Epoca latene- habitatul

Herodot-la N de Dunare- un imens teritoriu pustiu populat

doar de o multime de albine
Arheologia il confirma-in Ha tarziu nu exista asezari in zona
de ses-probabil este un teritoriunesigur expus raidurilor
scitice. In schimb zona de deal este locuita-cultura Ferigile-
Barsesti
Situatia pare sa se schimbe in sec. IV-Arianus-expeditia lui
Alexandru Macedon la nord de Dunare din 335-oras slab
intarit, lanuri de grau, armata a localnicilor 10000 pedestrasi
si 4000 de calareti
Pentru perioada latene timpurie sunt atestate arheologic
asezari la Alexandria, Zimnicea, Albesti (Constanta),
Bazdana, Cotofenii din Dos (ambele in Oltenia)-sunt asezari
fortificate cu val si sant.
Cotofenii din Dos are un zid de aparare foarte elaborat
format din 2 paramenti din caramizi intre care erau traverse
din lemn si pamant de umplutura
Din Moldova se cunosc in jur de 100 de asezari fortificate:
Mosna, Stancesti, Cotnari
 Habitatul in perioada clasica
Tipuri de asezari: rurale (catune), cvasi
urbane (polisuri, targuri), cetati
Asezarile rurale- sunt cele mai numeroase, au
dimensiuni mici, mic potential demografic, se
caracterizeaza prin activitati agricole si
pastorale, nu au dezvoltate mestesugurile
calificate ci doar mestesuguri casnice, nu
sunt fortificate, sunt omogene din punct de
vedere social. Structura lor depinde de forma
de relief (risipite,compacte). Exemple:Catelu
Nou, Bragadiru,Cucorani
 Habitat
Asezarile cvasi- urbane sau protourbane . Este posibil ca ele sa
fie acele dave pomenite de izvoare- Indreptarul geografic al lui
Ptolemeu -sec. II p. Chr. (44 de asezari)
Exemple: Piroboridava=Poiana, Tamasidava=Racatau,
Ziridava=Pecica, Buridava=Ocnita, Porolisum=Moigrad,
Angustia=Bretcu, Cumidava=Rasnov
Au functii complexe, inclusiv functii de aparare (amplasate in
zone greu accesibile, fortificate). Sunt centre de putere, posibil
centre tribale sau centre de resedinta ale unor aristocrati caci
langa ele au fost descoperite morminte cu inventare de exceptie
(Popesti, Zimnicea, Poiana). Au, pe lg. activitati agro-pastorale si
activitati mestesugaresti: ateliere ceramice (ateliul de amfore si
cupe deliene de la Popesti), ateliere de orfevrarie (fibule la
Craiva si Popesti, podoabe de argint la Pecica si Surcea), ateliere
monetare (Poiana, Popesti, Pecica). Sunt centre de desfacere a
marfurilor. Au dispus de incercari de sistematizare(acropola
destinata sanctuarelor sau resedintei unui aristocrat, lucrari de
terasare. Cele mai multe sunt si centre religioase (dispun de cel
putin un sanctuar-Carlomanesti, Ocnita, Pecica, Popesti)
Sarmizegetusa Basileion este singurul oras in adevaratul sens al
cuvantului (terasari, drumuri pavate, conducte cu apa, zona
sacra)
 Habitat
Cetatile-au caracter predominant militar, rol defensiv, cu
putine functii economice (au ateliere de reparatii a armelor
de obicei). Toate sunt asezatein zone inalte, intre 600-1200
m altiudine. Sunt greu accesibile si nu sunt locuite
permanent. Cele mai multe sunt cetati de refugiu. Totusi au
asociate cladiri de cult (Gradistea Muncelului-6 sanctuare,
Costesti-Blidaru, Costesti-Cetatuie, Banita, Piatra Craivii,
Tilisca)
Constructii: turnuri locuinta, magazii,turnuri de
supraveghere, ziduri de incinta prevazute cu bastioane in
colturi, cisterne de apa
Tehnica de constructie a zidurilor este tipic elenistica; 2
paramente intre care sunt traverse de lemn si emplecton
(opus incertum, opus quadratum, opus mixtum)
Turnul locuinta-are baza din piatra si etajul din din caramida
slab arsa, este acoperit cu tigla. Parterul este folosit ca
magazie, etajul este resedinta comandantului garnizoanei
sau a unei capetenii loicale
Costesti-Blidaru
Costesti-Blidaru
Murus dacicus
Murus dacicus
Sarmizegetusa Regia
Sarmizegetusa Regia
Turn-locuinta
Tipuri de locuinte dacice