Teoria construirii carierei a

lui Mark Savickas

Stefana Buhaescu
Martie 2017
 Context
Teoria Construirii carierei este privita ca o imbunatatire a teoriei lui
Super din 1953, raspunzand la problema potrivirii persoani intr-un
mediu tot mai dinamic pentru cariera prin 5 modificari esentiale:
Trecerea de la trasaturi la context (relatii mutual adaptative
intre persoana si mediu);
Trecerea de la prescriptii la focus pe proces (deoarece e
dificil sa iti alegi o cariera pentru viata si este mai indicat sa te
focalizezi pe adaptabilitate);
Trecerea de la cauzalitate lineara la dinamica non-lineara
(Trebuie sa vedem dincolo de trasaturi si abilitati prin a construi
un plan complex de dezvoltare, in acord si cu cerintele mediului);
Trecerea de la fapte stiintifice la realitati narative (Mai mult
decat a se agata pe rezultatele la teste, cosilierul trebuie sa
inteleaga si realitatile subiective ale persoanei);
Trecerea de la descriere la modulare (Depasirea abordarii de
rezultate singulare prin intelegerea unor configuratii de variabile).
 Perspectiva
Teoria priveste adaptarea din doua perspective:
- sociala: asteptarile comunitatii, cerandu-le
adolescetilor sa se adapteze la piata muncii;
- individuala: raspunsurile adolescentilor la aceste
cerinte.

Adaptabilitatea in cariera reprezinta un construct

social care denota pregatirea individului si
resursele de coping pentru sarcinile de dezvoltare
curente si iminente, tranzitia ocupationala
siinstrumentele personale (Savickas, 2005)
 Delimitari conceptuale (Savickas si
Porfeli, 2012)
Pregatirea pentru adaptare (adaptivity);
Resursele adaptabilitatii (adaptability);
Raspunsurile de adaptare (adapting);
Rezultatele adaptarii (adaptation).

Nivelele ridicate de adaptare (rezultat) sunt

asteptate de la persoane care doresc
(adaptabile) si apot (adaptabilitate resursa)
sa realizeze comportamente care se
adreseaza conditiilor schimbatoare (rezultat).
 Abilitatile de adaptare
Preocupare (concern) masura in care
persoana este interesata si implicata in
pregatirea pentru viitor, studiata initial prin
Inventarul de Preocupare privind Cariera la
Adulti (Savickas et al., 1988);
Control auto-reglare prin disciplina si
constiinciozitate;
Increderea (confidence) certitudinea
persoanei ca poate depasi obstacolele);
Curiozitatea masura in care persoana
exploreaza mediul si identifica oportunitati.
 Instrument de cercetare -
CAAS
Career Adapt-Abilities Scale (Savickas & Porfeli,
2012)
Patru scale patru competente
6 itemi pe scala, cu 5 variante de raspuns.
Exemple:
-Realizarea faptului c alegerile de astzi mi
contureaz viitorul pentru Preocupare,
- Luarea deciziilor pe cont propriu pentru Control,
- Cutarea oportunitilor potrivite pentru
dezvoltarea mea ca persoan pentru Curiozitate,
- ndeplinirea eficient a sarcinilor pentru ncredere.
 Studii in Romania
In relatie cu performanta scolara (Negru Subtirica & Pop,
2016): preocuparea este in cea mai puternica asociere cu
performanta academica, urmata de control si incredere, dar
nu si de curiozitate;
In relatie cu identitatea vocationala (Negru Subtiricia, Pop &
Crocetii, 2015): abilitatile de adaptare prezic
comportamentele de explorare si angajamentul in luarea
deciziilor, dar sunt afectate pe termen lung de lipsa
increderii in sine sau a flexibilitatii in alegeri.
Ca mediatori in relatia dintre vocatie si competentele in
cariera (Dumulescu, Balazsi & Opre, 2015): abilitatile de
adaptare coreleaza semnificativ cu networking-ul, punerea
in valoare a propriei personalitati si explorarea posibilitatilor
de angajare).
 Influene din afara colii asupra
abilitilor de adaptare part. 1

Atitudine
Suportiv
Influena (.21)
prinilor Instrument:
Career Specific
Comportament Atitudine Parental
ele prinilor Intruziv Behavior
legate de (-.12) (Dietrich i
carier (Guan Kracke, 2009)
et al., 2015)
Lipsa
implicrii
(-.27)
 Lewis (2004): general
Influene din afara colii asupra
extra-curriculare,
abilitilor de adaptare part. 2+3 sportive, cu caracter
vocaional, artistice,
pro-sociale i legate
Activiti extra- de comunitate.
Activiti colare
extra-colare (dihotomic) 1. Artistice
+ experiena nesemnificativ 2. Sportive
de munc statistic 3. Cu profil academic i
(Monteiro & vocaional
Almeida, 4. Pro-sociale
2015)
Intensitatea implicrii
Experiena de 1 = implicare zilnic
munc: singura 2 = mai multe zile pe
diferen sptmn
semnificativ 3 = o dat pe sptmn
statistic 4 = de cteva ori pe lun
Curiozitate i 5 = indic o implicare de
Control cteva ori pe an
(scoruri inversate)