ORGANIZAREA ERGONOMICĂ

A MUNCII ÎN FARMACIE
Organizarea ergonomică a locului de muncă urmăreste
cunoaşterea funcţionării sistemului
om - mijloc de muncă - mediu
respectiv cunoaşterea funcţiilor executate, a modalității de
realizare şi a condiţiilor optime pentru asigurarea
maximum-ului de randament.
 ERGONOMIA = LEGE A MUNCII (Murrel)
„ergon” – muncă şi „nomos”- lege

Ergonomia (scop) - adaptarea mijloacelor de muncă la om, a.î. în

sistemul om-mijloace de muncă-mediu (s.o.m.m), să se armonizeze
solicitările omului cu posibilităţile sale fizice şi neuropsihice.
Definiții:
- ştiinţă interdisciplinară care studiază factorii de solicitare a omului în
procesul muncii, în scopul menţinerii capacităţii de muncă la un nivel cât
mai ridicat pe toată durata procesului de lucru;
- ştiinţă care urmăreste aplicarea, în procesul muncii, a ştiinţelor
biologice, umane, în corelaţie cu ştiinţele tehnice, pentru a ajunge la o
adaptare reciprocă, optimă, între om şi munca sa, rezultatele fiind
măsurate în indici de eficienţă şi stare de bună sănătate a omului
(OMS);
- ştiinţă interdisciplinară care contribuie la găsirea celor mai adecvate
soluţii pentru adaptarea mijloacelor de muncă, a metodelor şi mediului
ambiant la posibilităţile fizice şi neuropsihice normale ale omului.
 Ergonomia, ca ştiinţă interdisciplinară, se bazează pe
legi, principii, metode proprii, concepte şi reguli, rezultate
din conlucrarea mai multor ştiinţe umane şi tehnice: fiziologia
umană, psihologie, sociologie, medicina muncii, economie,
tehnică ş.a.
Studiile ergonomice asupra muncii în farmacie au urmărit
obiectivele:
1- creşterea productivităţii muncii prin reducerea la minimum
posibil a timpului neproductiv. De ex., printr-o aprovizionare
corespunzătoare a locurilor de muncă a.î. activitatea să se
desfăşoare continuu;
2-creşterea randamentului muncii farmacistului paralel cu
asigurarea calităţii medicamentelor, prin reducerea
solicitărilor fizice şi psihice, generatoare de oboseală.
Categ.de factori Factori
I. Tehnico- 1. Mijloace de muncă
organizatorici 2. Forța de muncă
3. Metoda de muncă
4. Metoda rațională de muncă (Principiile economiei de mișcări)
5. Cantitatea și calitatea materiilor prime
6. Utilizarea mijloacelor și a timpului – Program de muncă și de odihnă
II. Ergonomici 7. Ambianța Fizică Iluminat
Cromatică
Zgomot și vibrații
Microclimat Viteza curenților de aer

Temperatura aerului

Umiditatea aerului

Nivelul noxelor
Psihologică Adaptarea la muncă
8. Programul de Continuu
muncă Discontinuu
Ritm reglementat
9. Natura și Fizice-Statice – Poziția corpului
intensitatea solicitărilor -Dinamice- Participarea sistemului muscular
executantului Mentale

III. Psiho-sociologici 10. Relațiile de muncă

IV. Factori de securitatea muncii 11. Prevenirea accidentelor de muncă

12. Prevenirea îmbolnăvirilor profesionale
 Iluminatul în încăperile farmaciei (în mod deosebit în camerele
denumite oficină, receptură, laboratoare), unde activitatea este continuă,
fără întrerupere pe tot parcursul zilei, trebuie să se facă, pe cât posibil,
cu lumină naturală directă. Dacă iluminarea naturală nu este posibilă se
va folosi lumină mai apropiată de lumina naturală. Valorile minime la
nivel naţional, în funcţie de specificul activităţii, variază de la 200 lx
(lucşi) la 1000 lx.
Cromatica influenţează acuitatea vizuală şi are efecte fiziologice
asupra organismului uman. Efectele fiziologice se traduc prin impresia de
temperatură (cald sau rece) şi impresia de distanţă (apropiat sau
depărtat) iar efectul psihic este calmant sau stimulator până la neliniştitor,
nervozitate.
 În farmacie, este recomandabil să se folosească diferite culori, în
funcţie de specificul muncii:
 - în oficină, culoarea bleu-albastră ce dă impresia de rece şi are
efect psihic calmant. Este preferabilă culorii verzi care dă impresia
de foarte rece şi foarte calmant.
 - în camerele de preparare a medicamentelor, pereţii vor vor fi
acoperiţi cu faianţă albă pentru a asigura curăţenia perfectă a
pereţilor în aceste spaţii.
 Se va evita culoarea albă pentru acoperirea meselor de lucru în
cazul efectuării diviziunilor manuale de substanţe farmaceutice albe
(simple sau în amestecuri), divizate în caşete sau capsule de culoare
albă, deoarece nu se mai creează nici un contrast de culoare între
planul de lucru şi obiectul muncii (medicamentul), ceea ce dă naştere
la erori la divizare, peste limitele admise de farmacopee.
 Factorii de ambianţă fizică cu influenţă
asupra randamentului muncii în farmacie

Factori: Valori medii funcţie de specificul activităţii

- lumina naturală directă sau lumina combinată (albă şi
1.Iluminat
galbenă); valori minime 200-1000 lx
- culori calde cu efect psihic stimulator în sezonul rece; culori
2. Cromatica
reci cu efect calmant în sezonul cald;
3. Zgomotul şi vibraţiile - să fie eliminate în totalitate , dacă este posibil;
4. Microclimat-
temperatura - în camerele destinate primirii prescripţiilor medicale,
18-230 C preparării şi eliberării medicamentelor
- în camerele de depozitare a medicamentelor
14-160 C
- în camera de refrigerare
8-100 C
- umiditatea aerului -40-60 %

-Viteza curenţilor de aer -0,2-0,4 m/s

 Este important pentru farmacist să cunoască şi impresia
de apropiere foarte puternică dată de culoarea maro
a rafturilor din farmacie, ceea ce poate duce, în
momentele de oboseală avansată, la deschiderea
mâinii care ţine borcanul înainte de a ajunge la raft.
 Zgomotul în farmacie se produce, mai ales, în camera
de primire a prescripţiilor şi eliberare a
medicamentelor, unde are loc contactul cu publicul,
datorită deselor nemulţumiri ale acestuia. Trebuie să
lipsească cu desăvârșire în camerele de preparare.
Microclimatul în farmacie se caracterizează prin valori medii specifice
activităţilor, aşa cum sunt menţionate şi în normele departamentele de
protecţia muncii, date de către Ministerul Sănătăţii.

Caracteristicile dimensionale ale mobilierului farmaceutic au fost

determinate prin măsurători antropometrice.
Se urmăresc: creşterea randamentului şi asigurarea calităţii preparării
și eliberării medicamentelor prin reducerea oboselii fartmacistului.

Rezultatele au demonstrat utilitatea acestor studii de topoergonomie prin

– introducerea lucrului în poziţia „aşezat” la masa de receptură şi
dotarea farmaciei cu piese de mobilier ale căror dimensiuni ţin seama de
limitele dimensionale ale părţilor corpului omenesc