NOU - NĂSCUTUL CU RISC

PREMATURUL
 PREMATURUL

Definiţie: Prematurul este nou născutul cu:

 VG mai mică de 37 săptămâni,
 Gn mai mică de 2500g,
 Tn mai mică de 47cm.

Prematurul are greutatea corespunzătoare vârstei

gestaţionale.
 Gradele de prematuritate
Clasificarea Internaţională a Bolilor (ICD)
Nou născut Vârsta gestaţională Greutatea la naştere
prematur
Greut. mică (LBW) VG < 37 săpt. Gn = 2499g – 1500g
(low birth weight)

Greut. f mică (VLBW) VG < 32 săpt. Gn =1499g – 1000g

(very low birt weight)

Greut. extrem de mică VG < 28 săpt. Gn = 999 - 700g

(ELBW)
(extremely low birth
weight)
Greut. incredibil de VG < 24 săpt Gn < 700g
mică (ILBW)
(incredible low birth
weight)
 PREMATURUL

Etiologia prematurităţii
Cauze materne:
 vârsta mamei sub 14 ani şi peste 35 ani;
 talia mică a mamei (<1,50m);
 greutatea mică a mamei (sub 45 kg);
 cauze obstetricale:
- uterine: uter infantil, malformaţii uterine,
tumori, endometrită cronică, fibromatoză uterină,
incompetenţă cervicoistmică;
 PREMATURUL
Cauze materne:
- placentare: hemoragii retroplacentare, dezlipiri
precoce de placentă, placenta praevia;
- ruptura prematură a membranelor, avorturi repetate,
bazin strâmt, oligo/polihidramnios, multiparitate;
 boli acute: gripă, pneumonie, hepatită;
 boli cronice: diabet, izoimunizare feto – maternă,
afecţiuni ale tiroidei, boli renale sau cardiace, sifilis,
tuberculoză;
 PREMATURUL

Cauze materne:
 sindom vasculo-renal;
 intoxicaţii cronice: tabagism, alcoolism, droguri;
 autointoxicaţii: toxemia gravidică;
 istoric de infertilitate;
 sarcini survenite la un interval prea scurt de timp;
 dezechilibre hormonale.
 PREMATURUL

Cauze fetale:
sarcină gemelară;
boli cromosomiale ale fătului;
malformaţii fetale;
eritroblastoza;
întârziere în creşterea intrauterină (Intrauterin Growth
Retardation – IUGR);
infecţii cronice fetale (TORCH).
 PREMATURUL

Cauze sociale:
status socio-economic scăzut;
nivel redus de educaţie;
alimentaţia deficitară;
traume fizice şi/sau psihice;
efort excesiv;
nerespectarea regulilor de igienă.
Cauze necunoscute ~ 30% din naşterile premature.
 Tabloul clinic al prematurului
Caractere clinice specifice în funcţie de durata gestaţiei.
Capul:
 mare, suturile dehiscente, fontanelele larg deschise,
părul rar,
 faţa - mică, triunghiulară, cu aspect senil, gura mare,
bărbia ascuţită,
 pavilioanele urechilor - jos implantate, lipite de cap,
cu o slabă dezvoltare a cartilajelor.

Gâtul este subţire.

 Tabloul clinic al prematurului

Toracele: îngust, slab mineralizat, coastele sunt

orizontale.

Abdomenul:
 voluminos şi lăţit pe flancuri (volum mare al ficatului
şi hipotonie musculară),
 frecvent → dehiscenţa drepţilor abdominali, hernii
ombilicale şi inghinale.

Membrele sunt scurte şi subţiri.

PREMATURUL
 Tabloul clinic al prematurului

Tegumentele:
 subţiri, roşii la naştere, devin palide după o
săptămână;
 lanugo: abundent pe faţă, membre, partea posterioară
a trunchiului;
 vernix caseosa: în cantitate redusă / lipseşte;
 descuamaţia fiziologică: prelungită, lamelară sau
furfuracee;
 suprafaţa cutanată: mare în raport cu volumul
corpului → pielea atârnă în pliuri.
 Tabloul clinic al prematurului
Unghiile:
 moi, slab dezvoltate, lipsite de striaţiuni longitudinale;
nu ating vârful degetelor.

Ţesutul celular subcutanat:

 mult diminuat, bula lui Bichat slab dezvoltată;
 turgorul este flasc.

Sistemul muscular:
 redus, hipoton, fără relief.
 Tabloul clinic al prematurului
Sistemul osos: slab mineralizat.

Organele genitale externe:

 slab dezvoltate;
 ♂: - testiculii nu sunt prezenţi în scrot (80%),
- scrotul este mic, fără pliuri şi nepigmentat.
 ♀: - vulva larg deschisă,
- labiile mari, slab dezvoltate, nu acoperă labiile
mici şi clitorisul.
 criza genitală lipseşte / apare tardiv la marii prematuri.
PREMATURUL
 Deficienţa funcţiei respiratorii la prematur:

 arborele traheobronşic este îngust;

 elasticitatea plămânilor este scăzută;

 mineralizarea slabă a coastelor, hipotonia musculaturii

şi poziţia înaltă a diafragmului limitează excursia
plămânilor şi favorizează apariţia tirajului;

 deficitul calitativ şi cantitativ de surfactant menţine

crescută tensiunea superficială la nivelul alveolei şi
favorizează colabarea acesteia;
 Deficienţa funcţiei respiratorii la prematur:
 în expir, alveolele se colabează complet, iar o nouă
respiraţie destinde alveolele de la început;

 circulaţia sanguină este deficitară, cu perfuzie

alveolară lentă;

 rezistenţa mare în circulaţia pulmonară determină

trecerea parţială a sângelui prin canalul arterial şi
orificiul Botal.

Aceste particularităţi → hipoxie → vasoconstricţie

pulmonară → accentuarea hipoxiei → leziuni ale
epiteliului alveolar → membrane hialine.
 Deficienţa centrului respirator la prematur

Centrul respirator → trei părţi:

 apneustic – în partea superioară a bulbului;
 pneumotaxic – în protuberanţă;
 gasping – în partea inferioară a bulbului.

Centrul apneustic → contracţia tonică a muşchilor

respiratori → inspirul.
Acţiunea sa este întreruptă discontinuu de centrul
pneumotaxic → expirul.
 Deficienţa centrului respirator la prematur

Hipoxie → centrul apneustic încetează să funcţioneze

→ automatismul centrului gasping → respiraţie
rudimentară, cu inspir brusc, sacadat, cu mişcări
spasmodice ale gurii şi mandibulei, urmat de lungi
pauze respiratorii.

Imperfecţiunea centrilor respiratori superiori şi

automatismul celor inferiori = cauza crizelor de apnee
ale prematurului.
 Deficienţa centrului respirator la prematur
Apneea prematurului = încetarea respiraţiei ~ 20 sec,
însoţită de bradicardie (FC < 80 bătăi/min) şi cianoză.

Tipuri:
 apneea centrală: încetarea mişcărilor respiratorii şi a
fluxului aerian nazal, favorizate de oboseala
diafragmatică şi alterarea neurotransmisiei;
 apneea obstructivă: încetarea fluxului aerian nazal, cu
menţinerea mişcărilor respiratorii, secundare obstrucţiei
căilor respiratorii;
 apneea mixtă (cea mai frecventă): combinaţie între
apneea centrală şi cea obstructivă.
Deficienţele funcţiei respiratorii → detresa respiratorie

Clinic:
 tahipnee (până la 100 - 120resp/min),
 sindrom funcţional respirator (geamăt expirator, tiraj
intercostal, bătăi ale aripilor nasului, bombare toracică,
balans toraco-abdominal),
 cianoză.

Pentru reducerea severităţii acesteia se administreză

corticosteroizi i.m. (betametazonă) la toate gravidele cu
iminenţă de naştere prematură.
 Particularităţi hemodinamice la prematur

 Hipoxie → vasoconstricţie pulmonară → rezistenţă

crescută în mica circulaţie → mărirea de volum a VD
(EKG: devierea axei electrice a cordului la dreapta).

 Hipoxie şi acidoză metabolică → persistenţa

permeabilităţii orificiului lui Botal şi a canalului arterial
(clinic: suflurile corespunzătoare).

 Oxigenarea scăzută a miocardului şi epuizarea

rezervelor mici de glicogen → insuficienţă cardiacă.
PREMATURUL
 Particularităţi hemodinamice la prematur

 Tensiunea arterială: scăzută (45-70mmHg/30-

45mmHg) → irigaţia redusă şi lentă a periferiei.

 Arterele cerebrale au tunica conjunctivo-elastică slab

dezvoltată, sunt fragile → hemoragii.

 Permeabilitatea mare a capilarelor împreună cu

hipoproteinemia → edeme.
 Particularităţi hematologice la prematur
Hemoglobina:
 90-100% Hb fetală,
 persistă timp îndelungat.

Leucocitele:
 8.000-10.000/mm3 la naştere, predominant PMN,
 după 2-3 săptămâni predomină limfocitele.

Trombocitele: 150.000 - 200.000/mm3.

Factorii de coagulare:
 valori scăzute + fragilitatea capilară → hemoragii (în
creier şi suprarenale) între a 3-a şi a 7-a zi de la naştere.
 Deficienţa funcţiei de nutriţie la prematur

Reflexul de supt:
 absent la copiii cu VG < 32 - 33 săptămâni.
Reflexul de deglutiţie:
 absent la majoritatea copiilor cu Gn < 2000g.
La aceşti copii alimentaţia se administrează prin gavaj.

Secreţia salivară redusă, mucoasa bucală permeabilă şi

uscată → stomatita.
Amilaza salivară este prezentă la naştere.
 Deficienţa funcţiei de nutriţie la prematur

Stomacul:
 capacitate redusă,
 mucoasa are puţine pliuri,
 glandele şi fibrele musculare sunt slab dezvoltate,
 evacuarea este întârziată.
 secreţia de acid clorhidric este bună,
 labfermentul, pepsina şi lipaza gastrică sunt prezente
la naştere.
 Deficienţa funcţiei de nutriţie la prematur
Intestinul:
 musculatură hipotonă, mişcări peristaltice lente →
meteorism şi constipaţie,
 permeabilitatea mucoasei mult crescută,
 dizaharidazele (invertaza, maltaza şi lactaza) au
activitate normală la naştere.

Pancreasul:
 amilaza pancreatică lipseşte,
 lipaza are activitate scăzută,
 tripsina are activitate normală.
 Deficienţa funcţiei de nutriţie la prematur
Ficatul:
structură de tip embrionar, cu focare de hematopoieză,
funcţie hepatică imatură:
→ icter mai frecvent, mai precoce, prelungit şi intens
(bilirubina poate ajunge la 150mg/l) deoarece funcţia de
glucuronoconjugare este deficitară;
necesită fototerapie şi rar exsanguinotransfuzie;
→ hipoalbuminemie ce favorizează apariţia edemelor;
→ hipoprotrombinemie + fragilitatea vasculară ↑ →
tendinţă la hemoragii;
→ hipoglicemie datorită depozitelor inadecvate de
glicogen la nivelul ficatului.
 Deficienţa funcţiei de nutriţie la prematur

 Digestia şi absorbţia proteinelor din lapte este la fel

cu cea a n.n. la termen.
 Digestia şi absorbţia lipidelor din laptele uman se
realizează eficient datorită lipazelor existente în acest
lapte.
 Digestia şi absorbţia glucidelor este satisfăcătoare.
Prematurul poate utiliza lactoza din laptele matern, deşi
prezintă un deficit tranzitor de lactază în prima
săptămână de viaţă.
PREMATURUL
 Deficienţa funcţiei renale la prematur

 Rinichii → lobulaţie embrionară accentuată.

 Irigarea renală este scăzută.
 Filtrarea glomerulară este deficitară.
 Capacitatea de diluţie şi cea de concentraţie sunt
deficitare → tendinţă la hiper/hiponatremie şi apariţia
edemelor.
 Permeabilitate glomerulară crescută în primele zile de
viaţă → albuminurie.
 Imaturitatea renală → dezechilibru în eliminarea
ureei, clorurilor, fosfaţilor şi încărcare cu radicali acizi.
Particularităţile echilibrului hidro-electrolitic
la prematur
 conţinut hidric al organismului crescut (75 - 82%);
 cantitate mare de apă în sectorul extracelular;
 hidrolabilitate mare din cauza mobilizării uşoare a
apei extracelulare;
 tendinţă de retenţie a Na şi formare de edeme;
 tendinţă la hipocalcemie manifestă (rezervele de Ca
sunt mai mici datorită unei gestaţii scurte, aportul
alimentar nu asigură nevolile mari ale prematurului).
 Apărarea antiinfecţioasă la prematur
Imunitatea nespecifică:
Bariera mecanică:
 pielea: nu îndeplineşte rolul de barieră (lipsesc pătura
cornoasă şi aciditatea dată de glandele sudoripare).
 mucoasele: lipsesc aproape complet Ig A secretorii.

Imunitatea celulară:
 deficitară datorită răspunsului chemotactic slab al
leucocitelor.
Particular prematurului, infecţiile grave:
 evoluează fără o creştere a numărului de leucocite,
uneori chiar cu leucopenie,
 au aspecte clinice nespecifice, dificil de recunoscut.
 Apărarea antiinfecţioasă la prematur

Imunitatea umorală nespecifică (opsoninele,

complementul, properdina, lizozimul) este de asemenea
scăzută.

Imunitatea specifică:
Imunitatea specifică umorală este mult redusă (IgG de
la mamă trec la făt în ultimele luni de sarcină).
Imunogeneza proprie de IgM şi IgA este deficitară.
 Deficienţa cerebrală la prematur

Creierul:
 circumvoluţii şi şanţuri abia schiţate,
 distincţia substanţă cenuşie / albă este abia posibilă,
 vascularizaţia este slabă în cortex şi subcortex şi mai
abundentă periventricular şi în nucleii gri,
 dezvoltarea celulelor cerebrale este slabă.
 Deficienţa cerebrală la prematur
 procesul de mielinizare este aproape inexistent (doar
măduva şi bulbul prezintă un început de mielinizare).

LCR:
 xantocromic.
 albuminorahia, glicorahia şi celularitatea sunt crescute.

Reflexele arhaice sunt abia schiţate / lipsesc la

majoritatea prematurilor.
 Deficienţa funcţiei de termoreglare la
prematur
 tendinţă la hipotermie,
 termoliza → accentuată (S.c. mare în raport cu G,
paniculul adipos mult redus),
 termogeneza → deficitară, se realizează preponderent
prin mecanisme chimice.

Menţinerea temperaturii corporale la 36,5 - 37ºC este

absolut necesară pentru a reduce cheltuielile energetice
şi nevoile alimentare.
 Deficienţa funcţiei de termoreglare la
prematur
Hipotermie:
→ colaps vascular,
→ hemoragii capilare difuze,
→ hipoglicemie,
→ tulburări renale grave,
→sclerem (induraţie ceroasă ireversibilă a tegumentelor
şi ţesutului celular subcutanat).

Punctul de neutralitate termică la care copilul are un

consum minim de oxigen şi o termogeneză minimă este
temperatura de 32C.
PREMATURUL
 Evoluţia şi prognosticul prematurului
Depind de:
 gradul prematurităţii,
 hipoxia la naştere,
 cauza care a determinat naşterea prematură,
 îngrijirile şi morbiditatea ulterioară.

Complicaţii imediate:
 hemoragia intraventriculară,
 enterocolita ulcero-necrotică,
 boala membranelor hialine,
 colestaza hepatică,
 deficienţe nutritive,
 infecţii severe.
 Evoluţia şi prognosticul prematurului

Complicaţii tardive:
 Oculare (retinopatia prematurului, strabism, miopie);
 Auditive (surditate, hipoacuzie),
 Neurologice (handicapuri motorii, retard mintal,
tulburări de vorbire, de învăţare, de memorare, de
atenţie, de comportament),
 Pulmonare (bronhodisplazie pulmonară, boli cronice
pulmonare),
 Carenţiale (anemie, rahitism, malnutriţie).
 Îngrijirile prematurului
Prevenirea naşterii premature: medicaţie tocolitică la
gravidă.
În sala de naşteri:
Combaterea deficitului respirator:
 aşezarea în decubit lateral;
 dezobstruarea orofaringelui, apoi a nasului cu ajutorul
unei sonde / pară de cauciuc;
 aspirarea conţinutului gastric în stază pentru uşurarea
mişcărilor diafragmului;
 administrare de oxigen încălzit, umidificat,
discontinuu, 2 – 4 l/min, prin cort cefalic, canulă nazală,
CPAP (Continuous Positive Airway Pressure), intubaţie
traheală;
Îngrijirile prematurului
 Îngrijirile prematurului

Combaterea deficitului de termoreglare:

 temperatura de 26C în sala de naştere;
 preluarea n.n. în câmpuri / scutece sterile, pe masă cu
căldură radiantă.
 temperatura de 26-28C în saloane;
 prematurii cu Gn < 1800g vor fi puşi în incubatoare:
 la Gn = 1.000g → t = 34C;
 pentru fiecare 250g în plus se scade t cu 1°C;
 pentru fiecare 250 g în minus se creşte t cu 1C.
Îngrijirile prematurului
 Îngrijirile prematurului

Combaterea acidozei:
oxigen + SG 5% + bicarbonat de sodiu la mamă, în
travaliu, şi apoi la prematur, în primele zile, în funcţie
de valorile parametrilor Astrup.
Combaterea tendinţei la hemoragii:
 manevrări blânde,
 evitarea poziţiei Trendelemburg (creşte riscul
hemoragiei intracraniene);
 administrare de capilarotrofice (vit.C şi E);
 administrare de vit. K în primele zile
(Fitomenadionă).
 Îngrijirile prematurului

Prevenirea infecţiilor:
 saloane mici cu circuit propriu;
 accesul persoanelor străine strict interzis;
 limitarea contactului între n.n. bolnavi şi cei sănătoşi;
 decontaminarea ciclică şi curentă a saloanelor,
paturilor, incubatoarelor;
 lichidul din umidificatoare şi barbotoarele de oxigen
se va schimba zilnic;
 Îngrijirile prematurului

Prevenirea infecţiilor:
 prevenirea contaminării aerului din saloane;
 personalul din secţie va fi verificat periodic clinic şi
bacteriologic;
 spălarea riguroasă a mâinilor înainte de manevrarea
fiecărui n.n.;
 lenjeria, vesela şi instrumentarul utilizate se vor
steriliza înaintea fiecărei întrebuinţări;
 luarea tuturor măsurilor necesare pentru a preveni
contaminarea laptelui.
 Îngrijirile prematurului

Alimentaţia n.n. prematur:

 individualizată funcţie de gradul de prematuritate;
 alimentul ideal este laptele uman;
 la prematurii cu G < 1500g laptele uman va fi
îmbogăţit cu fortifianţi (ex. FM85, FMS);
 în absenţa laptelui uman se folosesc formule de lapte
speciale (Humana 0, Aptamil Prematil, PreNAN).
Alimentaţia prematurului
Alimentaţia prematurului
Alimentaţia prematurului
 Îngrijirile prematurului

Criterii de externare a nou - născutului prematur:

 primeşte întreaga raţie alimentară (la biberon /la sân);
 prezintă o creştere constantă în greutate şi a ajuns la
2500g;
 este stabil termic în afara incubatorului;
 nu prezintă crize de apnee sau bradicardie recente.

Se recomandă evaluarea periodică oftalmologică,

auditivă şi hematologică.
NOU- NĂSCUTUL CU ÎNTÂRZIERE
ÎN CREŞTEREA INTRAUTERINĂ
(IUGR)
 Nou – născutul IUGR

Nou – născutul IUGR mai poartă denumirea de:

 dismatur,
 malnutrit intrauterin,
 small for gestational age (SGA - mic pentru VG).

Definiţie: Nou – născutul IUGR este copilul care are

Gn sub percentilul 10 pe standardele de creştere
intrauterină sau mai mică cu peste 2 DS faţă de media
greutăţii corespunzătoare VG.
Nou – născutul IUGR
 Nou – născutul IUGR

Cauze Materne:
 ↓ fluxul utero-placentar (HTA preexistentă / indusă de
sarcină, preeclampsie, DZ, boală reno-vasculară cronică,
boli de colagen);
 hipoxemia (anemii severe, boli pulmonare cronice,
boli cardiace cianogene, hemoglobinopatii, altitudine
mare);
 Nou – născutul IUGR

Cauze Materne:
 malnutriţia (dieta necorespunzătoare, T şi G mamei
mici, anorexia nervoasă);
 sarcina multiplă (nutriţie insuficientă a feţilor);
 consumul de tutun, alcool, droguri;
 medicamente (anticonvulsivante, anticoagulante etc)
 Nou – născutul IUGR

Cauze Placentare:
 tulburări ale perfuziei;
 anomalii anatomice (dezlipirea de placentă, neoplazii,
infarcte, inserţia anormală a cordonului ombilical,
tromboza vaselor ombilicale);
 inflamaţii (infecţii bacteriene, virale, parazitare).
 Nou – născutul IUGR

Cauze Fetale:
 anomalii cromosomiale (trisomia 13, 18, 21, sindrom
Turner etc);
 infecţie intrauterină (TORCH, sifilis);
 malformaţii congenitale (anencefalie, atrezii
gastrointestinale, anomalii cardio-vasculare cu
excepţia tetralogiei Fallot, transpoziţiei de vase mari).
 Nou – născutul IUGR

Clasificare:

 IUGR simetric (armonic, hipoplazic): G, T, Pc egal

afectate;

 IUGR asimetric (disarmonic, hipotrof): T, Pc relativ

normale, circumferinţa abdominală scăzută.
 Nou – născutul IUGR

IUGR simetric:
 microcefalie şi elemente
sugestive pentru anomalii
genetice (ex. Dismorfie
facială), infecţii intrauterine
(icter, peteşii, hepato -
splenomegalie, anomalii
oculare).
 Nou – născutul IUGR

IUGR asimetric:
 n.n. slab, lung, cu capul mare în contrast cu restul
corpului, faţa mică, triunghiulară, cu fruntea încreţită,
tegumentele subţiri, încreţite, mai largi, uneori
translucide şi pliul cutanat adesea persistent.
 Ţesutul celular subcutanat: diminuat.
 Nou – născutul IUGR

IUGR asimetric:
 Masele musculare: mai reduse, prezentând
hipertonie.
 Comportamentul: vioi.
 Reflexele arhaice: exagerate.
 ± tremurături ale extremităţilor.
 Apetitul: în general bun.
 Nou – născutul IUGR

Complicaţii:
 Moartea intrauterină prin:
 insuficienţă placentară,
 malformaţii incompatibile cu viaţa,
 infecţii severe.
 Nou – născutul IUGR
Complicaţii:

 Asfixia perinatală şi sechelele acesteia:

 encefalopatia hipoxic-ischemică,
 sindromul de aspiraţie de meconiu,
 sindromul de persistenţă a circulaţiei fetale,
 sindromul de detresă respiratorie,
 insuficienţa cardiacă,
 insuficienţa renală.
 Nou – născutul IUGR
Complicaţii:

Hipotermia secundară tulburărilor de termogeneză şi

pierderilor excesive de căldură.

Metabolice: perturbarea metabolismului

 glucidic (hipo/hiperglicemie);
 lipidic (utilizare şi oxidare diminuată a acizilor graşi
liberi şi trigliceridelor);
 protidic (absorbţie redusă şi pierdere crescută a
proteinelor).
 Nou – născutul IUGR
Complicaţii:

 Policitemia secundară hipoxiei fetale cronice.

 Adaptare imunologică redusă şi riscul infecţios
crescut.

N.n. IUGR au risc mai crescut de :

 Enterocolită ulcero-necrotică;
 Perforaţii gastro-intestinale;
 Moarte subită.
 Nou – născutul IUGR

Prognostic şi evoluţie:
IUGR simetrici vor avea un prognostic mai rezervat în
ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea neurologică
comparativ cu IUGR asimetrici.
În evoluţie → frecvent perturbări neurologice de tipul:
• paralizie cerebrală;
• IQ scăzut;
• abilităţi cognitive deficitare;
• probleme comportamentale.
 Nou – născutul IUGR

Tratament profilactic:
 monitorizarea sarcinii (examen clinic, ecografic şi
screening-ul infecţiilor),
 terapia cu aspirină în doze mici (previne tromboza
utero-placentară şi infarctizarea placentei),
 naşterea prin cezariană (naşterea naturală ar determina
un stres suplimentar şi ar agrava hipoxia preexistentă).
 Nou – născutul IUGR
Îngrijirile nou-născutului cu IUGR
În sala de naştere:
 combaterea hipotermiei şi hipoxiei (idem prematuri);
 temperatura de 26° C în sala de naştere;
 dezobstruarea căilor aeriene superioare – aspirarea
mucozităţilor, lichidului amniotic, meconiului;
 secţionarea CO imediat – având în vedere policitemia;
 utilizarea căii funiculare pentru reechilibrare
metabolică;
 examinarea clinică atentă → malformaţii congenitale.
 Nou – născutul IUGR
În secţia de nou născuţi: corectarea
 hipotermiei: neutralitate termică (32°C);
 acidozei: soluţie de bicarbonat de Na;
 hipoglicemiei: pev SG 10%;
 edemului cerebral: manitol în pev lentă;
 policitemiei: lichide iv / exsangvinotransfuzie cu
plasmă proaspătă congelată în funcţie de Ht.

Alimentaţia: aceleaşi principii ca la prematur, dar are o

mai bună toleranţă digestivă.
NOU-NĂSCUTUL POSTMATUR
 NOU-NĂSCUTUL POSTMATUR

Definiţie: Nou născutul cu VG > 42 săptămâni,

indiferent de Gn.

Etiologia: incomplet elucidată, mai frecvent la femeile

cu tulburări de reproducere şi la primipare.

Evoluţie intrauterină normală până la 42 săptămâni, dar

prelungirea sarcinii scade aportul de oxigen şi substanţe
nutritive → moarte intrauterină / suferinţă fetală acută
(frecvent Apgar sub 5 la 1 minut).
 NOU-NĂSCUTUL POSTMATUR

Clinic:
 aspectul unui copil de 2-3 săptămâni, slab cu facies
ridat, vioi şi ochii larg deschişi;
 pielea este palidă, pergamentoasă, uscată, fisurată,
uneori verzuie (impregnare cu meconiu);
 lanugo şi vernix caseosa lipsesc;
 părul este lung şi abundent;
 unghiile sunt lungi;
 ţesutul celular subcutanat este redus;
 cordonul ombilical este impregnat cu meconiu.
NOU-NĂSCUTUL POSTMATUR
 NOU-NĂSCUTUL POSTMATUR

Complicaţii:
 Asfixia la naştere
 Sindrom de aspiraţie de meconiu
 Hipertensiune pulmonară persistentă
 Tulburări metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie)
 Traumatisme mecanice la naştere.
 NOU-NĂSCUTUL POSTMATUR

Prognosticul postmaturului: rezervat.

Morbiditate mare în perioada neonatală ca urmare a

aspirării de lichid amniotic, meconiu sau suferinţei
grave a sistemului nervos central.

Mortalitatea poate fi scăzută printr-o conduită

obstetricală adecvată.
 NOU-NĂSCUTUL POSTMATUR

Îngrijirea postmaturului:
imediat după naştere, combaterea:
 sindromului aspiraţiei de meconiu şi lichid amniotic,
 hipoxiei şi acidozei.