Teoria construirii carierei

Mark Savickas
 Context
Teoria Construirii carierei este privita ca o imbunatatire a teoriei lui Super din
1953, raspunzand la problema potrivirii persoani intr-un mediu tot mai
dinamic pentru cariera prin 5 modificari esentiale:
• Trecerea de la trasaturi la context (relatii mutual adaptative intre
persoana si mediu);
• Trecerea de la prescriptii la focus pe proces (deoarece e dificil sa iti alegi o
cariera pentru viata si este mai indicat sa te focalizezi pe adaptabilitate);
• Trecerea de la cauzalitate lineara la dinamica non-lineara (Trebuie sa
vedem dincolo de trasaturi si abilitati prin a construi un plan complex de
dezvoltare, in acord si cu cerintele mediului);
• Trecerea de la fapte stiintifice la realitati narative (Mai mult decat a se
agata pe rezultatele la teste, cosilierul trebuie sa inteleaga si realitatile
subiective ale persoanei);
• Trecerea de la descriere la modulare (Depasirea abordarii de rezultate
singulare prin intelegerea unor configuratii de variabile).
 Perspectiva
Teoria priveste adaptarea din doua perspective:
- sociala: asteptarile comunitatii, cerandu-le
adolescetilor sa se adapteze la piata muncii;
- individuala: raspunsurile adolescentilor la aceste
cerinte.

Adaptabilitatea in cariera reprezinta un “construct

social care denota pregatirea individului si resursele
de coping pentru sarcinile de dezvoltare curente si
iminente, tranzitia ocupationala siinstrumentele
personale” (Savickas, 2005)
 Delimitari conceptuale (Savickas si
Porfeli, 2012)
• Pregatirea pentru adaptare (adaptivity);
• Resursele adaptabilitatii (adaptability);
• Raspunsurile de adaptare (adapting);
• Rezultatele adaptarii (adaptation).

• Nivelele ridicate de adaptare (rezultat) sunt

asteptate de la persoane care doresc (adaptabile)
si apot (adaptabilitate resursa) sa realizeze
comportamente care se adreseaza conditiilor
schimbatoare (rezultat).
 Abilitatile de adaptare
• Preocupare (concern) – masura in care persoana
este interesata si implicata in pregatirea pentru
viitor, studiata initial prin Inventarul de
Preocupare privind Cariera la Adulti (Savickas et
al., 1988);
• Control – auto-reglare prin disciplina si
constiinciozitate;
• Increderea (confidence) – certitudinea persoanei
ca poate depasi obstacolele);
• Curiozitatea – masura in care persoana
exploreaza mediul si identifica oportunitati.
 Instrument de cercetare - CAAS
• Career Adapt-Abilities Scale (Savickas & Porfeli, 2012)
• Patru scale – patru competente
• 6 itemi pe scala, cu 5 variante de raspuns.
• Exemple:
-„Realizarea faptului că alegerile de astăzi îmi conturează
viitorul” pentru Preocupare,
- „Luarea deciziilor pe cont propriu” pentru Control,
- „Căutarea oportunităților potrivite pentru dezvoltarea
mea ca persoană” pentru Curiozitate,
- „Îndeplinirea eficientă a sarcinilor” pentru Încredere.
 Studii in Romania
• In relatie cu performanta scolara (Negru Subtirica & Pop,
2016): preocuparea este in cea mai puternica asociere cu
performanta academica, urmata de control si incredere, dar
nu si de curiozitate;
• In relatie cu identitatea vocationala (Negru Subtiricia, Pop
& Crocetii, 2015): abilitatile de adaptare prezic
comportamentele de explorare si angajamentul in luarea
deciziilor, dar sunt afectate pe termen lung de lipsa
increderii in sine sau a flexibilitatii in alegeri.
• Ca mediatori in relatia dintre vocatie si competentele in
cariera (Dumulescu, Balazsi & Opre, 2015): abilitatile de
adaptare coreleaza semnificativ cu networking-ul, punerea
in valoare a propriei personalitati si explorarea
posibilitatilor de angajare).
 Influențe din afara școlii asupra abilităților de
adaptare – part. 1

Atitudine
Suportivă (.21)
Influența
părinților
Instrument:
Career Specific
Comportamentele Atitudine
Parental Behavior
părinților legate de Intruzivă
(Dietrich și Kracke,
carieră (Guan et al., (-.12)
2009)
2015)

Lipsa implicării
(-.27)
 Influențe din afara școlii
Lewis (2004): general extra-
asupra curriculare, sportive, cu
abilităților de adaptare – caracter vocațional,
artistice, pro-sociale și
part. 2+3 legate de comunitate.
Activități extra-
Activități extra- școlare (dihotomic) – 1. Artistice
școlare + nesemnificativ 2. Sportive
experiența de statistic 3. Cu profil academic și
muncă (Monteiro vocațional
& Almeida, 2015) 4. Pro-sociale

Intensitatea implicării
1 = implicare zilnică
Experiența de muncă: 2 = mai multe zile pe săptămână
singura diferență 3 = o dată pe săptămână
semnificativă statistic 4 = de câteva ori pe lună
– Curiozitate și 5 = indică o implicare de câteva ori
Control pe an
(scoruri inversate)
 Suport – Preocupare:
Rezultate .24**
Suport – Nivel general de
adaptabilitate: .17*

Suport – Activități
academice: .17*

Lipsa implicării
părinților– Activități
academice: -.16*

Activități sportive –
Activități academice:
.20**
Activități academice –
activități pro-sociale:
.16*

Implicarea în activități
extra-școlare –
Experiența de muncă:
.16*