste 60 ani, 1 din 3 peste 85 ani
AD Neuropathology
- Senile plaques
Extracellular
Amyloid -peptide (A)
- Neurofibrillary tangles
Intracellular
Hyperphosphorylated tau
Procesarea APP
Axa ficat creier
Insulina plasmatica faciliteaza clearance-ul hepatic al
amiloidului plasmatic (1-40) prin translocarea intracelulara a
LDL Receptor-related Protein-1 ( LRP-1) catre
membrana plasmatica a hepatocitelor
Factori de mediu
Tau
oligomerizarea si
depunerea A42
Placi difuze
Depozite A
Gene
A40
Activitatea
kinazelor si
fosfatezelor
e alterata
PHF-tau
Degenerescente
neurofibrilare
Placi amiloide
Stress oxidativ
Disfunctie si moarte
Tulburari [Ca++]
neuronala
Inflamatie cronica
Toxicitate glutamatergica
Apoptoza
Deteriorare structurala
Dementa
moarte neuronala
FOSFORILAREA SI DEFOSFORILAREA
PROTEINEI TAU
CedazoMinguezJCMM2008
February 2011
Hypercholesterolemia
However:
NORMAL Ch is essential for many physiologic processes
modulates fluidity of cell membranes & is essential for basic synaptic
integrity and neurotransmission
The combination between cerebrovascular lesions and Alzheimer-type pathology is the most
common neuropathological finding in elderly patients with dementia.
More than 77% of subjects with Alzheimer's disease had grossly apparent circle of Willis
atherosclerosis, a percentage that was significantly higher than normal (47%), or other
neurodegenerative diseases (43-67%). Age- and sex-adjusted atherosclerosis ratings were highly
correlated with neuritic plaque, paired helical filaments tau neurofibrillary tangle and cerebral
amyloid angiopathy ratings in the whole sample and within individual groups.
These results provide further confirmation and specificity that vascular disease and Alzheimer's
disease are interrelated and suggest that common aetiologic or reciprocally synergistic
pathophysiological mechanisms promote both vascular pathology and plaque and tangle pathology
Increased cardiovascular risk was associated with reduced gray matter volume and thickness in
regions also affected by Alzheimer disease independent of infarcts and apolipoprotein E genotype.
These results suggest a "double hit" toward developing dementia when someone with incipient
Alzheimer disease also has high cardiovascular risk
Yarchoan M et al - Brain. 2012 Nov 30. [Epub ahead of print]
Cardenas VA et al - Stroke. 2012 Nov;43(11):2865-70
Diehl J, Kurz A. - Fortschr Neurol Psychiatr.2002;70(3):145-54
Systematic reviews and meta-analyses of population-based prospective studies have concluded from
the life-course perspective (supported by population-based neuroimaging and neuropathological
studies ) an age-dependent association with the risk of AD for several vascular factors, such as :
Possessing these factors in midlife is associated with an increased risk of late-life AD, whereas having
a low level in late life or a decline after middle age in these factors may anticipate clinical onset of AD
Practicing clinicians can reasonably state to patients that, although more definitive research is clearly
needed, the management and treatment of vascular disease risk factors are likely
beneficial not only to prevent heart disease and stroke, but also common forms of
dementia in the community
Romn GC, Nash DT, Fillit H - Alzheimer Dis Assoc Disord. 2012 Oct;26(4):295-9
REZISTENTA LA INSULINA IN
BOALA ALZHEIMER
Studii epidemiologice:
asociere semnificativa a dementelor din boala
Alzheimer si posibil a dementelor vasculare, cu:
diabetul zaharat
sd. metabolic
antioxidant
triangle
Accumulation of
peptides
(A, -synuclein) DLB
degradation
(proteasomal) deficit?
Neurotransmitters
deficits
Oxidative stress
Synaptic damage
Neurodegeneration
Neuronal death
Cognitive dysfunction
Current approaches
to drug therapy
Tau protein
hyperphosphorilation
Future
treatment
strategies
Micro- & astroglia
activation
Inflammation
BOALA ALZHEIMER
MANIFESTARI CLINICE
* boala neurologica progresiva cu pierdere ireversibila de
sinapse si neuroni, predominent corticala (hipocamp
si neocortex )
- elementele clinice esentiale ( in stadiul demential ):
* afectarea progresiva a memoriei, judecatii, a capacitatii
de decizie
* afectarea capacitatii de orientare in mediul fizic
* afectarea limbajului
MANIFESTARI CLINICE
- semnele precoce sunt subtile, adesea ignorate:
* lipsa de initiativa, scaderea interesului fata de activitatile
profesionale, neglijarea sarcinilor de rutina, disparitia
interesului fata de activitatile care faceau placere
("oboseala");
sau,
* instabilitate emotionala, tulburari afective ( depresie, cel mai
frecvent ), apatie ( rareori exaltare nejustificata ), fluctuatii
nejustificate ( ras plans ).
- progresiv, dezvoltare graduala a tulburarilor mnezice ( nume
proprii, intalniri fixate, conversatii recente, evenimente sociale,
repeta aceleasi intrebari uitand raspunsurile);
- distractibilitate usoara determinata de orice eveniment trecator;
- conversatia pierde din claritate, nu mai intelege toate nuantele
si aspectele conversatiei, unei situatii;
- preocupare excesiva pt. aspecte neimportante;
- sarcini care implica mai multi timpi nu mai pot fi realizate;
- afectarea limbajului:
* in unele demente ( altele decat AD, in particular FTD ):
de la inceput
* pierderea intelegerii nuantelor de limbaj ( vorbit, scris );
* restrangerea vocabularului, vorbire cu repetitii
* nu se mai exprima in fraze si propozitii lungi, bine constituite
* tendinta de folosi formule verbale stereotipe, exclamatii
* parafazii, dificultate de a intelege fraze complexe
* agravare in timp palilalie, echolalie, nu-si mai pot exprima
verbal sentimentele concomitent cu degradare
comportamentala, etc.
- nu mai pot face calcule, nu mai recunosc ceasul
- in stadii avansate pot ramane ambulatori, dar se deplaseaza
fara un scop; au complet pierdute abilitatile cognitive, ratiunea,
judecata; pierderea inhibitiei, comportament agresiv, beligerant
alternand cu pasivitate si retragere sociala
- perturbarea ritmului veghe-somn, cu inversiune, adesea cu
agitatie psiho-motorie vesperala ( " sun-down syndrome" );
Deterioration
Mood
Time
Gauthier (1999); Feldman, Kertesz (2001); Auer et al. (1996); Reisberg et al. (1996); Barclay et al.(1985)
FACTORI DE RISC in BA
Genetici
Varsta
Vasculari
HTA
H-colesterolemie
H-trigliceridemie
Diabetul zaharat
Sd. metabolic
AVC
Homocisteinemia
Fumatul
BMI
Depresia
FACTORI DE PROTECTIE in BA
REZERVA
Genetici
Educatia
Stilul de viata
- COGNITIVA
- CEREBRALA
( structurala )
Dieta
Activitatea cerebrala
Activitatea fizica
Interventii farmacologice
Anti-HTA
Statine
preventia primara & secundara a
AVC
AINS ?
Estrogeni ?!
AD
VaD
Hypertension
Hypertension
Cholinergic deficits
Amyloid Plaques
Definite AD
Probable Possible
AD
AD
Hypercholesterole
mia
Genetic
s
Neurofibrillary
Tangles
AD +
CVD
Stroke/TIA Diabetes
Possible Probable
VaD
VaD
Definite VaD
Hypercholesterolemia
Brain Infarcts
Heart
Disease
VaD
AD
Other
(PDD,
DLBD,FTD, etc. )
Cras, 1998
Sperling RA et al - Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association 2011, 7 (3): 280-292
MODIFICARI IN NEUROTRANSMISIE:
( fenomene secundare leziunilor neuronale )
TRATAMENT SIMPTOMATIC
A. Inhibitori de cholinesteraza ( AchEI )
-
DONEPEZIL
RIVASTIGMINE
GALANTAMINE
MEMANTINE
C. Terapii in dezvoltare
Secundare imunosupresiei
encefalita cu toxoplasma
meningita criptococcozica
encefalita cu CMV
radiculita cu CMV
limfomul primar SNC
LEMP
neurotuberculoza
neuropatii de incarcerare
cefalee
crize epileptice
AVC
miopatii
Asociate cu tratamentul
neuropatii toxice
sd. metabolic & consecintele
vasculare si neurodegenerative
modificarea clinica a tulb.
neurocognitive
Afectarea SNC
Sindroamele neurocognitive
evolutie clinica progresiva HAD
este o forma definitorie de SIDA
debut: de obicei cand nr. cel.T CD4+ scade sub < 200/L
HAART HAD poate apare si la CD4+ > 200/L
HAD prognostic prost de supravietuire cu/ fara HAART
asocierea infectiei cu HCV poate agrava disfunctia
neurocognitiva mai ales disfunctia executiva
Declin neurocognitiv
Tulburari afectiv-comportamentale
Tulburari motorii progresive
FACTORI DE RISC:
Nr. scazut de cel.CD4+ & incarcare virala plasmatica
mare
Anemie
Toxicomanii ( cu droguri i.v. ) progresie rapida
Varste extreme: varstnici & copii
Incarcare virala crescuta in LCR
Tulburari cognitive
acuze subiective de lentoare mentala
progresiva
tulburari mnestice initial minore
declin mnestic progresiv
hipoprosexie ( f. adesea in HAD )
pierderea capacitatii de concentrare
pt. activitati cotidiene uzuale ( citit, TV,
s.a. )
tulburari vizuo-spatiale
discoordonare vizuo-motorie
NB: MMSE nu este util in stad. incipiente
( manifestari de tip frontal )
Tulburari comportamentale
apatie marcata si retragere sociala
fara depresie
iritabilitate marcata
inflexibilitate mentala accentuata
scaderea libidou-lui
manifestari psihotice maniacale
( nu sunt comune )
Tulburari motorii
scadere globala a fortei
musculare
tulburari de echilibru
mers nesigur
bradikinezie, parkinsonism
motor
semne de sd. bipiramidal
miscari sacadice de urmarire
ale globilor oculari
semne de eliberare frontala
( stadii avansate )
mioclonii ( stadii avansate )