Biserica ,,Sf. Cnz.

Alexandr
Nevski”, mun.Ungheni
Arhitect Alexandru Bernardazzi
 Biserica ,,Sf. Cnz.
Alexandr Nevski”
Istoria bisericii “Sf. Bin. Knz.
Alexandru Nevski” din Ungheni se
înscrie cu uşurinţă în tabloul evoluţiei
generale a vieţii religioase din Basarabia
secolului al XX-lea. Aspectele specifice
ale acesteia sunt determinate de evoluţia
unor evenimente pe plan local.
Construcţia bisericii a durat din 30
august 1903, cînd s-a pus piatra de
temelie, pînă la 30 iunie 1905, cînd a
fost permisă exploatarea
 Biserica Sf.Cnz.Alexandr
Nevski
Proiectul viitoarei bisreici a fost conceput de
către cunoscutul arhitect rus A. I. Bernardazzi,
descendent al renumitei familii de arhitecţi de
origine italiană, stabiliţi la începutul secolului
XIX-lea în Rusia. A.I. Bernardazzi a activat
aproape 3 decenii în Basarabia. A fost angajat al
Comisiei basarabene de construcţii şi drumuri,
unde, timp de 22 de ani, a fost arhitect-şef al
oraşului Chişinău. În virtutea acestei funcţii el s-a
ocupat îndeosebi de construcţii laice. În Moldova,
cu regret, A. Bernardazzi este autorul doar a patru
proiecte de locaşuri sfinte: Biserica “Sf.
Pantelimon” din or. Chişinău,paraclisul bisericii
armene din or. Chişinău, biserica din comuna s.
Ustia (Orhei), şi biserica “Sf. Cnz. Alexandr
Nevski” din or. Ungheni. Puţine la număr, acestea
sunt relevante opere de cultură şi arhitectură
Biserica Sf.Cnz.Alexandr Nevski
În momentul când s-a făcut
apelul pentru edificarea bisericii
din Ungheni, marele arhitect era
stabilit deja la Odessa. Cu toate
acestea el a răspuns solicitării şi
a donat membrilor comitetului
de construcţie proiectul viitoare
construcţii ecleziastice. Astfel,
legat de numele acestei celebre
personalităţi în arhitectura
secolului XIX – începutul
secolului XX, biserica din
centru străvechii aşezări de pe
malul Prutului, a căpătat o
inestimabilă valoare culturală
 Biserica Sf.Cnz.Alexandr Nevscki
Biserica “Sf. Alexandr Nevscki” a fost ridicată în
perioada când majoritatea bisericilor
moldoveneşti, construite din nuiele şi lut, fiind
vechi se ruinau, iar autoritatea ţaristă impunea
ridicarea celor noi din piatră, după proiecte tip,
elaborate la Sankt-Petersburg. Proiectul standard
avizat, numit şi rusesc sau bizantino-rus, prin
morfologia sa arhitecturală era străin culturii
moldoveneşti. În cazul bisericii din Ungheni
însă, A. I. Bernardazzi a reuşit să salveze situaţia
printr-un proiect inspirat. Respectând rigorile
arhitecturii ecleziastice ruse şi evitând plafonarea
impusă de planul acelui timp, el a creat proiectul
unei biserici deosebită de tot ce se construia
atunci în gubernia rusă Basarabia, totodată
împăcînd toate părţile
Biserica Sf.Cnz.Alexandr Nevski
Planul centrist al bisericii din Ungheni este
dezvoltat moderat de-a lungul unei axe
longitudinale. Arhitecutra edificiului ete
dominată de cupola centrală, masivă, căreia i
se subordonează şi absida altarului. Aparenta
iluzie a unei construcţii greoaie este
înlăturată de echilibrul creat de turnul
clopotniţei. Având spaţiul central nuanţat
puternic pe verticală fapt care generează
volum, turnul cu acoperiş piramidal
înviorează imaginea bisericii prin supleţea
sa. Etajat, sub aspect funcţional, turnul
clopotniţei serveşte ca pronaos. Ferestrele
alungite orînduite frumos ale cupolei
centrale la fel dau o nuanţă de fineţe
construcţiei ecleziastice.
• Folosind o structură planimentrică şi
spaţială de sorginte rusă, A. I. Bernardazzi a
reuşit rezolvări distincte, care nu se regăsesc
în arhitectura altor construcţii ecleziastice.
Problema simetriei construcţiei a fost
soluţionată prin ridicarea a patru turnuleţe,
octogonale în secţiune, care flanchează câte
două turnul clopotniţei şi absida altarului,
servind în acest din urmă caz ca
proscomidiar şi diaconicon.

• Intervenţia recentă în planul bisericii, prin

ridicarea unei anexe ce permite accesul
direct în absida altarului, a schimbat
imaginea monumentului. Comodă ca
soluţie, aceasta ştirbeşte mult din simetria
construcţiei originale
 Reieşind, probabil, din anumite realităţi politice existente
la acel moment în Basarabia, cât şi din conotaţia istorică
atribuită ridicării acestui locaş, patronul spiritual al
viitoarei biserici ortodoxe a fost ales “Sf. Alexandr
Nevski”.
Cea mai plauzibilă explicaţie este însă legată de arhitectul
bisericii, Alexandru Bernardazzi, membru al Asociaţiei
arhitecţilor din Sankt Petersburg. Conform unei tradiţii,
cunoscutul arhitect a dăruit proiectul cu condiţia ca
această biserică să fie în cinstea Sfîntului Alexandru
Nevski.
Apărător al creştinătăţii, cu victorii strălucite la Neva
(contra suedezilor), pe lacul Ciud (contra cavalerilor
teutoni), la care se adaugă o viaţă evlavioasă, călugăr în
ultima parte a vieţii sale, Alexandru Nevski a fost
canonizat în 1381 de către Mitropolitul Kievului şi al
întregii Rusii, KIPRIAN.
Fiind proclamat ocrotitor al Rusiei, “Sf. Cnz. Alexandr
Nevski” este venerat doar de biserica ortodoxă rusă.
Odată cu lărgirea Imperiului Rus însă, cultul acestuia a
fost extins asupra noilor teritorii, inclusiv asupra
Basarabiei, a cărei Biserică a fost încadrată în cea rusă
după anul 1812. De-a lungul timpului, cultul evlaviosului
cneaz a fost impregnat frecvent cu accente politice şi
naţionaliste. Sugestiv însă este faptul că, în anii
interbelici, autorităţile române au păstrat protectorul
spiritual al bisericii din Ungheni neschimbat, păstrat şi
după redeschiderea bisericii în anul 1989.