Sunteți pe pagina 1din 20

1)Razboiul dacic al imparatului Domitian

Conflictul incepe in mod favorabil pentru daci.Conform scrieilor lui Dio


Cassius,Duras vazand greutatile situatiei da de buna voie domnia lui Decebal pentru ca
era ager in planurile de razboi ca si in implinirea lor,stia sa isi aleaga timpul cand sa
navaleasca asupra dusmanului.tot asa de potrivit ca si momentul cand sa bata in
retragere,era dibaci in a intinde curse,viteaz la lupta,stiind sa se foloseasca intelept de
biruinta si sa iasa dintr-o infrangere.Pe plan intern Decebal(sau Diurpaneus) reuseste sa
refaca unitatea politica a dacilor reusind sa infaptuiasca in mare programul politic al lui
Burebista.
Conflictul incepe printr-un atac al dacilor peste Dunare in Moesia,la finele anului
8.!rmata lui "ppius #abinus este distrusa,guvernatorul povinciei este ucis.$estea
infrangerii il determina pe %itus &lavius Domitianus(81-'() sa porneasca cu armata
impotriva dacilor.Parado)al,imparatul roman se opreste la *aissus(*is) unde au loc
diverse petreceri si banc+ete.,ste trimis impotriva dacilor Cornelius &uscus,o fire
aventuroasa ce iubea prime-dia pentru ea insasi..n i/vor antic preci/ea/a ca ar fii avut
loc o serie de tratative in ideea evitarii unei confruntari(dacii ar fii cerut pacea in
sc+imbul unei sume de doi oboli platita de orice roman din imperiu).,)peditia din anul
80 a lui &uscus se soldea/a cu un esec,generalul roman fiind ucis in lupta.1n anul
urmator,Domitian dandu-si seama de puterea adversarului sau,trimite o armata condusa
de %ettius 2ulianus,un cadru militar sever,priceput si vitea/.3omanii trec Dunarea la
$imiancium(Costolat a/i) si patrund in %ransilvania dinspre Banat.4a %apae are loc o
infruntare grea ce se soldea/a cu un succes al romanilor.*u putem vorbi de o infrangere
categorica caci,dupa cum ne spune Dio Cassius,Decebal recurge la o stratagema,taind
copacii unei paduri intregi si ii imbraca in +aine de soldati spre a-l face pe adversar sa
creada ca inca dispune de forte importante.Cert este ca s-a inc+eiat pace intre daci si
romanii,mai ales ca Domitianus suferise infrangeri severe in conflictele cu 5ua/ii si
marcomanii,care-l spri-inisera pe regele dac.Decebal inc+eie o pace avanta-oasa cu
Domitianus in anul 8'.Decebal era numit client al 3omei,iar regatul sau,regat
clientelar,primea mesteri constructori, instructori militari etc.
6) Razboaiele dacice ale impratului Traian
1n sc+imbul unor subventii in bani si ingineri,Decebal se recunoa te rege clientelar
al 3omei si continu7,in urmatorii 16 ani de pace,sa-si consolide/e puterea si
statul.Procesul de centrali/are a statului dac este accelerat,armata este ec+ipat7 si
instruita.#e initia/a un vast program de constructii civile si militare,indeosebi 8n regiunea
Muntilor "rastie. 1ncearca sa stabileasca relatii cu popoare si state inamice 3omei.
4a 3oma dupa moartea lui Domitianus urmea/a Marcus Cocceius *erva('(-'8)
un spirit ponderat,-urist si om de litere apreciat,ce incearca sa restabileasca prestigiul
senatului.! venit la tron apoi Marcus .lpius *erva %raianus.1n timpul domniei
sale,imperiul a a-uns la intinderea teritoriala ma)ima.Pacea din 8' a fost considerata
rusinoasa pentru romani iar %raianus s-a gandit sa taie aceasta intelegere cu sabia,punand
1mperiul pe picior de ra/boi.
1n primavara lui 191,imparatul trece Dunarea la $iminacium urmand traseul pe
care il facuse %ettius 2ulianus.4a %apae romanii reusesc sa invinga pe daci.$enirea
1
toamnei ii determina pe romani sa opreasca inaintarea spre capitala regatului lui
Decebal.Profitand de acest fapt,Decebal strange armata si,impreuna cu sarmatii si
bastarnii,trec Dunarea pe g+eata si ataca garni/oanele romane din Moesia,in speranta
sc+imbarii sortii ra/boiului.Campania se soldea/a cu un esec,o parte din calarime se
ineaca la trecerea fluviului,garni/oanele romane re/ista iar %raianus reuseste sa a-unga cu
o parte din trupele sale in spri-inul garni/oanelor si sa dea lupta de pe platoul de la
!damclisi.1n primavara lui 196 romanii reiau inaintarea spre #armi/egetusa.#uccesele
romanilor printre care amintim ocuparea cetatii Costesti,il determina pe Decebal sa ceara
pace.Conditiile in care au fost inc+eiate au fost destul de grele pentru regele dacilor : erau
inapoiate armele,masinile de ra/boi,pri/onierii si stindardele luate in 80,erau predati
pri/onierii,era obligat sa darame /idurile cetatilor si sa nu primeasca de/ertori din
1mperiul 3oman.%ot in urma acestei paci,Decebal cedea/a tinuturi din regatul sau si este
silit sa renunte la orice forma de politica e)terna independenta.Putem spune ca Dacia
devenise o prada usoara pentru 3oma.%raian,care nu renuntase la gandul cuceririi
regatului Daciei,concentrea/a trupe noi in Moesia si-l insarcinea/a pe !polodor din
Damasc sa construiasca un pod de piatra peste Dunare la Drobeta.
Dandu-si seama de inevitabilitatea unui nou conflict,Decebal incalca
prevederile pacii din 196 si ii c+iar ii ataca pe ia/;gii din campia %isei,aliati ai
romanilor.!fland acestea,#enatul roman il declara pe Decebal,dusman al
1mperiului.3a/boiul este reluat in vara anului 19.Decebal este atacat dinspre mai multe
directii,cetatea Costesti este asediata si distrusa din nou iar capitala este incon-urata si
supusa unui indelung asediu.Primul asalt este respins cu grele pierderi.3omanii
constuiesc o fortificatie paralela cu cea a dacilor si la o mica distanta fata de aceasta
numita agger..rmea/a un al doilea asalt in urma caruia romanii patrund in oras.Dacii dau
foc orasului,o parte din capetenii beau otrava pentru a nu cadea pri/onieri iar Decebal
scapa prin fuga cu gandul de a se retrage in munti ca sa organi/e/e re/istenta
antiromana.Calaretii romani trimisi in urmarirea lui Decebal il a-ung pe rege dar acesta a
preferat sa se sinucida,dec<t sa fie capturat.Dupa tradarea unui apropiat al
regelui,Bicilis,romanii au descoperit te/aurul dac estimat la 1(.99 =g de aur si >>1.999
=g de argint..ltima batalie din cadrul celui de-al doilea ra/boi daco-roman a fost la
Porolissum in vara lui 19(.#tatul dac este desfiintat si pe cea mai mare parte a teritoriului
este creata provincia Dacia.
3)Organizarea administrativa a Daciei romane
a)Dacia sub Marcus .lpius *erva %raianus(19(-110)
Provincia Dacia cuprindea %ransilvania propriu-/isa(fara partea sud-estica dintre
"lt si Carpati),Banatul si vestul "lteniei,restul teritoriilor ocupate fiind,cum s-a mai
spus,alipite Moesiei 1nferioare.*oua provincie era o provincie imperiala,adica
subordonata direct imparatului,care o administra un guvernator numit de #enat si acesta
purta titlul de legatus Augusti pro praetore ?acest guvernator era de rang consular(pana sa
fie numit guvernator,acesta indeplinea functia de consul).Capitala era orasul .lpia
%raiana intemeiata prin 198-119 din ordinul primului guvernator al Daciei Decimus
%erentius #caurianus.
6
b)Dacia sub Publius !elius %raianus @adrianus(110-1>8)
1n urma inabusirii unei revolte a auto+tonilor spri-initi de dacii liberi si
sarmatii,@adrianus este nevoit sa abandone/e sudul Moldovei si o parte din Muntenia dar
se ocupa cu reorgani/area provinciei.!stfel,din celelalte provincii ce apartineau de
Moesia 1nferioara impreuna si cu vestul "lteniei,formea/a o provincie aparte(Dacia
1nferioara) in timp ce provincia organi/ata inca de %raianus este denumita Dacia
#uperioara.1n Dacia #uperioara guvernatorul senatorial este ridicat la rang pretorian caci
trupele ce stationau in teritorii erau mai putine decat inainte.4egatul imperial care e in
acelasi timp comandantul legiunii A111 Bemina de la !pulum(!lba 1ulia) e a-utat de un
procurator cu atributii financiare care re/ida la .lpia %raiana(va primi si denumirea de
.lpia %raiana #armi/egetusa 3egia).Dacia 1nferioara cu trupe mai numeroase era
condusa de un procurator presidial cu resedinta la Drobeta.! doua reorgani/are a Daciei
are loc in 16C.1mparatul desprinde din Dacia #uperioara regiunea aflata la mia/anoapte
de cursul superior al Muresului si de valea !riesului si formea/a o provincie aparte
numita Dacia Porolissensis cu capitala la *apoca,guvernata tot de un procurator.
c)Dacia sub Marcus !elius !urelius $erus !ntoninus !ugustus(1(1-189).
Dupa @adrianus,urmea/a Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus
Pius(1>8-1(1).Considerat cel de-al patrulea din DCei cinci imparati buniD a dus ra/boaie
cu dacii liberi de la +otarele nordice si estice in 1C> si 10-18.#ub Marcus !urelius
Dacia trece sub un nou proces de reorgani/are.Determinat de ra/boaiele cu
marcomanii,imparatul roman reorgani/ea/a Dacia in doua randuri.Mai intai desfiintea/a
Dacia 1nferioara,alipind-o Daciei #uperioare,care primeste numele de Dacia
!pulensis(1(8)..n an mai tar/iu el desprinde din Dacia !pulensis Banatul de vest ce il
transforma intr-o provincie aparte(Dacia Malvensis cu capitala la Malva).Cele trei
provincii se afla sub comanda suprema unui guvernator si poarta denumirea de legatus
augusti pro praetore Daciarum trium.Din cele trei provincii,numai Dacia Malvensis are
in frunte un procurator presidial iar Dacia Porolissensis are numai un guvernator
fiscal.Buvernatorul din Dacia !pulensis il inlocuie la nevoie pe guvernatorul
suprem.3esedinta lui este la .lpia %raiana.
d)Dacia intre 189-60

#ub Marcus Aurelius Commodus Antoninus(189-1'6),populatia auto+tona se
rascoala (conform istoria Augusta)..rmasul sau, !ucius "eptimius "everus
Augustus(1'>-611) acorda catorva ase/ari,rangul de oras,reface drumurile,si ridica
fortificatii menite sa apere "ltenia si teritoriul roman din stanga "ltului(un val de pamant
Elimes %ransalutanusE si un sant,precum si o serie de castre si fortificatii).Marcus
Aurelius Antoninus Caracalla duce ra/boaie impotriva carpilor si in urma unei e)peditii
in Dacia,fortifica granitele nord-vestice ale provinciei.!u urmat imparati mai putin
importanti pentru istoria Daciei(Macrinus,#lagabalus).Mai insemnat a fost Marcus
Aurelius "everus Ale$andrus(666-6>) ce a infiintat un conciliu repre/entativ al intregii
provincii(concilium Daciarum trium) din care fac parte delegati ai oraselor si ai
districtelor rurale.Conciliul isi tinea sedintele la #armi/egetusa(primeste titlu de
>
metropola),fiind pre/idat de marele preot al cultului imperial%coronatus Daciarum
trium&,el discuta problemele si nevoile provinciei,formula plangeri impotriva dregatorilor
abu/ivi,aducea elogii guvernatorului in functie si isi e)prima credinta fata de
imparat..rmasii sai de la 'aius (ulius )erus Ma$iminus(6>-6>8) cunoscut si sub
numele de Ma)imian %racul si pana la !ucius Domitius Aurelianus(609-60) s-au
confruntat cu desele navaliri ale dacilor liberi,spri-initi mai mult sau mai putin de
goti.!mintim doar pe 'aius Messius *uintus Traianus Decius(6C'-61) fost guvernator
al Moesiei,ce a dus dese ra/boaie cu carpii si gotii.!cesta a reorgani/at provincia si a
a-utat orasele Dacia,dupa e)peditiile de -af ale gotilor.!cest fapt este dovedit de o
inscriptie descoperita la !pulum,prin care noua colonie ii multumeste imparatului,caruia
ii da titlu de reintemeietor al Daciilor(restitutor Daciarum).
4) Armata romana din Dacia
Dacia era un bastion inaintat al 1mperiului 3oman,adanc infipt in lumea barbara?de
aceea pentru apararea ei era nevoie de trupe numeroase.Dupa unele surse,armata Daciei
era estimata la >9-C9.999 de soldati,cam o /ecime din trupele 1mperiului 3oman.
!rmata era alcatuite din legiuni(legiunea A11 Bemina la !pulum si legiunea $
Macedonica la Potaissa),unitati pedestre de elita,recrutate numai din cetateni romani,si
din trupe au$iliare,recrutate dintre provincialii ce nu aveau cetatenie
romana :co+orte(trupe de pedestrasi) si ale(trupe de calareti).%rupele au)iliare ce au
stationat pe cuprinsul provinciei romane Dacia erau formate din diferite
nationalitati(britani,asturi,lusitanieni,bosporani,iturei,batavi,commageni,gali,reti,vindelici
,numi/i,mauri,antio+ieni,ubi,panoni,bessi,traci).Din trupele au)iliare faceau parte si alte
unitati :numeri,garda guvernatorului si alte detasamente speciale.4a terminarea
serviciului militar care dura 6 de ani c+iar si mai mult,soldatii trupelor au)iliare
dobandeau cetatenia romana,si,de obicei,primeau loturi de pamant in provinica in care
servisera ?prin stabilirea lor acolo,ei constituiau un puternic factor de romani/are.
5) Sistemul defensiv si de comunicaii al Daciei romane
Dacia nu era aparata ca alte provincii,de o linie continua de fortificatii(val sau /id
si sant) ci de castre care inc+ideau caile de acces spre interiorul provinciei.Castrele erau
tabere intarite permanent ale trupelor romane: ele aveau 1-6 santuri de aparare si un val
de pamant sau un /id de piatra.1n fata liniei castrelor se afla o linie de turnuri(de e)emplu
pe Meses.la +otarul nord vestic al provinciei).$al de pamant continuu a e)istat numai in
stanga "ltului(limes %ransalutanus) si in fata orasului Porolissum,pe o distanta de cateva
/eci de =ilometri.Cercetarile recente semnalea/a un val de pamant care inc+ide accesul
dinspre vest in Depresiunea Farandului si care poate fi tot un limes roman..n val de
pamant era alcatuit dintr-un sant destul de lat si de adanc,al carui pamant era ase/at pe
langa sant si paralel cu el,formand astfel un dublu obstacol pentru
atacator.Cateodata,valul avea si lucrari facute din piatra.!fara de castrele construite la
granita amintim si castrele romane construite in interiorul provinciei:
!pulum,Potaissa,!cidava,Praetorium,Pelendava,Buridava,Bermisara.%ot in interiorul
C
provinciei erau dispuse castrele unor trupe au)iliare menite sa supraveg+e/e ordinea
interna(Castra *ova,1sla/,%eregova,Dic+iseni,4istevea,3usidava,Desa,3omula).#istemul
defensiv al Daciei si-a dovedit eficacitatea.De-a lungul perioadei de stapanire
romana,Dacia a avut relativ putin de suferit de pe urma atacurilor e)terne in comparatie
cu alte provincii.C+iar si atunci cand trupele romane vor parasi provincia,aceasta nu se va
intampla din cau/a imposibilitatii de a o mai apara,ci pentru ca armata romana din Dacia
era necesara si in alte provincii,la sud de Dunare.
.n alt aspect urmarit in Dacia romana au fost caile de comunicatie..na din
specialitatile romanilor,constituind un adevarat titlu de glorie al lor au fost
drumurile.Dupa unele surse,de cand incep stirile istorice si pana asta/i,nimeni nu a
construit sosele mai bune decat ei.!ceste sosele sunt unul din elementele esentiale care
e)plica intinderea si durata stapanirii romane.Cand cucereau o tara,primul lucru pe care-l
faceau legionarii erau castre si drumuri.Drumurile romane nu erau largi(doua carute abia
puteau trece una pe langa cealalta) in sc+imb erau foarte bine lucrate.#e ase/a mai intai
un strat gros de bolovani si unul de prundis,legate ambele in ciment.Deasupra acestor
straturi se puneau apoi placile de piatra,de dimensiuni mari foarte bine legate intre ele,si
care faceau bloc cu temelia pe care erau ase/ate.Construite astfel,nu e de mirare ca
urmele soselelor romane se puteau vedea si asta/i.Pe langa aceste drumuri imperiale mai
avem si altfel de drumuri mai putin ingri-ite,unele aveau un strat de prundis altele simple
sleauri.Desigur ca nu au lipsit in Dacia romana astfel de drumuri pe care le foloseau dacii
inainte de 19( dar si urmasii daco-romani.1n afara de aceste drumuri au fost folosite si
drumurile naturale.
Pe teritoriul Daciei ,drumul principal era cel ce strabatea toata provincia,pornind
de la 4ederata ,traversa Banatul,Culoarul depresionar de la Poarta de &ier a
%ransilvaniei,trecea prin .lpia %raiana,!pulum,Potaissa,*apoca si a-ungea la
Porolissum..n alt drum important era cel care ducea pe $alea Muresului,a %irnavelor si
a "ltului transilvanean pana la !ngustiae,iesind apoi prin pasul "itu/ si indreptandu-se
prin Moldova spre %;ras,la gurile *istrului.Mai pot fii amintite drumurile Dierna-
%ibiscum,Drobeta-pasul $ilcan si cel care urca pe la Dunare pe $alea "ltului. #i in
Dobrogea sau Dacia Pontica erau trei drumuri mai insemnate..nul era de-a lungul
Dunarii,continuand traseul din Moesia si trecand prin toate localitatile de la %ransmarisca
si pana la #alsovia.!l doilea era paralel cu tarmul marii si lega orasele grecesti de la
@istria pana la Dion;sopolis,unindu-se apoi cu un drum dunarean de la mia/anoapte de
@alm;ris.Cel de-al treilea strabate Dobrogea prin mi-loc de la !brittus,trecea prin
%ropaeum %raiani,prin .lmetum pana la 1bida,unde se bifurca,o ramura spre !eg;ssus si
cealalta spre *oviodonum.
!) Ora"ele romane din Dacia


1n Dacia,ca in intreg 1mperiul 3oman,au e)istat,din punct de vedere
administrativ,trei feluri de ase/ari:colonii(coloniae),municipii(municipia) si sate(vici sau
pagi).Primele doua erau ase/ari urbane,ultimele erau ase/ari rurale.Coloniile erau
alcatuite din cetateni romani avand toate drepturile,ei puteau,asadar,intre altele,sa aleaga
la 3oma pe inaltii demnitari si sa fie,la randul lor,alesi,se bucurau deci de ,us sufragii si
de ,us +onorum..nele colonii sunt considerate ca facand parte din 1talia,se bucura deci de
,us italicum,care confera privilegii de a nu plati darile directe.Coloniile constituiau centre
puternice de romani/are.Municipiile erau orase cu mai putine drepturi decat
coloniile.4ocuitorii lor repre/inta sub raportul -uridic un stadiu intermediar intre peregrini
si colonisti.Cu timpul,municipiile puteau fii ridicate la rangul de colonii,dupa cum satele
puteau fii ridicate la rangul de municipii.Da c+iar si intre municipii e)istau
deosebiri :unele aveau mai multe drepturi,altele mai putine.Prin aceasta
diferentiere,romanii,care aveau un adevarat simt politic,provocau o adevarata emulatie si
dadeau in acelasi timp si un impuls al actiunii de asmilare.Conducerea oraselor era
oranduita dupa modelul 3omei.,)ista un consiliu municipal(ordo decurionum) precum si
diversi magistrati.Dregatorii cei mai inalti erau de obicei doi(duumviri) in colonii si
patru(-uattuorviri) in municipii ?ei raspundeau de intreaga conducere a
oraselor,indeplineau +otararile luate de consiliul decurionilor,-udecau anumite
procese.!lti magistrati erau edilii,insarcinati cu ingri-irea cladirilor publice,cu politia
orasului,cu intretinerea stra/ilor,cu aprovi/ionarea publica,organi/area spectacolelor etc
si cvestorii care se ocupau cu finantele orasenesti.%oti acesti magistrati erau alesi din
randul cetatenilor instariti iar slu-ba lor nu era remunerata.
Dupa Ptolemeu,in Dacia au fost atestate,c+iar inainte de cucerirea romana,in -ur
de CC de orase..nele a-ung la rang superior(colonii) precum .lpia %raiana #armi/egetusa
3egia,*apoca,Drobeta,!pulum,3omula,Potaissa,Malva.!lte orase nu dobandesc decat
titlul de municipii ca Dierna,%ibiscum,!mpelum,Porolissum.Crearea succesiva a oraselor
repre/inta indicatia cea mai sigura a romani/arii treptate a provinciei.
#) Asezarile rurale din Dacia romana
1n Dacia,ca in intreg 1mperiul 3oman,au e)istat,din punct de vedere
administrativ,trei feluri de ase/ari:colonii(coloniae),municipii(municipia) si sate(vici sau
pagi).Primele doua erau ase/ari urbane,ultimele erau ase/ari rurale.Dupa cum s-a preci/at
satele erau de doua feluri : pagi(comune mai mari,situate pe teritoriul unei colonii
romane) si vici(simple ase/ari rurale).!tat unele cat si celelalte erau conduse de unul sau
doi magistri ori de un praefectus.Dintre ase/arile rurale din Dacia cele mai importante
sunt !lburnus Maior,Micia,!5uae,#alinae,#ucidava.!u e)istat si sate ale caror nume
roman nu le cunoastem dar care au fost descoperite ar+eologic :Cristesti,4ec+inta de
Mures,"bre-a etc.
(
$) %opulatia Daciei romane &auto'toni si colonisti)( problema romanizarii
1n cele doua ra/boaie daco-romane,dacii suferisera pierderi insemnate.,utropius
sustine afirmatia cum ca Dacia a fost secatuita de barbati,o afirmatie e)agerata de
altfel.!devarul este ca ma-oritatea populatiei dacice a continuat sa traiasca sub stapanirea
3omei.Dainuirea auto+tonilor sub romani este demonstrata de numeroase si variate
argumente.
Problema populatiei Daciei romane este una din cele mai importante si discutate
ale trecutului nostru.1mportanta,fiindca in perioada stapanirii romane,s-a pregatit plamada
etnica din care s-a format poporul roman.
#e cunosc din i/voare de e)istenta unor unitati militare au)iliare formate din daci
pe vremea lui %raianus si a imparatilor ce au urmat pe tronul 3omei..nele din ele sunt
recrutate in prima -umatate a sec. 111,lucru ce nu ar fi fost posibil daca n-ar fi e)istat o
populatie auto+tona numeroasa in Dacia romana.#e stie ca Dacia a contribuit cu trupe
au)iliare in armata imperiala iar faptul nu este intamplator caci virtutile ra/boinice ale
dacilor erau cunoscute si pretuite.#e mai stie ca in cadrul armatei au e)istat daci ce au
ocupat functii in armata dar si in administratie.!mintim pe .egalianus,dac romani/at ce a
fost general si guvernator al 1ll;ricumului in timpul lui Publius !icinius #gnatius
'allienus Augustus(6>-6(8).
1n inscriptiile latine din provincia romana Dacia apar si nume traco-getice,din care
o buna parte apartin auto+tonilor,nu colonistilor.*umarul lor e totusi mic,abia vreo 6G
din totlul numelor proprii atestate epigrafic,dar lucru acesta e firesc.Populatia dacica
locuia in /ona rurala si nu era obisnuita si nici nu avea mi-loacele materiale sa puna
inscriptii costisitoare.Cat despre dacii ce locuiau in lumea urbana,interesele practice le
dictau sa isi afise/e cat mai putin originea.Multi daci ce faceau parte din aristocratie au
primit cetatenie romana si in acest fel,au si primit nume romane care abunda in inscriptii.
Pana si lingvistica,sau mai e)act,toponomia are rolul sau in demonstrarea
continuitatii dacice..nele nume de orase din provincia romana Dacia isi pastrea/a vec+ea
denumire de dinainte de cucerirea romana(%ibiscum,Drobeta,Potaissa,*apoca),nume de
orase pe care colonistii le preiau de la auto+toni.Dacice sunt si numele raurilor(Maris-
Mures,#amus-#omes,!lutus-"lt,%ibiscus-%imis).
Deosebit de semnificativ in demonstrarea populatiei dacice dupa 19( este gestul
lui @adrianus de a adauga epitetul dacic de #armi/egetusa capitalei provinciei(in timpul
lui %raianus capitala se numea Colonia /lpia Traiana Augusta Dacica).!cest fapt are
sens numai daca in provincie e)ista o populatie numeroasa dacica.
Mai graitoare poate decat orice argumente este descoperirea a circa 1999 de
puncte de pe teritoriul Daciei romane a urmelor de cultura materiala dacica din sec 11-
111.!u fost descoperite,mai ales in %ransilvania,amestecate cu obiecte romane,vase si
fragmente de vase dacice,fragmente ce apartineau populatiei auto+tone.#apaturile au scos
la iveala numeroase ase/ari dacice din provincia romana(4ec+inta de
Mures,Casolt,"bre-a,*oslac,Calbor,#oporu de Campie etc.)
0
Populatia auto+tona locuieste in provincia romana Dacia alaturi de numerosi
colonisti adusi,cum spune ,utropius,din toata lumea romana.1nscriptiile descoperita
atesta pre/enta in Dacia a unor colonisti veniti din Dalmatia,Moesia,Panonia,%racia dar si
din tinuturi mai indepartate :1talia,Brecia,!sia Mica,#iria,#pania,Balia etc.#pre deosebire
de alte provincii unde coloni/area a fost mai mult sau mai putin spontana,in Dacia
coloni/area a fost organi/ata de statul roman,dornic sa impan/easca acest bastion inaintat
cu cat mai multe elemente romanice.Desigur alaturi de coloni/area oficiala a e)istat si
una privata :venirea colonistilor din proprie initiativa,in speranta unei vieti mai usoare
sau a unui castig mai bun.Caracterul organi/at si masiv al coloni/arii a facut ca populatia
dacica sa sufere o puternica influenta romana :superioritatea te+nicii si a culturii
spirituale romane,folosirea limbii latine in administratie si -ustitie,negustorii,proprietarii
de mosii dar mai ales colonistii de rand si soldatii numerosi care,la eliberare,primeau
loturi de pamant si se stabileau in Dacia,inrudindu-se cu auto+tonii,intemeindu-si
gospodarii si familii.!sa se e)plica cum,intr-un rastimp istoric relativ scurt are loc
romani/area populatie auto+tone :dacii isi insusesc cultura,obiceiurile,credintele si limba
cuceritorilor.4a inceput patrund elementele culturii materiale(ceramica romana,uneltele
productive,obiecte de u/ practic si de podoabe).!poi au adoptat treptat credintele si
obiceiurile romane,nume romane alaturi de vec+ile lor nume dacice,folosite ca porecle si
limba latina,limba oficiala a 1mperiului.1n acest fel,in momentul parasirii Daciei de catre
!urelianus,provincia era locuita de o populatie puternic si ireversibil romani/ata.
)) *iata economica a Daciei romane&agricultura+meste"uguri+e,ploatarea bogatiilor
subsolului+ comertul)
Provincia Dacia 3omana a cunoscut importante prefaceri determinate de politica
dusa de %raian si urmasii sai..rmarile cuceririi romane s-au resimtit asupra tuturor
domeniilor vietii societatii dacice.Dacia %raiana a continuat 8n linii mari viata economica
a Daciei lui Decebal.!u e)istat,insa,o serie de sc+imbari atit in domeniile economice
traditionale cit si 8n noile activitati economice inregistrate in noua provincie
imperiala.Principalele sectoare economice au fost:agricultura,cresterea animalelor,
mineritul si mestesugurile,comertul si circulatia monetara.1n vederea valorificarii cat mai
depline a bogatelor resurse ale solului si subsolului noii provincii,in special a metalelor
pretioase si a celor metalifere,romanii au adus 8n Dacia o numeroasa forta de munca
speciali/ata, prile- cu care au poposit aici din proprie initiativa si alte categorii sociale de
cultura si civili/atie romana din intreg 1mperiul 3oman coloni/and spatiul vec+ii
Dacii,depopulat in unele /one datorita grelelor ra/boaie purtate cu armatele romane.
Contactul direct dintre purtatorii civili/atiei geto-dace si cei ai culturii si civili/atiei
romane va constitui 8nceputul unui proces comple) si de durata,material si
spiritual,const<nd,in principal,din receptarea si asimilarea de catre societatea auto+tona
daca a elementelor superioare ale culturii si civili/atiei romane,proces cunoscut sub
numele de romani/are si care va duce 8n final la aparitia unui nou popor : poporul roman.
a) !gricultura si crestera animalelor
8
!gricultura ramane ramura principala economica din Dacia romana.Cele mai bune
pamanturi apartin colonistilor.1n Dacia intalnim proprietati mici si mi-locii dar mai rare
sunt si proprietatile agricole de mari dimensiuni.1n centrul marilor proprietati se afla un
asa /is HconacI(villa rustica) avand locuinte,maga/ine.ateliere etc.!semenea constructii
au fost descoperite in Dacia,de e)emplu,langa #armi/egetusa,la Ciumafaia(langa Clu-) si
in alte parti.1n Dacia se cultivau mai ales cereale,provincia fiind un adevarat granar al
trupelor ce stationau in provinciile alaturate.Pe langa cereale,mai erau cultivata si vita de
vie dar erau e)ploatate si padurile.Ca si in perioada preromana,cresterea animalelor era o
ocupatie destul de importanta.1ntinsele pasuni ale Daciei erau in mare parte proprietatea
statului imperial roman ce erau date aristocratiei.1nteresant este ca aceste persona-e apar
in inscriptii ca arendand si pasunile si salinele.iar uneori c+iar si comertul cu sare din
provincie.
b),)ploatarea bogatiilor si mestesugurile
1n epoca romana de mare importanta sunt mestesugurile.1n Dacia amintim
mineritul,fiind e)trase din munti numeroase metale,mai ales aur.Minele de aur din
Muntii !puseni sunt e)ploatate acum prin numeroase galerii si puturi ?aur se mai obtinea
si din nisipul raurilor,prin spalare.&iind proprietate imperiala,minele de aur erau
e)ploatate direct de catre statul roman.1n galerii lucrau atat sclavi cat si oameni
liberi ?inca %raianus coloni/ea/a aici doua semntii romani/ate din
Dalmatia(Pirustae,Baridustae),specialisti in minerit,iar e)emplul sau pare a fi urmat si
de alti imparati.,)ploatari se aflau la Baia de Cris,Brad,Baia de !ries etc.,centrul lor
fiind la !lburnus Maior(3osia Montana).1ntreaga administratie a minelor de aur.al carei
sediu se afla la !mpelum(Flatna) era condusa de un functionar imperial numit
procurator aurarium,acesta fiind a-utat de o intreaga armata de functionari subalterni.Pe
langa aur mai erau e)ploatate in aceeasi /ona argintul si plumbul dar intalnim,si in alte
/one,mine de arama(Micia).&ierul era e)tras de la B+elar si %eliuc in
-ud.@unedoara.Pentru nevoile constructiei de cladiri si monumente se e)tragea piatra de
cariera(marmura la Bucova,calcar la Calan,ande/it la Deva s.a).4a #alinae("cna
Muresului),"cna De-ului,Co-ocna(langa Clu-) se e)tragea sare.
1nscriptiile si descoperirile ar+eologice ne fac cunoscute si alte mestesuguri ce se
practicau in Dacia romana." mare de/voltare cunoaste metalurgia fierului si a
bron/ului,prelucrarea fierului si a lemnului,olaritul.tesutul.Mestesugarii se grupau intr-un
fel de asociatii profesionale numite colegii(collegia),care nu semanau deloc cu breslele
medievale.Cel mai raspandit si cunoscut este colegiul faurilor(collegium fabrum),din
care faceau parte si dulg+erii,olarii poate si /idarii.#e mai cunosc in Dacia si colegii de
aurari,postavari,lemnari,pietrari,corabieri,plutasi si purtatori de lectica.Dupa unele
surse,membrii unor colegii aveau,se pare,si rosturi de pompieri in orasele din Dacia ?asa
se e)plica,eventual,impartirea lor in decurii si,in genere,organi/area de tip paramilitar a
colegilor.Centre importante intalnim in orasele din Dacia romana dar si in unele ase/ari
rurale(Micia-prelucrarea pietrei sau la Cristesti langa %argu Mures-olarit).&regvente sunt
caramidariile si atelierele de opaite,statuiete etc.
c) Comertul
'
1ntensa productie mestesugareasca si agricola determina si un comert
intens.*umerosi negustori(multi dintre ei de origine orientala) sunt atestati in diverse
inscriptii descoperite pe teritoriul Daciei 3omane.Pe langa comertul intern,e)ista si un
sc+imb cu celelalte provincii romane si cu lumea din afara 1mperiului 3oman.Dacia
trimitea la 3oma aur e)tras din mine,iar in provincii
cereale,sare,miere,ceara,lemn,tesaturi,vite,piei primind la sc+imb stofe,untdelemn,vinuri
superioare si articole de lu).#c+imbul cu 3oma si 1talia uneori nu era ec+itabil,Dacia
fiind,ca si celelalte provincii e)ploatata.
-.) *iata spirituala in Dacia romana&religii+ arta)

1nscriptiile si monumentele de arta descoperite pe teritoriul Daciei romane atesta
numarul mare si varietatea e)traordinara a divinitatilor adorate aici.&aptul e cat se poate
de firesc daca e sa tinem seama de caracterul eterogen al populatiei provinciei.

a) 3eligia
4ocul de frunte este ocupat de divinitatile romane :
2upiter-/eul suprem
2unona(1unona)-sotia lui 2upiter,/eita nasterilor,casatoriei,protectoarea 3omei
Minerva-/eita intelepciunii si a mestesugurilor
Mercur-/eul comertului,solul /eilor
!pollo-/eul luminii,al soarelui si al pre/icerilor
$enus-/eita frumusetii si a dragostei
#ilvanus-/eitate a campiilor si padurilor
4iber si 4ibera-/eitati ale vegetatiei
Bac+us-/eul vinului
Diana-/eita vanatorii
Destul de numeroase sunt si /eitatile orientale care cunosc o raspandire in statul
imperial roman.!ici amintim pe Mit+ras(#oarele nebiruit),/eu de origine persana
intruc+ipand principiul binelui in lupta cu principiul raului.
1n Dacia se observa fenomenul de sincretism,care consta in contopirea unor divinitati
asemanatoare dar de origine diferita intr-una singura.&oarte raspandit este cultul lui
2upiter Dolic+enus,divinitate sincretica nascuta din contopirea romanului 2upiter cu
semiticul Baal din orasul Dolic+e din !sia Mica)..n alt fenoment caracteristic este
adorarea sub nume romane a unor divinitati neromane(interpretatio .omana) ?aceasta
este,de e)emplu,soarta /eitatilor dacice,care se ascund acum sub numele Dianei
!ugusta,al lui @ercules 1nvictus si c+iar al perec+ei divine 4iber si 4ibera.Mult raspandit
in Dacia romana este si cultul cavalerilor danubieni,divinitati de origine illiro-traco-
19
daca..n alt cult pe care il amintim este cel al lui !ugustus,al imparatului aflat in
domnie.De acest cult imperial se ingri-ea un fel de ordin politico-religios-ordinul
!ugustalilor-al carui palat a fost descoperit la .lpia %raiana.
b) !rta
1n orasele si satele Daciei apar constructii tipice ar+itecturii
romane :temple,amfiteatre,cladiri,bai publice(t+ermae),vile suburbane si rustice..rme
unor temple au fost descoperite in mai multe orase si sate din Dacia romana iar amfiteatre
pentru luptele de gladiatori si luptele cu fiare salbatice s-au constatat la
#armi/egetusa,Porolissum si Micia.Cat despre bai publice ele au fost descoperite nu
numai in orase,ci si in castre(Bivolari,Bumbesti,Copaceni)." baie din perioada romana
era alcatuita din diferite sali :una cuprindea ba/inul cu apa rece,o alta in care
venea,printr-un sistem de tuburi.aerul cald precum si o sala cu paturi unde oamenii se
puteau odi+ni dupa baie.,rau si sali de asteptare,vestibule incapatoare.
Dacia se remarca,atat in domeniul te+nicii ar+itecturale cat si in domeniul te+nicii
artistice,prin multipe si variate influente din diferite regiuni ale 1mperiului.!numite
monumente denota o neta influenta orientala(contrafortii /idurilor,sarcofage de piatra in
forma de casa cu acrotere de la de la capacele lor,leii funerari meniti sa apere odi+na
celui decedat etc.).Predominant sunt influentele occidentale :medalioane funerare cu
portretele celor decedati,monumente in forma de trunc+i de piramida cu laturi arcuite).
*atural,obiectele de arta gasite in Dacia nu sunt de valoare egala.!laturi de piese
de inalta tinuta artistica(statueta /eitei $enus de la Potaissa,capul de bron/ al lui Decius
de la #armi/egetusa,fragmentele unei statui ecvestre al imparatului Caracalla de la
Porolissum),productii ale unor artisti din 1talia sau Brecia,e)ista si opere ale mesterilor
auto+toni.Produse pe loc sunt statuete de lut ars ,al caror prJt sca/ut le punea la indemana
unor paturi mai largi ale populatiei provinciei.
Ca o ramura aparte a sculpturii trebuie amintite aici gemele,pietre semipretioase
gravate ce se purtau prinse intr-un inel ?ateliere pentru gravarea gemelor par a fi e)istat la
3omula si la Porolissum.Cateva descoperiri facute la #armi/egetusa si !pulum atesta
e)istenta in Dacia a artei mo/aicului.
!sa cum s-a aratat mai sus,arta Daciei romane pre/inta,privita in
ansamblu,afinitati mai ales cu arta provinciilor vestice ale 1mperiului.%inand seama si de
folosirea pe o scara larga a limbii latine in comparatie cu limba greaca,se poate afirma
caracterul roman occidental al culturii provinciei Dacia.
--) /zvoarele privind sfarsitul stapanirii romane in Dacia
1/voarele privind sfarsitul stapanirii romane in Dacia nu sunt numeroase si unele se
contra/ic in problema retragerii aureliane.1ntradevar scriitori antici tar/ii !urelius
11
$ictor,"rosius,,utropius,3ufius &estus si 1ordanes vorbesc de parasirea Daciei(amissio
Daciae) sub imparatul Ballienus.Dintre acesti scriitori ultimii trei vorbesc si despre o
parasire a Daciei de catre !urelianus." alta informatie despre sfarsitul stapanirii romane
din Dacia ne-o ofera &lavius $opiscus,biograf al lui !urelianus ce spune urmatoarele : D
$a/and 1ll;ricul devastat si Moesia pierduta,(!urelian) a parasit provincia intemeiata de
%raian peste Dunare,Dacia,disperand de a o mai putea mentine,si a retras din ea armata si
pe provinciali."amenii luati de acolo i-a ase/at in Moesia si a numit(noua ase/are) Dacia
sa(adica !ureliana K),care acum desparte cele doua MoesiiD
!mintim de istoria Augusta,lucrare care,desi il /ugraveste in umbre pe
Ballienus,nu-l invinuieste pe acest imparat de pierderea provinciilor nord-dunarene
,pomenind numai de parasirea Daciei sub !urelianus.
16) 0rearea si organizarea provinciei 1oesia&&sec2 / a20'r2 3 / p20'r2)
Moesia a fost o provincie a 1mperiului roman situata in sud-estul Peninsulei
Balcanice.,ra marginita la nord de fluviul Dun7rea,la vest de raul Drina(fost Drinus),la
sud de Muntii Balcani (numiti in antic+itate @aemus),iar in est de Marea *eagra.*umele
de Moesia provine de la unul dintre triburile care traiau in acea /ona:moesii.%otusi
teritoriul era locuit de mai triburi de origine tracica:bessii-plasati pe cursul superior al
raului Marita?dant+eletii-cam in /ona #ofiei de a/i?dardanii-in partea de sud a #erbiei de
asta/i?tribalii-in regiunea Plevnei?dupa tribali pe ambele maluri ale Dunarii pana la Marea
*eagra traiau getii,care la sud de Dunare se mai numeau si moesi.
Contactele romanilor cu Pen.Balcanica au avut loc inca din a doua -umatate a
sec.111 i.@r si acest fapt a fost o urmare a interventiei militare din 1talia a lui P;rrus.1n
cursul ra/boaielor cu macedonenii,dardanii au fost aliatii romanilor?de aceea,mai tar/iu,
regele Perseu instiga pe bastarni sa atace tinutul dardanilor,care poarta un greu ra/boi cu
acesti navalitori.Dupa transformarea Macedoniei in provincie romana(1C8 i.@r),din
aliati,dardanii devin adversari ai 3omei?ei erau nemultumiti inca dupa batalia de la P;dna
si de/membrarea Macedoniei,deoarece romanii au refu/at sa le satisfaca pretentia de a
ane)a Peonia.
!flandu-se in conflict cu triburile de dardani si moesi,Baius #cribonius Curio
proconsului Macedoniei,intra in Moesia si a-unge la Dunare,undeva prin dreptul
Banatului,dar nu trecu fluviul Dde teama codrilor intunecosi D(0-0C i.@r).4ucius 4icinius
4ucullus inc+eie alianta in 06-01 i.@r. cu cetatile grecesti de pe litoralul vestic al
Pontului,amenintand statul dac.1n anul (1 i.@r. are loc incercarea sfarsita rusinos a lui C.
!ntonius @;brida de a ocupa teritoriul dobrogean.
*e aflam in vremea cand se afirma,cu forta si stralucire,neamul geto-dac sub
conducerea regelui Burebista..nificand triburile geto-dace,el reali/ea/a o mare forta
militara si initia/7 o serie de actiuni in vest si spre est.!stfel,cum se e)prima un
document epigrafic contemporan,Burebista devine Lcel dintai si cel mai mare rege din
%+racia,stapanitor al tinuturilor de dincoace si de dincolo de DunareI.1n urma actiunilor
din est el reuseste sa aduca sub stapanirea sa cetatile de pe litoral si sa intinda granitele
16
statului sau pana in aproprierea muntilor @aemus(Balcani).%ot in urma acestui
fapt,#trabon il numeste pe Burebista ca fiind L#paima romanilor.I
Dupa moartea lui Ce/ar si a lui Burebista in anul CC i.@r,3oma se confrunta cu o
grava cri/a,fiind /guduita de conflicte interne.1n acest rastimp,dardanii duceau ra/boaie
cu armatele romane,conduse,pe rand,de !ntonius @;brida,4. Calpurnius Piso,Marcus
!ntonius.Dupa campania lui M. 4icinius Crassus(>9-68 i.@r.) ei isi pierd definitiv
independenta?eventual,Dardania a fost organi/ata,la 8nceput, ca o praefectura deci aflata
sub regim (autoritate) militar(a).%ot acelasi general roman intra cu armata in Dobrogea,il
invinge pe Cotiso si apoi cucereste tinutul dintre Dunare si Mare cu a-utorul lui
3oles.Dap;) moare,F;ra)es fuge la nord de Dunare,iar Dobrogea,in afara de orasele
grecesti,e carmuita de 3oles in numele si interesul 3omei.Dupa moartea lui 3oles,tinutul
dintre Dunare si Marea *eagra trece sub protectoratul tracilor odr;si.si ei supusi
clientelari ai 3omei.
1ncursiunile romane din Balcani raman fara urmari imediate.!u loc e)peditiile de
-af ale sarmatilor,dent+eletiilor si scordisciilor,ultimele doua popoare atacand Macedonia
fapt ce il determina pe %iberius 2ulius Caesar !ugustus sa desc+ida un nou front de
operatii in Balcani.Conflictele continua si dupa cucerirea Dobrogei:4entullus conduce o
campanie impotriva lui Cotiso si ii opreste la Dunare pe sarmati,!elius Catus conduce o
e)peditie in anii 11-16 in urma careia stramuta 9 999 de geti din campia munteana si cu
acest prile- sunt distruse ase/arile de la Fimnicea,Popesti si Piscul Crasanilor.
1storia spatiului de la Dunarea de -os cunoaste amanunte legate de progresul
stapanirii romane.Prima manifestare concreta a autoritatii romane la sudul Dunarii a fost
sub forma unui organism preprovincial,supus autoritatii unui praefectus civitatium
Moesiae et Treballiae.#e poate spune ca pana in anul C(,Moesia a ramas multa vreme sub
autoritatea proconsulilor Macedoniei,dar sub forma unui comandament militar aparte(!.
Caecina #everus,C. Poppaeus #abinus,4atinius Pandusa,4. Pomponius &laccus).!mintim
interventia 3omei in conflictul dintre Cot;s si 3+escuporis,urmasii lui 3+oemetalces 1 si
interventiile militare ale getilor in Moesia(16,1).%otusi preci/am ca &laccus are meritul
de a stabili/a situatia din Balcani datorita masurilor sale,granita de la Dunare devenind
una singura.$orbind de apararea provinciilor romane,%acitus afirma cu privire la
teritoriile de la Dunarea de mi-loc si de -os: L1n %+racia stapanea 3+oemetalces si copiii
lui Cot;s? pentru tarmul Dunarii erau doua legiuni in Pannonia si doua in Moesia
(ripam-ue Danuvii legiones duae in Pannonia, duae in Moesia attinebant)? tot doua
legiuni isi aveau garni/oanele in DalmatiaI.1n anul >C,cele doua legiuni moesice
contribuie la construirea drumului din /ona Ca/anelor, pe malul drept al Dunarii?alte
lucrari se e)ecuta sub imparatul Tiberius Claudius Caesar Augustus 'ermanicus(C1-C).
%otusi framantarile continua.1n anul 6( are loc o rascoala antiromana ce a fost
infranta cu greu de regele 3+oemetalces 11 cu spri-in de la romani.4a moartea lui
3+oemetalces 11,imparatul 'aius 0ulius Caesar Augustus 'ermanicus /is si Caligula(>0-
C1) a atribuit tronul tracilor lui 3+oemetalces 111,fiul lui Cot;s? dar in anul C el este
asasinat.1mparatul Tiberius Claudius Caesar Augustus 'ermanicus +otaraste sa suprime
regatul tracic.T+racia devine provincie romana,fiind administrata de un procurator
imperial?anul organi/arii acestei provincii (C() este transmis de ,usebius.De
1>
acum,autoritatea guvernatorilor Moesiei se va e)tinde pana la gurile Dun7rii si
Mare(%ullius Beminus,&lavius #abinus,%i. Plautius #ilvanus !elianus Mi Pomponius Pius)
.n moment deosebit in istoria provinciei Moesia in aceasta perioada este
repre/entat de guvernarea lui %i. Plautius #ilvanus !elianus, a carui activitate la Dun7rea
de -os o cunoastem din inscripNia (elogiu funebru) de la %ibur.Prima dintre ispravile
relatate de aceast7 inscripNie este stramutarea in Moesia a peste 199 999 de
transdanubieni. Dar actiunea lui !elianus a avut si urm7ri nebanuite caci triburile
sarmatilor trec Dunarea si ataca Dobrogea in trei randuri,profitand si de cri/a instaurata in
1mp.3oman dupa moartea lui 1ero Claudius Caesar Augustus 'ermanicus(C-(8).1n
ultimul atac sarmatic este ucis guvernatorul Moesiei &onteius !grippa,locul lui fiind luat
de 3ubrius Ballus ce restabileste ordine.%ot in aceasta perioada o e)peditie de -af e facuta
si de daci,care,dupa afirmatia lui %acitus I luara cu asalt taberele de iarn7 ale co+ortelor
si cavaleriei au)iliare si se facura stapani pe ambele maluri ale Dunarii.IDupa victoria lui
Titus Flavius Caesar )espasianus Augustus(('-0') din ra/boiul civil,provincia Moesia
este intarita din punct de vedere militar,fiind aduse legiuni noi ) Alaudae si ( (talica.1n
anul 8(, in vederea ra/boiului cu dacii, este adusa din Dalmatia legiunea (((( Flavia
feli$.1n afara de acestea,diplomele militare ale provinciei Moesia amintesc un numar
important de trupe au)iliare.%ot in timpul &laviilor este organi/at7 flota
dunareana:classis Flavia Moesica.
Pre/ent la Dunare pentru a respinge inva/ia dacilor din iarna anilor
8O8(,imparatul Domitian a procedat la reorgani/area Moesiei, provincie cu o frontiera
prea intinsa si cu probleme prea numeroase pentru sarcina unui singur guvernator.De
aceea,Domitianus o imparte in doua provincii,Moesia "uperior si Moesia (nferior,numite
astfel in raport cu cursul Dunarii.
Provincia Moesia Superior cuprindea Dardania si tinuturile dinspre Dunare
locuite altadata de neamurile moesilor si tribalilor.1n /ona limes-ului dunarean, granita ei
incepea la o oarecare distanta la vest de confluenta #avei cu Dunarea?limita de est,spre
Moesia 1nferioara,era marcata de raul Ciabrus (%ibrita),mai tar/iu cu o mica rectificare
pana la gura raului Almus (4om).Moesia #uperioara a fost guvernata de legati imperiali
de rang consular.Primii titulari ai acestui post au fost 4. &unisulanus $ettonianus si 4.
%ettius 1ulianus.!imes-ul provinciei s-a organi/at treptat,in cursul secolului 1.Pentru
prima parte a acestui secol, datele ar+eologice si epigrafice sunt sporadice. 4egiunile
romane au ocupat, pe masura inaintarii stapanirii romane spre Dunare,castrele de la
"ingidunum (Belgrad) si )iminacium (PostolaQ).4a est de castrele legionare,urme
sporadice se mai intalnesc in castrele au)iliare de la Ce/ava
%1ovae&,Bol-etin%"m2rna&,Don-i MilanovaQ%Taliata&,Malo Bolubin-e.1ntariturile acestor
fortificatii sunt construite din p7m<nt batut,pe un fundament de pietre sparte sau de lut
ars.4a Bol-etin si Ce/ava, descoperirile arata o circulatie monetara destul de intensa sub
Claudius 1.#ub &lavii,limes-ul in /ona Portilor de &ier este reorgani/at.Castrele de la
Bol-etin si Ce/ava sunt refacute?la Don-i Milanovac,castrul este marit.%ot din timpul
&laviilor datea/7 fortificatia de la "aldum,precum si cea de la Postol (viitorul
Pontes)."pera de reorgani/are a limes-ului Moesiei #uperioare datea/a probabil indata
dupa tempori/area conflictului cu dacii transdanubieni.#ediul legiunii $11 Claudia era de
mai multa vreme la $iminacium.4egiunea 111 &lavia a fost adusa de Domitianus din
Dalmatia? dupa ra/boaiele dacice ale lui %raian si stationarea temporar7 in Dacia,legiunea
a fost readusa in Moesia #uperioara si stabilita la #ingidunum.Castrele de pe limes erau
1C
legate de un drum,a carui intretinere era in sarcina unitatilor militare.1n anii '6O'> este
refacut drumul in punctul Ad "crofulas,distrus de Dunare.De asemenea,in anul 199
imparatul %raianus a dispus taierea unui drum in stanca in /ona Ca/anelor.
Provincia Moesia Inferior era marginita la nord de cursul inferior al Dunarii,la
est de varsarea raului Ciabrus?ea cuprindea o parte din tinutul locuit altadata de tribali(cu
3escus),ripa T+raciae si "c2t+ia Minor(Dobrogea) cu orasele grecesti.4imita intre
Moesia si %+racia trecea apro)imativ pe la -um7tatatea distantei intre Dunare si Muntii
@aemus(Balcani).Moesia 1nferioara era o provincie imperiala,guvernarea ei fiind
incredintata unui legatus Augusti pro praetore4 prin faptul ca sub ordinele lui se aflau trei
legiuni,re/ulta ca el facea parte din esalonul superior al guvernatorilor de rang
consular(pe timpul lui %raian stationau cate trei legiuni doar in provinciile
Britannia,Pannonia #uperior,Dacia,Moesia 1nferior si #;ria).!dministrarea finantelor
provinciei era incredintata unui procurator Augusti,persona- de rang ecvestru,in mod
obisnuit din categoria centenarii-lor(salari/at cu 199 999 de sesterNi).#e pare ca acest
procurator era insarcinat uneori,cu titlu interimar,c+iar cu guvernarea provinciei, probabil
in ca/ de vacanta a postului de guvernator.Pe timpul imparatului %raian,a avut loc o
reorgani/are temeinic7 a limes-ului moesic.!imes-ul Moesiei 1nferioare incepea de la
sfarsitul sectorului dun7rean comun cu Dacia(1nferioara)?cele trei legiuni moesice isi
aveau garni/oanele la 1ovae (RviStov: legio ( (talica), Durostorum (#ilistra: legio 5(
Claudia) si Troesmis (%urcoaia-1gliNa: legio ) Macedonica).De asemenea,diplomele
militare ale acestei provincii si alte documente epigrafice ne atesta pre/enta unui numar
important de trupe au)iliare.!stfel,diploma de la "ltina din anul '' mentionea/a trei alae
si sapte co+ortes,iar diploma de la Plovdiv din acelasi an alte trei alae si sapte
co+ortes?dupa cucerirea Daciei,un numar dintre aceste trupe au fost transferate la nordul
Dunarii(mai t<r/iu vor forma nucleul armatei Daciei 1nferioare).Brosul acestor unitati a
fost stabilit in sectorul dobrogean al Dun7rii,lor revenindu-le apararea acestei portiuni a
limes-ului.Principalele castre din acest sector sunt urmatoarele:"ucidava
(1/voarele),Altinum("ltina),Flaviana(3asova),A$iopolis(Cernavoda),Capidava,"acidava(
Mu/ait),Carsium(@arsova),Cius(B<rliciu),Beroe(Piatra&rec7Nei),Troesmis(1glita),Arrubiu
m(Macin),Dinogetia(Barvan),1oviodunum(1saccea),Aeg2ssus(%ulcea),"alsovia(Ma+mudi
a)?alte toponime nu sunt identificate sigur.%otodata,diplomele militare menNionea/a
classis Flavia Moesica.3a/a de actiune a acestei flote a fost,probabil inca de la
organi/area ei,sectorul dobrogean al Dunarii?stampilele ei s-au descoperit la
%roesmis,Dinogetia si *oviodunum,dar si pe malul stang-la Barbosi si Cartal-"rlov=a
%Aliobri$6).1n legatura cu una din ba/ele flotei moesice sunt si inscriptiile mentionand
vicus classicorum,un Lcartier al marinarilorI (dar descoperite in /idurile cetatii tar/ii de la
Murig+iol-1ndependenta,unde au fost folosite ca material de constructie).Probabil ca si
legiunile Moesiei 1nferioare aveau la dispo/iNie escadre navale proprii, care s7 le permit7
circulaNia uMoar7 intre castrul legionar de ba/a si punctele de pe limes tinute sub control,
precum si pentru a efectua operatiuni de debarcare pe malul de nord al Dun7rii?in acest
sens,se pot cita numeroasele carami/i stampilate ale legiunii 1 1talica,numele legiunii
aparand intr-un cartus in c+ip de nava.Controlul malului stang al Dunarii de catre
legiunea 1 1talica reiese si din pre/enta unor carami/i stampilate ale acesteia la Pietrosani
(punctul 3eca Mare).De asemenea,centrul militar si civil de la Barbosi era sub controlul
Moesiei 1nferioare?castrul de aici s-a construit probabil pe timpul lui %raian,cum re/ulta
dintr-o inscriptie din anul 116.1n acest castru au aparut carami/i stampilate ale legiunilor
1
1 1talica si $ Macedonica,ale co+ortei 11 Mattiacorum si flotei moesice.#tampile ale celor
doua legiuni mentionate si ale flotei moesice apar si la "rlov=a(Cartal),pe malul de nord
al Dunarii.
"rasele din Moesia:
"cupi (a/i #=op-e)-el se afla pe drumul care,pornind din %+essalonic,prin #tobi
(ambele 8n provincia Macedonia),mergea apoi prin *aissus si mai departe spre
Dunare."rasul roman,intemeiat sub $espasian,a fost o colonia de veterani ai
legiunii $11 Claudia."rasul avea in frunte un ordo coloniae,calificat de o
inscriptie drept splendidissimus?in fruntea acestui consiliu sunt mentionaNi
duumviri(la fiecare cinci ani,duumvir -uin-uennalis era insarcinat cu efectuarea
censului)
/lpianum (BraTanica)-oras cu titlu de municipiu in Possovo
D%ar&D%anorum&-oras cu titlu de municipiu tot in Possovo
1aissus (a/i *iS) ocupa o po/itie centrala in Moesia #uperior,la incrucisarea unor
mari drumuri ce legau ,uropa occidentala de "rient,ba/inul Dunarii de Marea
!driatica si Marea ,gee.Primeste titlu de municipiu in sec 11.
.emesiana-oras situat pe drumul de la *aissus spre #erdica,ridicat la rang de
municipiu pe vremea lui %raianus
.atiaria- oras situat la capatul altui important drum pornind de la *aissus spre
Dunare.
)iminacium-oras in #erbia,a fost ridicat la rangul de municipium Aelium in timpul
lui @adrian.#e considera ca a fost ridicat la rang de colonia abia sub Bordian
111?sub acest imparat,provincia a obtinut dreptul de a bate monede de bron/(6>')
"ingidunum - a fost ridicat la rangul de municipium,probabil tot sub @adrian.
orreum Margi-mentionat de Ptolemeu,apoi in Tabula Peutingeriana,(tinerarium
Antonini si alte surse
Margum("raS-e)-oras situat aproape de varsarea Moravei in Dunare,atestat
ulterior sub rangul de municipiu sub Marcus !urelius sau Caracalla
/lpia 3escus-oras situat la confluenta raului 1s=er cu Dunarea,in vec+iul teritoriu
al tribalilor? inscripNiile menNionea/7 ordo coloniae, av<nd 8n frunte duumviri
1ovae- oras roman pe langa castrul legiunii 1 1talica
Durostorum-oras situat la Dunare,actualul #ilistra.Pe langa castrul legiunii,s-a
de/voltat o aMe/are de caracter cvasi-urban.Pe teritoriul anticului Durostorum se
constata ruinele a doua ase/ari romane-una este identificata cu canabele si
municipul roman(la #ilistra) si alta corespun/and vec+iului oppidum de dinainte
de venirea legiunii(la "strov.-ud.Constanta).Pe timpul lui Marcus !urelius,o
inscriptie mentionea/a municipium si magistratii sai.
Troesmis-- pe teritoriul satului %urcoaia(1glita).Pe o inaltime dominanta se afla
vec+iul oppidum,care s-a de/oltat ca o ase/are civila%civitas& cu propriul
teritoriu.Pe de alta parte,langa castrul legiunii $ Macedonica s-au de/voltat
canabele,avand doi magistri si aediles.Distinctia intre cele doua unitati
administrative este clar e)primata de o alta inscripNie,in care un persona- apare
drept -uin-uennalis canabarum et decurio Troesmensium.Dupa plecarea legiunii
1(
$ Macedonica(la Potaissa,in Dacia),constatam e)istenta unui
municipium.Canabele sunt ridicate la rangul de municipium,fu/ionand cu vec+iul
oppidum.1nscriptiile menNionea/a ordo municipii Troesmensium,avand in frunte
duumviri.
Adamclisi-situat in Dobrogea.*u e)ista dovada ca ar fi devenit municipium sub
%raian sau @adrian.#tatutul de oras este menNionat de cateva inscriptii?cea mai
vec+e databila este totusi din timpul lui Marcus !urelius.
Dinogetia-oras men ionat de Ptolemeu pe malul stang al Dunarii,la varsarea
#iretului
1oviodunum(a/i 1saccea)-oras situat la * de Dunare cu rang de municipium
A$iopolis-oras pe Dunare,in Dobrogea,la sud de Cernavoda.
-3) Organizarea militar "i administrativ a provinciilor 1oesiei 4n perioada $!5
6$4
Pre/ent la Dunare pentru a respinge inva/ia dacilor din iarna anilor
8O8(,imparatul Domitian a procedat la reorgani/area Moesiei, provincie cu o frontiera
prea intinsa si cu probleme prea numeroase pentru sarcina unui singur guvernator.De
aceea,Domitianus o imparte in doua provincii,Moesia "uperior si Moesia (nferior,numite
astfel in raport cu cursul Dunarii.
Provincia Moesia Superior cuprindea Dardania si tinuturile dinspre Dunare
locuite altadata de neamurile moesilor si tribalilor.1n /ona limes-ului dunarean, granita ei
incepea la o oarecare distanta la vest de confluenta #avei cu Dunarea?limita de est,spre
Moesia 1nferioara,era marcata de raul Ciabrus (%ibrita),mai tar/iu cu o mica rectificare
pana la gura raului Almus (4om).Moesia #uperioara a fost guvernata de legati imperiali
de rang consular.Primii titulari ai acestui post au fost 4. &unisulanus $ettonianus si 4.
%ettius 1ulianus.!imes-ul provinciei s-a organi/at treptat,in cursul secolului 1.Pentru
prima parte a acestui secol, datele ar+eologice si epigrafice sunt sporadice. 4egiunile
romane au ocupat, pe masura inaintarii stapanirii romane spre Dunare,castrele de la
"ingidunum (Belgrad) si )iminacium (PostolaQ).4a est de castrele legionare,urme
sporadice se mai intalnesc in castrele au)iliare de la Ce/ava
%1ovae&,Bol-etin%"m2rna&,Don-i MilanovaQ%Taliata&,Malo Bolubin-e.1ntariturile acestor
fortificatii sunt construite din p7m<nt batut,pe un fundament de pietre sparte sau de lut
ars.4a Bol-etin si Ce/ava, descoperirile arata o circulatie monetara destul de intensa sub
Claudius 1.#ub &lavii,limes-ul in /ona Portilor de &ier este reorgani/at.Castrele de la
Bol-etin si Ce/ava sunt refacute?la Don-i Milanovac,castrul este marit.%ot din timpul
&laviilor datea/7 fortificatia de la "aldum,precum si cea de la Postol (viitorul
Pontes)."pera de reorgani/are a limes-ului Moesiei #uperioare datea/a probabil indata
dupa tempori/area conflictului cu dacii transdanubieni.#ediul legiunii $11 Claudia era de
mai multa vreme la $iminacium.4egiunea 111 &lavia a fost adusa de Domitianus din
Dalmatia? dupa ra/boaiele dacice ale lui %raian si stationarea temporar7 in Dacia,legiunea
a fost readusa in Moesia #uperioara si stabilita la #ingidunum.Castrele de pe limes erau
legate de un drum,a carui intretinere era in sarcina unitatilor militare.1n anii '6O'> este
refacut drumul in punctul Ad "crofulas,distrus de Dunare.De asemenea,in anul 199
imparatul %raianus a dispus taierea unui drum in stanca in /ona Ca/anelor.1n anii 1(0-
10
109, constatam unificarea comandamentelor provinciilor Moesia #uperior si Dacia
!pulensis(#uperior?apoi cu toate cele trei provincii ale Daciei),pentru a face fata cu forte
comune pericolului repre/entat de sarmatii ia/igi. De asemenea,sarmatilor li s-a inter/is
sa aiba corabii pe Dunare si sa se apropie de insulele de pe fluviu.#ituatia creata dup7
ra/boaiele cu sarmatii impunea cu atat mai mult mentinerea fortificatiilor de pe
Dunare,c+iar si la rasarit de Drobeta.,ste lipsita de obiect ipote/a conform careia aceasta
provincie ar fi fost guvernat7 de legati de rang pretorian pe timpul lui %raianus (cand
legiunea 1111 &lavia a fost afectata apararii Daciei) sau pe timpul lui Marcus
!urelius.Printre ultimii guvernatori consulari pe care-i cunoastem se numara C. Messius
U. Decius %raianus si M. !emilius !emilianus,proclamati imparati de trupele
provinciale.%ot legiunile moesice sunt considerate autoare ale proclamarii u/urpatorilor
1ngenuus (68) si 3egalianus (6(9).

Provincia Moesia Inferior era marginita la nord de cursul inferior al Dunarii,la
est de varsarea raului Ciabrus?ea cuprindea o parte din tinutul locuit altadata de tribali(cu
3escus),ripa T+raciae si "c2t+ia Minor(Dobrogea) cu orasele grecesti.4imita intre
Moesia si %+racia trecea apro)imativ pe la -um7tatatea distantei intre Dunare si Muntii
@aemus(Balcani).Moesia 1nferioara era o provincie imperiala,guvernarea ei fiind
incredintata unui legatus Augusti pro praetore4 prin faptul ca sub ordinele lui se aflau trei
legiuni,re/ulta ca el facea parte din esalonul superior al guvernatorilor de rang
consular(pe timpul lui %raian stationau cate trei legiuni doar in provinciile
Britannia,Pannonia #uperior,Dacia,Moesia 1nferior si #;ria).!dministrarea finantelor
provinciei era incredintata unui procurator Augusti,persona- de rang ecvestru,in mod
obisnuit din categoria centenarii-lor(salari/at cu 199 999 de sesterNi).#e pare ca acest
procurator era insarcinat uneori,cu titlu interimar,c+iar cu guvernarea provinciei, probabil
in ca/ de vacanta a postului de guvernator.Pe timpul imparatului %raian,a avut loc o
reorgani/are temeinic7 a limes-ului moesic.!imes-ul Moesiei 1nferioare incepea de la
sfarsitul sectorului dun7rean comun cu Dacia(1nferioara)?cele trei legiuni moesice isi
aveau garni/oanele la 1ovae (RviStov: legio ( (talica), Durostorum (#ilistra: legio 5(
Claudia) si Troesmis (%urcoaia-1gliNa: legio ) Macedonica).De asemenea,diplomele
militare ale acestei provincii si alte documente epigrafice ne atesta pre/enta unui numar
important de trupe au)iliare.!stfel,diploma de la "ltina din anul '' mentionea/a trei alae
si sapte co+ortes,iar diploma de la Plovdiv din acelasi an alte trei alae si sapte
co+ortes?dupa cucerirea Daciei,un numar dintre aceste trupe au fost transferate la nordul
Dunarii(mai t<r/iu vor forma nucleul armatei Daciei 1nferioare).Brosul acestor unitati a
fost stabilit in sectorul dobrogean al Dun7rii,lor revenindu-le apararea acestei portiuni a
limes-ului.Principalele castre din acest sector sunt urmatoarele:"ucidava
(1/voarele),Altinum("ltina),Flaviana(3asova),A$iopolis(Cernavoda),Capidava,"acidava(
Mu/ait),Carsium(@arsova),Cius(B<rliciu),Beroe(Piatra&rec7Nei),Troesmis(1glita),Arrubiu
m(Macin),Dinogetia(Barvan),1oviodunum(1saccea),Aeg2ssus(%ulcea),"alsovia(Ma+mudi
a)?alte toponime nu sunt identificate sigur.%otodata,diplomele militare menNionea/a
classis Flavia Moesica.3a/a de actiune a acestei flote a fost,probabil inca de la
organi/area ei,sectorul dobrogean al Dunarii?stampilele ei s-au descoperit la
%roesmis,Dinogetia si *oviodunum,dar si pe malul stang-la Barbosi si Cartal-"rlov=a
%Aliobri$6).1n legatura cu una din ba/ele flotei moesice sunt si inscriptiile mentionand
18
vicus classicorum,un Lcartier al marinarilorI (dar descoperite in /idurile cetatii tar/ii de la
Murig+iol-1ndependenta,unde au fost folosite ca material de constructie).Probabil ca si
legiunile Moesiei 1nferioare aveau la dispo/iNie escadre navale proprii, care s7 le permit7
circulaNia uMoar7 intre castrul legionar de ba/a si punctele de pe limes tinute sub control,
precum si pentru a efectua operatiuni de debarcare pe malul de nord al Dun7rii?in acest
sens,se pot cita numeroasele carami/i stampilate ale legiunii 1 1talica,numele legiunii
aparand intr-un cartus in c+ip de nava.Controlul malului stang al Dunarii de catre
legiunea 1 1talica reiese si din pre/enta unor carami/i stampilate ale acesteia la Pietrosani
(punctul 3eca Mare).De asemenea,centrul militar si civil de la Barbosi era sub controlul
Moesiei 1nferioare?castrul de aici s-a construit probabil pe timpul lui %raian,cum re/ulta
dintr-o inscriptie din anul 116.1n acest castru au aparut carami/i stampilate ale legiunilor
1 1talica si $ Macedonica,ale co+ortei 11 Mattiacorum si flotei moesice.#tampile ale celor
doua legiuni mentionate si ale flotei moesice apar si la "rlov=a(Cartal),pe malul de nord
al Dunarii.
-4) /nvaziile barbare din provinciile de la Dunrea de 7os &Dacia+ 1oesia)&63$56#.)2
Daca in sec.11 provincia romana Dacia are de suferint in urma navalirilor dacilor
liberi,a marcomanilor,a carpilor,in prima -umatate a sec.111 campaniile de -af se intetesc.
'aius 0ulius )erus Ma$iminus Augustus (6>-6>8) /is si Ma)imian %racul lupta
impotriva dacilor liberi ce atacasera in unirea sarmatilor.1n urma acestui
eveniment,primeste titulatura de Dacicus Ma$imus.Peste doi ani,carpii impreuna cu gotii
intra si prada Dobrogea.1mparatul trimite pe %ullius Menop+ilus cu armata si reuseste sa
ii tina in frau pana in 6C1 ca apoi sa inc+eie pace,convenind sa le plateasca o suma de
bani gotilor.Carpii,care luptasera alaturi de goti,va/and ca acestia primesc bani,cer si ei
invocand faptul ca sunt mai puternici ca gotii.Menop+ilus refu/a si,dupa retragerea
armatei romane din Dobrogea,tinutul dintre Dunare si Marea *eagra este atacat din nou
de carpi(6C6).
Marcus Antonius 'ordianus Pius Augustus(6>8-6CC) cunoscut si sub numele
Bordian 111,care era plecat in e)peditie contra persilor,este silit de aceste evenimente sa
vina cu armata in Moesia.1mparatul ii invinge pe navalitori dar este doar o victorie a la
P;rr+us.
4a un an dupa decesul tanarului imparat are loc o noua inva/ie in urma caruia
carpii intra in Dacia.Marcus 0ulius P+ilippus Augustus(6CC-6C') cunoscut cu numele de
&ilip !rabul poarta mai multe lupte cu ei in urma carora ia titlu de Carpicus.,l este nevoit
sa abandone/e fasia de teritoriu din Muntenia si sa retraga granita provinciei pe "lt.1n
anul 6C8,gotii trec Dunare,asedia/a @istria si a-ung Marcianopolis,unde obliga cetatea sa
plateasca o mare suma de bani drept rascumparare.
*avalirile lor se repeta doi ani mai tar/iu fapt ce il determina pe imparatul 'aius
Messius *uintus Decius Augustus(6C'-61) sa concentre/e forte in Pen.Balcanica.!cesta
ii invinge la *icopolis.langa raul 1antra,dar la !brritus(a/i !btatcalesi in *-, Bulgariei)
imparatul pierde lupta,intreaga sa armata si viata.
*avalirile continua si in anii ce au urmat.'aius )ibius Afinius Trebonianus 'allus
Augustus(61-6>),preocupat cu situatia de la frontierele de la Dunare inc+eie pace cu
navalitorii in sc+imbul unui asa /is tribut.Dar acest fapt nu i-a impiedicat pe goti sa
1'
organi/e/e cateva e)peditii pe uscat si pe apa,cu sute de luntrii mari,pradand coastele
Marii *egre,Moesia,Dacia si Brecia,acestia a-ungand la ,fes unde au ars %emplul Feitei
!rtemis.
Marcus Aemilius Aemilianus Augustus(6>) a refu/at sa mai dea tribut gotilor si a
luptat impotriva lor,invingandu-i in vara anului 6>.!poi a fost proclamat de armata
imparat si a pornit in mars catre 3oma pentru a-l inlatura pe Ballus
Publius !icinius )alerianus Augustus(6>-6(9) cunoscut si sub numele
$alerian.! fost c+emat de catre Ballus pentru a 8nfrange rascoala lui !emilianus.!cesta
din urma,dupa ce a preluat puterea,a fost atacat de catre $alerian.Cele doua armate s-au
intalnit la #poleto,unde !emilianus a fost ucis de proprii soldati.Botii reusesc sa tulbure
din nou stapanirea romana de la Dunare,atacand si -efuind din nou Moesia,Dacia si
Brecia,armatele lor a-ungand pana la !tena.
!ceeasi situatie este si sub Publius !icinius #gnatius 'allienus Augustus(6>-6(9
impreuna cu tatal sau $alerian si din 6(9 singur),scriitorii antici afirmand ca in timpul
domniei sale Dacia a fost pierduta.#e poate vorbi de o inrautatire a situatiei economice in
Dacia,ilustrata,printre altele,de reducerea circulatiei monetare si de incetarea emisiunilor
monedelor provinciale(60).%otusi armata ce stationa in Dacia isi face datoria si atacurile
e)terne afectea/a intr-o masura redusa provincia dar supun linia Dunarii la o presiune
mereu crescanda.
Marcus Aurelius )alerius Claudius Augustus(6(8-609) cunoscut si sub numele de
Claudiu 11 a-unge unul dintre cei mai capabili generali ai imparatului Ballienus si
comandant suprem al trupelor din Balcani.Dupa asasinarea imparatului de catre
!ureolus,Claudiu porneste cu armata impotriva u/urpatorului pe care il infrange.*oul
imparat respinge o inva/ie a alamanilor si obtine o victorie rasunatoare impotriva
gotilor,spri-initi de +eruli la *aissus.1storicii romani dau cifra,evident mult e)agerata,de
>69.999 de morti din partea barbarilor.!ceasta victorie ii aduce cognomenul de Bot+icus.
!ucius Domitius Aurelianus Augustus(609-60) este pus in fata unei grele
dileme :fie sa abandone/e Dacia,retragand armatele pe linia Dunarii unde erau mai
necesare,fie sa pastre/e provincia cu riscul de a vedea devastate tinuturile sud-
dunarene.1mparatul optea/a pentru prima solutie si din ordinul sau.trupele si administratia
romana se retrag din Dacia,lasand o numeroasa provincie romani/ata.
69