FINANŢAREA BAZATA PE CAZ

REZOLVAT (DRG)

- NOŢIUNI DE BAZĂ -

Decembrie 2004
Ce sunt grupele de diagnostice?

 Grupele de diagnostice (DRG) sunt o schemă

de clasificare a pacienţilor externaţi (în funcţie
de diagnostic), care asigură o modalitate de a
asocia tipurile de pacienţi cu cheltuielile
spitaliceşti efectuate

 Grupele de diagnostice (DRG) realizează o

“fotografie” a rezultatelor spitalului.
Caracteristicile DRG

 Omogenitatea clinică – într-un anume DRG,

cazurile sunt similare din punct de vedere
clinic, dar nu identice

 Omogenitatea costurilor – fiecare DRG

conţine cazuri pentru care există un consum
asemănător de resurse.
Caracteristicile DRG (cont)

 Realizează o “standardizare” a rezultatelor

spitalului (pacienţii externaţi)

 Fiecare pacient externat este repartizat într-o

grupă de diagnostice

 Opusul ideii că nu există boli, ci bolnavi;

aceşti bolnavi sunt “omogenizaţi” în fiecare
grupă de diagnostice.
Istoricul DRG
 Sunt rezultatul muncii unor medici, economişti şi
statisticieni

 Anii ’70 – La Universitatea Yale se realizează

primele DRG - pentru evaluarea activităţii şi
calităţii în spitale.

 Anii ’80 – Administraţia federală din SUA (HCFA)

foloseşte sistemul DRG la finanţarea spitalelor
prin programul Medicare (1983);
Este momentul intervenţiei asupra “fotografiei”!
Premisele clasificării DRG

1. Existenţa datelor clinice despre pacienţi:

– vârsta,
– sex,
– durată de spitalizare,
– diagnostic principal,
– diagnostice secundare,
– proceduri,
– starea la externare,
– greutatea la naştere (în cazul n-n).
Premisele clasificării DRG
2. Codificarea datelor necesare
– Diagnostice (principal, secundare – comorbidităţi
şi complicaţii), folosind lista extinsă a CIM-10 (în
uz oficial la toate spitalele din Romania)
– Proceduri (intervenţii chirurgicale, explorări
funcţionale, unele investigaţii radiologice), folosind
in prezent lista CSSDM, urmând a se introduce
lista cu proceduri australiene.
Datele necesare sunt colectate din FOCG.
Dacă nu se realizează corect, apar erori în
repartizarea pacienţilor în DRG.
Premisele clasificării DRG
3. Colectarea datelor de la nivelul fiecărui pacient
externat sub formă electronică

Informatiile culese trebuie trimise folosind aplicaţia

dezvoltată de INCDS (gratuită), denumită “DRG
Naţional”, versiunea 4.0 – din 2005

Importanţa gestionării informaţiilor şi a confidenţialităţii

pacienţilor
Premisele clasificării DRG

4. Clasificarea automată a fiecărui pacient într-un

grup de diagnostice, folosind un “grouper”.

Grouperul este o aplicaţie informatică ce trimite

automat fiecare pacient externat (în funcţie de
coordonatele din fişa sa electronică) într-o
singură grupă de diagnostice.
 Procesul formării grupelor de diagnostice

I. Gruparea tuturor codurilor de diagnostic posibile

în 25 Categorii Majore de Diagnostic bazate pe
sisteme anatomice şi funcţionale
Exemple:
– Bolile şi tulburările Aparatului respirator
– Bolile şi tulburările Aparatului vizual
– Bolile şi tulburările Aparatului digestiv
(vezi anexa 18a din Normele CoCa pe 2004)
 Procesul formării grupelor de diagnostice

II. Împărţirea Categoriilor Majore de Diagnostice

(CMD) în grupuri medicale şi grupuri
chirurgicale, în funcţie de prezenţa sau nu a
unei intervenţii chirurgicale la nivelul pacientului
Procesul formării grupelor de diagnostice

III. Divizarea grupurilor medicale şi chirurgicale în

funcţie de vârstă, prezenţa complicaţiilor şi/sau
a comorbidităţilor

Exemple:
- DRG 89 - Pneumonie simplă sau pleurezie cu
complicaţii/comorbidităţi > 17 ani
- DRG 90 - Pneumonie simplă sau pleurezie fără
complicaţii /comorbidităţi > 17 ani
 Procesul formării grupelor de diagnostic
Ulcer
Peptic

DRG DRG
Bolile şi tulburările 154
177
sistemului digestiv

DA
NU DA
Intervenţie
C/C/
C/C Tipul
chirurgical V
NU ă?

DRG DRG
178 155
Tipuri de clasificări DRG
1. HCFA DRG (public în SUA) – 500 grupe
2. AP-DRG (public sau comercial) – 650 grupe
3. Refined DRG (public sau comercial) – peste
800 de grupe. Poate fi:
• R-DRG, pornind de la HCFA
• RAP-DRG, pornind de la AP
Premisele finanţării prin DRG
1. Clasificarea tuturor pacienţilor externaţi în
grupe DRG.

2. Stabilirea de tarife pentru fiecare grupă DRG

(generarea de costuri relative sau valori
relative). Se pot calcula local sau se importă
şi se ajustează local.

3. Bugetul asistenţei spitaliceşti.

Rezultatul clasificării DRG
1. “Case-mixul” pentru spital, adică tipurile de
cazuri tratate în spital, în funcţie de
complexitatea lor şi nivelul consumului de
resurse.

2. Indicele de case-mix (ICM), ce evidenţiază

resursele necesare spitalului în concordanţă
cu pacienţii externaţi.
Utilizarea DRG pentru finanţarea spitalelor

• Valorile relative ale DRG

• Complexitatea cazurilor tratate (ICM)
• Plata de bază/Preţul DRG
• Ajustările
Valorile relative (VR) pentru DRG

• Valorile relative - Numere care exprimă raportul

între tariful unui tip de caz (un DRG) şi tariful
mediu al tuturor cazurilor (DRG -urilor)

• De cele mai multe ori tarifele au la bază

costurile necesare pentru fiecare tip de pacient
Valorile relative pentru DRG

Formula Valorilor Relative : VR DRG154

Tariful (Costul mediu) pentru DRG 154

Tariful (Costul mediu) pentru toate DRG

26.582.121Lei
8.563.000 Lei
= 3,1043
Case-mixul

• Case-mixul reprezintă totalitatea tipurilor de

cazuri tratate într-un spital, în funcţie de
complexitatea lor şi nivelul consumului de
resurse

• Metodă optimă pentru a măsura cât de “bolnavi”

sunt pacienţii dintr-un anumit spital
Indicele de case-mix (ICM)
• Indicele de case-mix evidenţiază resursele
necesare spitalului în concordanţă cu
pacienţii externaţi.

• Are la baza pacienţii ponderaţi (cazurile

ponderate)
Cazurile ponderate (CP)
• Cazurile ponderate (CP) – cazuri “virtuale”
generate prin ajustarea cazurilor externate în
funcţie de resursele asociate cu fiecare tip de
caz

• Nr. CP =  (Valoarea relativă DRGi X Nr. de

cazuri DRGi )
Indicele de case-mix (ICM)
ICM pentru spitalul A =
 (Valoarea relativă DRGi X Nr. de cazuri DRGi)
Numărul total al cazurilor din spital

Ex: spit. A
50 cazuri – DRG121 (valoarea relativă 1,2584)
70 cazuri – DRG 89 (valoarea relativă 0,8111)
100 cazuri – DRG134 (valoarea relativă 0,4878)
ICM spit. A = 0.7658
50 x 1,2584 + 70 x 0,8111 + 100 x 0,4878)
220
Indicele de case-mix (ICM)

• ICM ne permite compararea activităţii unui

spital cu activitatea altui spital

• Spitalele cu un indice de case-mix mai mare

vor primi bugete mai mari
Tariful unitar
Tarif unitar = tariful mediu pe pacient ajustat în
funcţie de complexitatea cazurilor tratate

Tarif unitar = tariful pe caz ponderat (TCP)

Tariful Bugetul alocat asistenţei spitaliceşti

unitar (Nr. de Cazuri) X (ICM)
Tariful pe caz ponderat (TCP)
Tariful pe caz ponderat (tariful unitar) se poate
calcula pentru:
– un spital
– spitale similare
– un grup de spitale
– naţional etc.

TCP pentru spitalele din România (cele 185)

este prezentat în anexa 18a la Normele CoCa
2004
Experienţa internaţională a DRG

1. SUA - finanţare HCFA şi unele asigurări

(retro); evaluarea activităţii în spitale.

2. Belgia – evaluarea activităţii în spitale

(standardizarea DMS).

3. Italia – finanţare spitale private

4. Franţa, Irlanda, Spania, Ungaria, Germania,

Singapore – finanţare spitale publice
Experienţa internaţională a DRG
5. Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca –
finanţare spitale şi decontări regionale.
6. Portugalia, Australia – finanţare spitale
publice, private şi decontări regionale.
7. România – proiecte pilot de clasificare DRG
(3M, spital Cluj) şi finanţare la cele 23 şi apoi
la 185 de spitale
Fiecare ţară utilizează sistemul DRG în funcţie
de scopurile avute în vedere!
Scopuri de atins prin finanţarea tip DRG

1. Alocarea mai obiectivă a resurselor spre

spitale (creşterea eficienţei alocative)
2. Creşterea eficienţei tehnice la nivelul
furnizorilor
3. Modelarea serviciilor furnizate pentru a
răspunde nevoilor populaţionale
CONTRACTAREA ŞI DECONTAREA
ÎN CADRUL FINANŢĂRII PE CAZ
REZOLVAT
Obiectivele prezentării
– Descrierea caracteristicilor noii metode de
finanţare bazată pe caz a spitalelor
– Înţelegerea mecanismelor privind
contractarea pe DRG, decontarea şi
regularizarea trimestrială
– Discutarea problemelor legate de finanţarea
bazată pe caz a spitalelor din România
Finanţarea spitalelor în România
(2004)
Metode actuale de finantare:
– pe zi de spitalizare pe tip de secţie şi de
spital
– Tarif pe caz ponderat (în cele 185 de
spitale DRG)
– Tarif mediu pe caz, în spitale – non DRG
– alte mecanisme (plată pe serviciu, tipuri
de cheltuieli etc.)
Caracteristicile finanţării bazate pe
caz în anul 2004
– Bugetul spitalului:
• Se utilizează tarife pe caz, proprii pentru
fiecare spital, care conţin un amestec de
20% cu TCP naţional
• Spitalele au un buget asemănător cu cel
din anul precedent, dacă îşi menţin acelaşi
nivel de activitate (exprimat prin numărul şi
tipul pacienţilor externaţi)
– Mecanism de finanţare prospectivă
– Proces de decontare şi regularizare
trimestrială
Date necesare pentru stabilirea
sumei contractate (SC) pe DRG
pe 2004
– Numărul de pacienti contractati in 2004
(negociat de spitale cu CJAS) – NC2004
– Tipul cazurilor externate (exprimat prin
indicele de complexitate al cazurilor din
anul 2003 – vezi anexa 18a din normele
CoCa pentru spitale pe 2004) – ICM2003
– Tariful pe caz ponderat pentru fiecare spital
(vezi anexa 18a din normele CoCa pentru
spitale pe 2004) – TCP2004
Date necesare pentru stabilirea
sumei contractate (SC) pe DRG
– NC2004 : pacienti contractati in 2004, prin
negociere cu CAS

– ICM2003 : aferent cazurilor raportate de

spitale şi validate la INCDS sau estimat pe
baza mediei pentru spitalele de acelaşi tip

– TCP2004: stabilit pentru 2004, pe baza

bugetului spitalului din 2003, estimat pentru
activitatea cu pacienţii acuţi, şi a nr. de
cazuri şi ICM din 2003
Stabilirea sumei contractate (SC)
pe DRG
– SC = NC2004 x ICM2003 x TCP2004
– Suma contractată se împarte pe trimestre
şi pe luni
– Pe baza sumei contractate, spitalul
decontează bilunar, până la decontarea şi
regularizarea trimestrială
– Spitalul raportează lunar şi trimestrial
activitatea DRG (Decizia 51/CNAS)
Raportarea activităţii pe DRG
Ziua 5 10-15 15-19 23 25

SPITAL
A3-a A 3-b

BIROUL NATIONAL DRG / CNAS

CJAS
 Raportarea serviciilor medicale
prestate în vederea decontării
Decont L3
Decont L1 Decont L2
Reg Trim I

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4

Decont L4 Decont L5 Decont L6

Reg Trim I +II

Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7

Decontarea lunară
– În primele 15 zile ale lunii în curs:
• Decontare pe baza nr. cazurilor externate
declarate, ICM contractat şi TCP 2004

– În primele 10 zile ale lunii următoare:

• decontarea lunară: suma rezultată = Nr.
cazurilor raportate în luna curentă din care
se scad cele invalidate în luna anterioară x
ICM contractat x TCP 2004, din care se
scade cea decontată la jumătatea lunii
Stabilirea sumei aferente cazurilor
raportate (SR) pe DRG

SR = NCRT1_2004 x ICMT1_2003 x TCP2004 unde:

– NCRT1_2004 = nr. Cazuri raportate şi validate pentru

perioada 01/01_31/03 2004

– ICMT1_2004 = ICM aferent cazurilor raportate şi

validate pentru perioada 01/01_31/03 2004
Concluzii
– Implementarea unei finanţări bazate pe
caz se bazează pe trei componente cheie:
• Datele clinice despre pacienţi
(responsabilitatea spitalelor)

• Colectarea datelor şi gruparea cazurilor în

DRG (INCDS)

• Stabilirea mecanismului de contractare şi

decontare (prin normele de aplicare ale
Contractului Cadru)
Finanţarea spitalelor în România
(2005)
Metode viitoare de finanţare:
– pe caz rezolvat – DRG (pentru toate
spitalele ce furnizează îngrijirile acute)
– pe zi de spitalizare (pentru îngrijirile de lungă
durată)
– Tarif mediu pe caz
– alte mecanisme (plata pe serviciu, tipuri de
cheltuieli etc.)
Sistemul DRG
(Finanţarea bazată pe caz rezolvat)

 Clasificarea pacienţilor

 Plata pacienţilor externaţi

Clasificarea pacienţilor

 Care pacienţi – îngrijiri acute

– exclude îngrijirile pentru pacienţi cronici

– exclude spitalizarea de zi
– exclude urgenţele
– exclude ambulatoriul
Care pacienţi?

DA: Pacienţii externaţi după un episod de îngrijiri

acute din cele 185 de spitale

Episod de boală (definiţie “Îndrumarul de codificare

" elaborat de CSSDM in anul 2002 ):
Perioada de îngrijire a pacientului internat,
cuprinsă între o internare şi o externare,
caracterizată printr-un singur tip de îngrijire.
Care pacienţi?

NU pot fi clasificaţi pacienţi din:

- structuri nerecunoscute organizaţional sau la finanţare
(aprobate de MS, dar care nu satisfac condiţiile pentru
finanţare – boli profesionale, medicina muncii)

- structuri care nu furnizează îngrijiri acute în regim de

internare continuă (cronici, recuperare, urgenţe,
spitalizare de zi, ambulator etc.)
Clasificarea pacienţilor

– Existenţa datelor în FOCG

– Codificarea datelor
– Colectarea electronică a datelor
– Validarea clinică a datelor de către INCDS
– Gruparea cazurilor în DRG
– Validarea pentru finanţare a datelor
Existenţa datelor în FOCG

Temeiul legal: OMSF 798/2002

Responsabil pentru existenţa şi validitatea

informaţiilor din FOCG:
 medicul curant – NU asistenta şefa, statisticianul,
informaticianul etc!
Codificarea datelor

Temeiul legal: OMSF 798/2002

Cuprinde:
 Codificarea dg. principal

 Codificarea dg. secundare (complicaţii, comorbidităţi)

 Codificarea procedurilor
Codificarea datelor (2)

Reguli de codificare (“Îndrumarul de codificare

" elaborat de CSSDM în anul 2002)
 Diagnostic principal: diagnosticul considerat ca
fiind principalul responsabil de internarea în spital,
stabilit după evaluarea pacientului, în momentul
externării din spital.
 Diagnostic secundar: diagnosticul care fie coexistă
cu afecţiunea principală (diagnosticul principal) la
momentul internării, fie apare în timpul episodului de
boală
Codificarea datelor (3)
Reguli de codificare
A. Comorbiditatea este afecţiunea care însoţeşte diagnosticul
principal şi care necesită tratament şi îngrijiri suplimentare pe
lângă tratamentul afecţiunii pentru care pacientul s-a internat.

B. Complicaţia este afecţiunea ce apare pe parcursul episodului de

boala, determinata de una din afecţiunile pre-existente sau de
îngrijirile primite de pacient.
Codificarea datelor (4)
Reguli de codificare a procedurilor
(Nomenclatoarele în uz reactualizate in 2002 de
către CSSDM)
 Procedura - o intervenţie medicală sau chirurgicală,
efectuată asupra pacientului, cu scop diagnostic sau
terapeutic.
Noţiunea de procedură include explorările funcţionale,
investigaţiile radiologice, intervenţiile chirurgicale şi
procedurile comune de îngrijire, efectuate in scop diagnostic
şi/sau terapeutic.
Codificarea datelor (5)

 Exemplu de codificare:

Dg. Principal: Calcul al vezicii biliare cu colecistită acută (K80.0)

Dg. Secundare: Status post IM (I25.8)
Proceduri: Colecistectomie (5.511)

Dg. Principal: Dermatită alergică de contact datorită cosmeticelor

(L23.2)
Dg. Secundare: Astm cu predominenţă alergică (J45.0)
Codificarea datelor (6)
Pentru ce? –impactul codificării
 Analiza statistică a morbidităţii, alte analize legate de activitatea
spitalului
 Gruparea pacienţilor şi finanţarea spitalului

ATENŢIE! – greşelile de codificare pot duce la: analize

eronate, finanţare incorectă, fraudă/abuz; responsabilitatea
pentru codul alocat în FOCG – medicul curant!
Codificarea datelor (7)
Propunere de îmbunătăţire a codificării procedurilor
(ICD 10 AM v.3):
• Există un parteneriat între CCSSDM/INCDS şi NCCH Australia
• Pe baza lui au fost cumpărate drepturile de propritate
intelectuală pentru ÎNTREGUL sistem de codificare ICD 10 AM
v.3 (diagnostice şi proceduri)
• Liste de proceduri MULT mai cuprinzătoare (cca. 5000)
Premize (1)
 Toate FOCG codificate
 Toate FOCG disponibile pentru personalul care
introduce datele
 Infrastructură hardware: minim 1 calculator/10.000 de
externări/an
 Legătură la Internet
 Adresă de e-mail OFICIALĂ a spitalului
Premize (2)
 Soft de colectare date DRG Naţional sau soft
propriu/comercial (INCDS nu acreditează/nu a
acreditat soft-uri de colectare date!!!)
 Soft criptare PGP (furnizat de INCDS) si cheie
de cripare OFICIALĂ a spitalului
 Responsabil DRG
 Personal (compartiment) instruit în folosirea
soft-urilor
Colectarea datelor în baza de date
 Pentru încadrarea în timp, după codificare, fiecare FO
trebuie trimisă personalului care introduce datele în
calculator
 Pentru fiecare pacient externat se creează o
înregistrare (record) în baza de date
 Introducere date în calculator: 1 caz – 3 minute
 Colectarea se poate face centralizat sau pe secţii, dar
este obligatorie crearea unei baze de date centrale a
spitalului
Criptarea datelor (1)

 Obligatoriu criptare – pentru păstrarea

confidenţialităţii datelor cu caracter personal ale
pacientului

 În două etape:
– Criptare date – criptează CNP-ul pacientului şi codul de
parafă al medicului – din soft-ul de colectare date

– Criptare fişier ataşat e-mail-ului (baza de date) folosind

PGP
Criptarea datelor (2)

 Criptarea cu PGP se realizează cu două chei:

– Cheia privată OFICIALĂ a spitalului
– Cheia publică a INCDS

 Schimbarea cheii private a spitalului – fax

oficial
Trimiterea datelor la INCDS (1)
 Până în data de 5 a lunii următoare
– Atenţie!!! Situaţia finală trimisă către CNAS
cuprinde toate spitalele. Întârzierea unui spital
întârzie raportarea către celelalte spitale!
 De pe adresa oficială de e-mail a spitalului
către dateclinice@drg.ro
 Obligatoriu însoţită de trimiterea pe fax la
INCDS (021-211.83.00) a formularului 1.1,
semnat de directorul spitalului (numărul de
pacienţi externaţi de pe fiecare secţie în cursul
lunii respective)
Trimiterea datelor la INCDS (2)

 Denumirea obligatorie a fişierului ataşat şi a

subiectului e-mailului:

DRGExport_CodSpital_an_luna_zi.mdb .pgp

(de ex. DRGExport_AB04_2004_01_31)

Trimiterea datelor la DSP

 Se supune aceloraşi norme tehnice ca şi trimiterea

către INCDS

 Este necesară folosirea unei chei publice de criptare

furnizată de DSP
Recepţionarea datelor la INCDS (1)
 Fiecare e-mail cu date primit de la spitale se
prelucrează astfel:
– Stocarea fişierului cu date într-un director distinct –
!!! se poate face automat dacă numele fişierului este corect
constituit !!!

– Decriptare
!!! Schimbarea cheii de criptare fără trimiterea noii chei
publice a spitalului duce la imposibilitatea prelucrării datelor
de catre spitalul dvs!!!
Recepţionarea datelor la INCDS (2)

– Verificarea corespondenţei între Spital_ID si Spital_Nume

!!! Codul spitalului nu trebuie schimbat fără o consultare
prealabilă între părţi şi un anunţ oficial pe fax !!!

– Verificarea corectitudinii perioadei (lunii) pentru care se trimit

datele
!!! datele trimise pentru altă perioadă decât cea în cauză vor fi
automat ignorate de program !!!
Importul datelor (1)

 Datele se importă automat in baza de date

SQL
 Fişierul trimis de spitale conţine NUMAI coduri
 Programul elimină AUTOMAT înregistrările
care conţin coduri ce nu se află în
nomenclatoarele oficiale (imposibilitate fizică
de stocare a unor coduri fără semnificaţie)
 Aceste cazuri vor apărea invalidate sub RC1
Importul datelor (2)
 Atenţie!!! Spitalele care folosesc un soft propriu –
trebuie să folosească nomenclatoarele oficiale din
aplicaţia DRG Naţional!
 După încheierea importului se trimite un
e-mail de confirmare către spitale, cu specificarea
numărului de cazuri şi a erorilor care au fost
evidenţiate până în acest moment (dacă este
cazul!)
Validarea cazurilor de către INCDS

 Decizia CNAS 119 din 23/02/2004 privind regulile de

validare, completata cu Decizia 2732004
 Se face AUTOMAT la INCDS pentru toate cazurile
 Reguli de validare clinică a datelor (RC1-RC11)
– Se aplică pentru SMDP pentru toate cazurile (acuţi + cronici)
 Reguli de validare financiară a datelor (RF1-RF5)
– Se aplică doar pentru cazurile acute, finanţate prin DRG
Validarea clinică (RC1-RC4)
RC1 - Coduri care nu se găsesc în nomenclatorul
aplicaţiei DRG Naţional.
RC2 - Cazuri cu vârsta în afara intervalului 0-124 ani.
RC3 - Cazuri cu durata de spitalizare în afara intervalului
0-365 zile.
RC4 - Cazuri raportate de pe secţii în care nu se
întocmeşte Foaia de Observaţie Clinica Generala
(FOCG – conform OMSF 798/2002); de exemplu
cazurile care primesc îngrijiri prin spitalizare de zi
(pentru care se întocmeşte fişă pentru spitalizarea de
zi, conform OMSF 440/2003 cu modificările şi
completările ulterioare), cazurile care sunt raportate de
pe secţiile ATI, secţii paraclinice, structurile de urgenţă
etc.
 Validarea clinică (RC5)
RC 5 Cazuri care au fost transferate în interiorul spitalului şi sunt raportate
de pe mai multe secţii ale spitalului (inclusiv cazurile concomitente). Fac
excepţie cazurile care sunt transferate în acelaşi spital, dar între secţii
unde se acordă îngrijiri acute şi cele sectiile de cronici, şi de recuperare,
boli profesionale si medicina muncii
1041 Boli profesionale**
1061 Cronici
1121 Geriatrie si gerontologie
1181 Medicina muncii**
1222 Neonatologie prematuri (stadiu de propunere pentru 2005)
1272 Pediatrie ( recuperare pediatrica)
1282 Pediatrie cronici
1301 Pneumoftiziologie
1302 Pneumoftiziologie pediatrica
1333 Psihiatrie cronici
1371 Recuperare, medicina fizica si balneologie
1372 Recuperare, medicina fizica si balneologie copii
1383 Recuperare medicala - cardiovasculara
1393 Recuperare medicala neurologie
1403 Recuperare medicala - ortopedie si traumatologie
1413 Recuperare medicala - respiratorie
1423 Recuperare neuro-psiho-motorie
1473 Sectii sanatoriale
Validarea clinică (RC6-RC11)
RC6 - Cazuri cu diagnostice duplicate (de exemplu diagnosticul
principal şi cel secundar sunt identice).
RC7 - Cazuri cu conflict vârstă-diagnostic (de exemplu naştere la o
pacientă de 5 ani!).
RC8 - Cazuri cu conflict de sex-diagnostic şi sex-procedură (de
exemplu histerectomie la bărbat!).
RC9 - Cazuri cu data intervenţiei chirurgicale în afara intervalului
de spitalizare.
RC10 - Cazuri cu diagnostic principal invalid ca diagnostic la
externare.
RC11 - Cazurile decedate pentru care nu există concordanţă între
rubrica „Tip externare” şi rubrica „Stare la externare”.
Validarea financiară (RF1-RF5)
RF1 Cazurile invalidate din punct de vedere clinic, conform
regulilor de validare clinică RC1-RC11

RF2 Cazuri care sunt clasificate în grupele DRG 469

(Diagnostic principal invalid ca diagnostic de externare)
sau DRG 470 (Negrupabil).

RF3 Pacienţi neasiguraţi care nu sunt urgenţe medicale

RF4 Pacienţi asiguraţi facultativ care nu sunt urgenţe medicale
RF5 Pacienţii internaţi la cerere
Raportarea INCDS către CNAS si spitale (1)

 In urma validării, un spital va avea două seturi de date:

– Cazuri valide, care nu mai pot fi modificate ulterior
– Cazuri invalide, care pot fi corectate şi retrimise

 ICM-ul se calculează numai pe baza cazurilor valide

din secţiile de acuţi
Raportarea INCDS către CNAS si spitale (2)
 INCDS întocmeşte următoarele rapoarte:

– Formularul 2.1 din decizia 51/2004 a CNAS – Situaţia

cazurilor raportate/validate/invalidate şi ICM-ul pe secţiile de
acuţi (DRG)
– Raportul S1 - Situaţia cazurilor raportate/validate/invalidate
conform SMDP (acuti + cronici)
– Raportul S2 – Detalierea cazurilor nevalidate
– Raportul S3 – Detalierea transferurilor intraspitaliceşti
– Raportul S4 – Detalierea codurilor greşite
Revalidarea (1)

 La regularizarea trimestrială:
– La nivelul spitalului cazurile validate NU se mai
modifică şi NU se mai retrimit

– La nivelul spitalului cazurile nevalidate pot fi:

 Modificate şi corectate – acolo unde este cazul
 Lăsate nemodificate şi cerută validarea (direct la INCDS
sau prin Comisia de analiză, după caz)
 Anulate
Revalidarea (2)
 Toate cazurile nevalidate vor fi retrimise la INCDS până
în data de 19 a lunii de regularizare, cu specificarea
uneia dintre opţiunile de mai sus în câmpul
Id_StareRecord.
NESPECIFICAREA UNEI OPŢIUNI DUCE LA
IGNORAREA CAZULUI RETRIMIS.
 Pentru regularizare, spitalul trimite prin fax formularul
1.2
 INCDS reia procesul de validare şi generează
formularul 2.2, ce stă la baza formularului 3.2 întocmit
de spitale către CJAS
Spitalizarea de zi

 În prezent se lucrează cu MS şi CNAS la definirea unui

SMDP pentru spitalizarea de zi

 Va fi elaborat un soft, asemănător celui actual, pentru

colectarea electronica a cazurilor de spitalizare de zi şi
va fi distribuit spitalelor
 Noutati DRG National 4.0 2005

 Introducerea listei procedurilor australiene – unica

 Din 2005 se incepe o baza de date NOUA
 Spitalul se selecteaza dintr-o lista (nu se mai
introduce manual)
 Procedurile vor avea un camp “cantitate”
 Coduri de validitate (din grouper) pentru
diagnostice si proceduri – cu semnificatia lor
Noutati DRG National 4.0 2005 cont
 DRG Export – se elimina “Toti pac. Netrimisi”
 Se introduc centralizatoarele CSSDM in
aplicatia DRG National (inclusiv pe cauze de
accidente)
– Listare + Export in Excel
 Campuri noi la “Tip internare” – accident, etc
 Reguli financiare noi RC 6 – CNP lipsa
 RC 7 DS mare 90/120 zile
ANALIZA DATELOR CLINICE
Cele mai frecvente 10 DRG – 9 luni
Nr.
Crt. Grupe de diagnostic (DRG) Cod DRG Tip DRG Nr Cazuri %Cazuri
Infectii resp. sup. si otita medie varsta 0-17
1 ani 070 M 90.145 2,70%
2 Probleme medicale ale spatelui 243 M 78.716 2,35%
3 Hipertensiunea arteriala 134 M 76.788 2,30%
4 Insuficienta cardiaca si socul 127 M 76.521 2,29%
Nou-nascutul cu alte probleme
5 semnificative 390 M 74.017 2,21%
Nasterea vaginala fara diagnostic
6 complicat 373 M 65.029 1,94%
7 Boala pulmonara cronica obstructiva 088 M 62.190 1,86%
8 Psihozele 430 M 58.901 1,76%
Boli ale ficatului cu exceptia tumorilor,
cirozei, hepatitei alcoolice fara complicatii
9 si comorbiditati 206 M 52.352 1,57%
Esofagita, gastroenterita si alte tulburari
10 digestive, 0-17 ani 184 M 51.940 1,55%
Durata medie de spitalizare – 9 luni

CodSectie Sectie DMS

1011 Boli infectioase 7,40
1051 Cardiologie 7,53
1052 Cardiologie copii 6,71
1101 Endocrinologie 5,70
1151 Imunologie clinica si alergologie 5,68
2051 Chirurgie generala 7,58
2191 Obstetrica-ginecologie 5,41
2221 Otorinolaringologie (ORL) 5,95
Alte rapoarte ?
 Vizitati www.drg.ro ,

Sectiunea: “Rapoarte ale spitalelor”

Modalitatea de contact

 www.drg.ro (Intreaba/Comenteaza)

 Intrebaridrg@incds.ro

 Fax: 021 211 83 00