FUNDAMENTELE

PSIHOLOGIEI II

Prof.Univ.Dr. Mihai ANITEI

MOTIVATIA 1

.
 TEORII ALE MOTIVATIEI
1. Teoria instinctului
2. Teoria reducerii impulsului
3. Teoria homeostazica
4. Teoria lui Henry Murray
5. Teoria nevoii de realizare
6. Teoria lui A. Maslow
7. Teoria echitatii
8. Teoria expectantei
9. Teoria proceselor oponente
10. Teoria nivelului optim de stimulare
Teoria instinctului
Motivatia umana este constituita din
instincte care se cer a fi satisfacute.

W. James- (1890) - oamenii au instincte

sociale: dragostea, mila, modestia, etc.
W. McDougall (1908)- intocmeste o lista
de 12 instincte bazale:
Foamea Nevoia de afirmare de
sine
Teoria instinctului

Instinctele pot fi observate in cadrul

aceleiasi specii prin patternuri simple
de actiune- (FAPs fixed actions
patterns) care pot fi observate la toti
indivizii din acea specie.
Limite ale teoriei instinctului

1. Ofera explicatii circulare asupra

comportamentului.
Ex. Spunem c mamele i iubesc i au grij de copiii lor datorit
instinctului matern; daca apoi folosim chiar acest instinct matern ca
dovad a instinctului, atunci avem un cerc complet.

2. Explica comportamentul uman doar prin

raportarea la instincte

3. Incadreaza nevoile psihologice superioare

(modestia, afirmarea de sine, etc.) in
categoria instinctelor
 Teoria reducerii impulsului
Reprezentant: C. Hull- (1930)
Impulsurile primare (foame, sete,
durere, etc.) provoaca excitatie si
activeaza comportamentul.

NEVOIE COMPORTAMENT
(foame, sete, TENSIUNE ACTIVAT
durere, etc) (a manca, a bea, etc.)
Limite ale teoriei reducerii impulsului(I)
1. Nu toate comportamentele umane sunt activate de impulsuri
fiziologice.
Ex: oamenii mananca si cand nu le este foame
Limite ale teoriei reducerii impulsului (II)
2. Unele comportamente au ca scop
cresterea, si nu reducerea tensiunii.

Ex:Ritualul de pregatire a mesei chiar cand ne

este foarte foame.
Teoria homeostazica
Principiul homeostaziei: pastrarea conditiilor interne ale
organismului la un nivel constant
Omul actioneaza in vederea satisfacerii nevoilor bazale

Mancare Satisfacerea
nevoii

Limita teoriei: nu poate explica comportamente umane

complexe (estetice, de realizare, etc.)
Teoria lui H. Murray (1930-1960)
Comportamentul este determinat de starile
interne de dezechilibru
Personalitatea umana este determinata de
nevoile psihogene

Nevoia - o potentialitate pentru a raspunde

intr-un anumit mod in anumite
circumstante
Trebuintele psihogene nu au o ierarhie
prestabilita
Clasificarea trebuintelor umane (H. Murray):
1. Supunerea 11. Evitatea durerii
2. Realizarea 12. Evitarea inferioritatii
3. Afiliere 13. Ingrijire si acordare
4. Agresivitate de ajutor
5. Autonomie 14. Ordine
6. Contracarare 15. Joc
7. Aparare 16. Respingere
8. Deferenta 17. Stimulare
9. Dominanta 18. Sexualitate
10. Exhibitie 19. Suport
20. Intelegere
Teoria nevoii de realizare
D. McClelland- The Achieving Society (1961)

Nevoia de realizare: dorinta puternica de

a indeplini sarcini provocatoare
 Teoria nevoii de realizare (II)
Nevoia de afiliere:
motivatia de a stabilii
relatii, de a adera la un
grup social

Nevoia de putere:
dorinta de a influenta si de
a avea control asupra altor
persoane
Teoria lui Abraham Maslow
A Theory of Human Motivation- 1943
Teoria lui Abraham Maslow (II)
1. Trebuinte fiziologice: trebuinte necesare supravietuirii
(aer, apa, hrana, somn, etc.)

2. Trebuinte de securitate: protejarea de raul fizic sau

emotional (casa, acces la servicii medicale, etc.)

3. Trebuinte de afiliere sociala: nevoia de socializare, de

relationare si interactiune cu alte persoane

4. Trebuinta de stima: stima de sine, respect de sine,

status social, reputatie, etc.

5. Trebuinta de autoactualizare: atingerea potentialului

maxim ca fiinta umana
Postulate:
1. Satisfacerea nevoilor superioare (de dezvoltare
personala) este posibila numai dupa satisfacerea
trebuintelor bazale;

2. Cu cat o trebuinta este mai continuu satisfacuta, cu

atat ea este mai improbabila;

3. Cu cat trebuinta se afla mai aproape de baza

piramidei, cu atat nesatisfacerea ei constanta
genereaza un efect perturbator mai mare;

4. O trebuinta activata si satisfacuta permite activarea si

satisfacerea alteia (legea alternantei).
Critici ale teoriei lui Maslow:
Existenta unei ierarhii a nevoilor
prestabilite este probata de foarte
putine dovezi (Wahba & Bridgewell).

Satisfacerea nevoilor de nivel

superior nu este conditionata de
satisfacerea nevoilor bazale.
Teoria echitatii- J. S. Adams (1963)
Festinger- compararea sociala
- relevanta muncii care a fost depusa
- similaritatea cu persoanele cu care se compara

Tipuri de sentimente
1. Sentimentul echitatii (intre efortul investit si
rezultat)
2. Sentimentul inechitatii negative
3. Sentimentul inechitatii pozitive
 Teoria echitatii- (II)
Efort personal/input Recompensa/ output
- Efort - Salariu
- Loialitate - Cheltuieli
- Adaptabilitate - Beneficii
- Flexibilitate - Reputatie
- Determinare - Lauda
- Entuziasm
- Training
- Sacrificiul personal
- Promovare
- Etc.
- Etc.
Limitele teoriei echitatii
Sentimentele de echitate si de inechitate au o
importanta componenta subiectiva (imagine de
sine, autoevaluarea efortului propriu,
compararea cu ceilalti, etc.)
Teoria expectantei- V. Vroom
Premise:
1. Motivatia guverneaza alegerile
oamenilor intre forme alternative de
activitati voluntare.

2. Productivitatea mijloc in atingerea

scopurilor
Teoria expectantei (II)
Categorii de scopuri:
Rezultate de nivel I:
- productivitate
- performante inalte
- implicare crescuta in munca
- etc.
Rezultate de nivel II: consecinte care deriva din
obtinerea rezultatelor de nivel I
- marirea salariului
- promovare
- etc
Teoria expectantei (III)
EFORT

Expectanta
PERFORMANTA

Instrumentalitate
RECOMPENSA

Valenta

OBIECTIVE
PERSONALE
Teoria expectantei (IV)
Concepte:
- Valenta: gradul de atractivitate pe care
il exercita o anumita activitate/scop
- Instrumentalitatea: perceptia asupra
tariei de asociere intre rezultatul I si
rezultatul II
- Expectanta: asteptarile cu privire la
rezultatul obtinut in urma efortului
depus/gradul in care crede ca poate
atinge rezultatul de tip I
Teoria proceselor oponente
R. Solomon - (1980): emotiile exista in
perechi opuse
- Teama- Relaxare
- Placere Durere

Postulat: cand o emotie se manifesta,

cealalta este suprimata

Reactiile emotionale sunt urmate de opusele

lor, si nu de o stare neutra, cand conditiile
declansatoare se schimba
Teoria proceselor oponente (II)
Solomon & Corbit -(1974)- Model de explicare a
comportamentelor de cautare a senzatiilor tari

Ex: Initial, drogul produce sentimente placute, apoi se

instaleaza o stare emotionala negativa
Teoria nivelului optim de stimulare
Postulat: fiecare persoana are propriul nivel de
stimulare la care se simte bine si poate performa
Ex:Dupa o activitate intensa, unii oameni prefera o
seara linistita acasa, iar altii prefera sa mearga la o
petrecere
Teoria nivelului optim de stimulare
Stimularea: - starea emotionala
- nivelul implicarii intelectuale
- activitatea fizica

D. E. Berlyne stimularea trebuie sa se produca

la un nivel optim pentru a fi benefica individului
Teoria nivelului optim de stimulare
Sfrit