Psihozele colective

Termenul de psihoza desemneaza o

afectiune psihica grava ce impregneaza
intreaga personalitate a individului si care se
caracterizeaza prin:

Inadaptare pe plan social

Izolare, inchidere in sine a bolnavului

Alterarea relatiilor interpersonale

 Tulburari in sfera gindirii de tipul ideilor
delirante; tulburari in sfera perceptiilor de
tipul halucinatiilor

Tulburari ale constiintei, ale imaginii de

sine, ale capacitatilor de reprezentare si
evaluare a realitatii si a propriei persoane

Conduite bizare, discordante

 Termenul de psihoza colectiva este un
concept socio-patologic;

Psihozele colective sunt manifestari

psihosociale anormale care vizeaza grupurile
umane, colectivitatile de indivizi;

Sunt conditionate de factori externi socio-

culturali;

D.p.d.v. al psihanalizei, psihozele colective

reprezinta mecanisme psihice de aparare
utilizate de intregul grup social
 Factori declansatori ai psihozelor
colective
1.hiperemotivitate cu exaltare emotionala (o
stare de tensiune emotionala puternica,
neexteriorizata care va duce in timp la o stare de
epuizare emotionala corelata cu aparitia unei
stari de nesiguranta si de angoasa permanenta)

2.sugestibilitatea crescuta a grupului socio-

uman caracterizata printr-o receptivitate la
elementele de factura irationala si prin
acceptarea neconditionata si total lipsita de
critica a unor solutii cu caracter absurd
 3.nevoia de compensare a fricii cautarea
unor cai de iesire din situatiile limita impuse
de factorii sociali psihotraumatizanti; nevoia
de securizare intr-o lume care este
perceputa ca straina si nesigura

4.adoptarea unor conduite absurde, a unor

modele de gindire irationala
 5.adoptarea unor reprezentari colective cu
valoare directoare in sfera gindirii si a
conduitelor (reprezentari colective ce
inlocuiesc gindirea logica individuala)

6.tendinta la imitatie prin scaderea sau

pierderea initiativei individuale

7.influentarea emotionala reciproca printr-

un proces de inductie sugestiva colectiva
 8.automatizarea sau robotizarea conduitei
membrilor grupului respectiv

9.eliberare pulsionala primara de factura

agresiva
 SUPRAEUL
COLECTIV

Zona I

Experienele Perspectiva evolutiv

psihotraumatizante din
EUL a grupului;
VIITORUL
TRECUTUL
GRUPULUI COLECTIV GRUPULUI

Zona II

INCONTIENTUL
COLECTIV
 Elementul de referinta al psihozelor
colective este grupul socio-uman EUL
COLECTIV

A.Dimensiunea verticala, structurala,

reprezentata prin:

Supraeul colectiv, sediul valorilor morale, spirituale si

culturale, cel care elaboreaza idealurile grupului social;
Inconstientul colectiv, sediul pulsiunilor si al trebuintelor
primare ale grupului, cel care elaboreaza materialul din
care se formeaza conduitele si actiunile grupului
respectiv
 B.Dimensiunea orizontala, dinamica,
reprezentata prin istoria psihosociala a
grupului la care distingem :

Experienta istorica, respectiv biografia sau

trecutul psihosocial al grupului uman
respectiv;
Perspectiva viitorului sau orizontul deschis al
evolutiei istorice a grupului
 Astfel distingem doua zone sau tendinte
de manifestare psihosociala ale grupului :

1.Zona de sublimare psiho-culturala a Supraeului

colectiv, caracterizata printr-o intoarcere in trecut,
o reactualizare a evenimentelor de regula
psihotraumatizante din istoria psihosociala a
grupului respectiv;

2.Zona de descarcare a pulsiunilor fundamentale

ale inconstientului colectiv, caracterizata in
principal printr-o proiectie in viitor, o anticipare a
evenimentelor de regula cu caracter reparator-
compensator.
 Astfel, in functie de cele doua zone, putem
evidentia urmatoarele tipuri de manifestari
psihopatologice colective:

Psihozele colective de sublimare ce isi au

originea in supraeul colectiv si privesc
problemele trecutului
Psihozele colective de descarcare ce isi au
originea in inconstientul colectiv si se
proiecteaza in viitor
 FORME ALE PSIHOZELOR COLECTIVE
A.Psihozele de sublimare :
1.Psihozele idealiste manifestate prin tendinta de
afirmare, intr-o maniera sublimata a idealurilor
maselor sociale; acestea sunt psihozele utopice
Psihozele din aceasta categorie se pot prezenta sub
diferite aspecte : idei reformatoare sociale, politice,
religioase, economice sau sub foma unor ideologii
socio-politice, filozofice, doctrine sau proiecte utopice
de schimbare a lumii
Psihozele idealiste d.p.d.v. functional au in cadrul
grupului social un rol compensator, oferind o solutie la
criza sociala a valorilor normative
 2. Psihozele de refugiu (psihozele regresive) se
caracterizeaza prin conduite de refugiu sau de
retragere in trecut;

Ele exprima situatii de inchidere colectiva, rupere de

realitatea prezenta cu intoarcere in trecut; le putem
numi si psihoze colective schizoide;

Apar fenomene de regresiune de factura isterica,

compensarea culpabilitatii prin autopedepsire, ritualuri
cu caracter sau semnificatie de acte reparatorii,
manifestari extreme si conduite de izolare.

In cazul sectelor se ajunge si la suicid colectiv

 Conduita religioasa, individuala sau de grup,
constituie expresia interactiunii dintre cel putin
sase categorii de factori

A.Factori culturali care sintetizeaza achizitiile

spirituale ale comunitatii;

B.Factori institutionali, care reflecta influenta

specifica a bisericii si a clerului, dar si a altor
institutii cum ar fi cele educationale,politice sau
statale;

C.Factori macrosociali, care explica trasaturile

generale ale unei societati, pe o anumita treapta a
dezvoltarii sale (economica, tehnologica, stiintifica
etc.)
 D. Factori psihosociali de grup (modelare
comportamentala, presiune normativa, imitatie,
contagiune etc.);

E.Factori psihoindividuali, care reflecta anumite

trasaturi de personalitate cu incidenta asupra trairilor
si manifestarilor religioase (existenta unor complexe,
anumite trasaturi de caracter, emotionale, afective,
motivational-atitudinale);

F.Factori contextuali anumite imprejurari social-

istorice sau care tin de individ (razboaie, calamitati
naturale, drame personale).
 Se poate ajunge insa la exacerbarea fenomenelor
religioase asa cum se intimpla in cazul unor secte.

Fenomenul poate imbraca forma bigotismului

exagerat, a intolerantei religioase agresive, a
fanatismului religios sau chiar a delirului colectiv.

In cazul sectelor asa numite apocaliptice delirul

religios indus credinciosilor de o anumita factura
psihologica a dus la acte cu un pronuntat caracter
antisocial sau chiar la sinucideri colective.
 Uganda peste 400 de membrii ai unei
secte apocaliptice au fost victimele unei
sinucideri colective;

Din cei 40 membrii ai sectei Heavens Gate

39 au murit in 1997 in California;

Ordinul Templului Soarelui numara peste

500 de adepti dintre care 74 s-au sinucis
intre 1994 si 1997 pe teritoriul american si
european
 In exacerbarea fenomenelor religioase intre
conditiile generale social istorice, economice,
politice sau culturale si efectele in plan
comportamental se interpun :

A. personalitatea individului cu structurile sale

cristalizate, uneori sub forma unor complexe
sau sindroame;

B. grupul social de apartenenta cu intreaga sa

fenomenologie psihosociala prin care
influenteaza conduita membrilor sai
 Factorii psihoindividuali si de personalitate
care determina o exacerbare a trairilor
religioase pot fi inclusi in patru categorii
principale:

A. factori psihici de fond (nivelul de inteligenta,

emotivitatea, sugestibilitatea);

B. trasaturi de personalitate configurate in structuri

tipice care au conotatia unor sindroame ;
 C.complexe emotionale dobindite in ontogeneza
ca urmare a unor experiente traumatizante sau
a unor esecuri existentiale repetate exp.:
complexul insignifiantei, cel al infringerii sau al
inutilitatii in lume;

D.factori de natura psihotica care isi gasesc

forme de manifestare intr-un comportament
specific - exp.: forme de paranoia, delir, manie,
schizofrenie
 B.Psihozele de descarcare

1. Psihozele de violenta sunt acele psihoze

aflate in raport direct cu inconstientul colectiv,
manifestate prin descarcari ale tensiunilor
pulsionale acumulate de masele umane intr-o
forma negativa;

La baza psihozelor de violenta se afla potentialul

agresiv latent al maselor
 2. Psihozele expansive sunt manifestari
psihopatologice colective dominate de tendintele
proiective ale grupurilor umane catre viitor, ca o
negare a prezentului;

Ele sunt de regula, constructii de tipul delirului

colectiv si pot fi numite si psihoze delirante
colective;

Masele nu se mai recunosc ca apartinind unor

valori anume si doresc sa impuna alte valori care
sa le reprezinte; este vorba de fapt de o pierdere a
identitatii specifica perioadelor de criza sociala a
valorilor
 Solutiile propuse sau adoptate in situatiile de
criza sociala sunt expresia unei confuzii
sociale si axiologice generale si de cele mai
multe ori au un caracter aberant, nefondat,
luind aspectul unor constructii delirante de
masa, colective;

Forme de manifestare :
A.conduitele de panica,psihoze delirante avind
ca substrat angoasa, nesiguranta in perspectiva
viitorului legata de teme catastrofice : sfirsitul
lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure,
epidemii, inundatii etc)
 B.migratia populationala catre alte regiuni sau
tari, diferite de cea de origine, ca expresie a
cautarii unei ordini si sigurante sociale care sa
anuleze angoasele si sa ofere o identitate
precisa si sigura;

C.miscari sociale de masa cu caracter de

schimbare a ordinii sociale si politice exp. :
lovituri de stat si acte teroriste