Asepsia, antisepsia si dezinfectia in

sectia de chirurgie OMF

Elaborat: Serban Natalita

 Istoric
Istoricul
. asepsiei si antisepsiei are cateva repere demne de a fi mentionate:
 Hippocrat (sec V-IV iCh) stabileste pentru prima oara principiile minimale
operatorii
 Ambroise Pare (sec XVI) pune infectiile pe seama contagiunii.
 Semmelweis (1818-1865) stabileste notiunea „infectii de contact” si
impune spalarea obligatorie a mainilor cu apa si sapun si apa clorata.
 Pasteur (1822-1899) descopera microbii, stabilind legatura intre cauza si
efect. In acelasi timp fundamenteaza principiile de autoclavare a
materialelor, idee acceptata destul de greu.
 Lister (1822-1912) promotorul antisepsiei, initiaza distrugerea microbilor,
prin acid carbolic 5% si acid fenic, de pe instrumente si din plagi, fiind
sustinut de un mare chirurg al timpului, Champonniere (1840-1932).
 Severeanu - in 1885 practica prima operatie in Romania, urmand
principiile lui Lister
 Toma Ionescu (1860-1926) introduce metoda aseptica moderna in
Romania
 Asepsia este o metoda profilactica reprezentand totalitatea
masurilor luate pentru a impiedica
actul germenilor cu plaga.
Antisepsia este o metoda curativa reprezentand totalitatea
masurilor luate pentru distrugerea
germenilor intrati in contact cu plaga, utilizind procedee chimice.
Dezinfectia este o metoda aflata intre asepsie si antisepsie,
cuprinzand elemente ale fiecareia
dintre tehnici. Dezinfectia priveste:
- pregatirea mainilor chirurgului pentru operatie (asepsie fata de
bolnav -antisepsie fata de tegumentele operatorului)
- tratarea lenjeriei
- pregatirea spatiilor de operatie
- pregatirea saloanelor pentru bolnavi
 Asepsia
Asepsia include:
 sterilizarea materialelor si controlul
acestei sterilizari
 pregatirea mainilor echipei operatorii
 pregatirea bolnavului si a campului
operator
 pregatirea salii de operatie

 tactica si tehnica operatorie

 Antisepsia
Antisepsia poate fi locala (externa) si generala
(interna).

Antisepsia Locala

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

antisepticele sunt:
 stabilitatea si solubilitatea
 lipsa agresivitatii tisulare
 efectul bactericid
 conservarea activitatii in medii diferite sau in excipienti
Antisepsia locala se poate realiza cu
urmatoarele substante :

 Substante pe baza de iod

 tinctura de iod - Ina 2% + I metaloid 2%
 tinctura de iod concentrata - I 7% + KI 5% + alcool
83%
 iodoformul - antiseptic puternic dezodorizant. Are ca
efect incetinirea granulatiei. Poate fi utilizat ca pulbere
sau sub forma de mese iodoformate.
Alcool
Alcoolul se foloseste in concentratie de 70% pentru pregatirea campului
operator.

Substante pe baza de clor

 cloramina (Javel) - este bactericida si virecida ( inclusiv pentru HIV).
Poate fi
 utilizata pentru irigatia continua sau intermitenta a plagilor, pentru
suprafete,
 materiale si instrumente
 hipocloritul de Na (solutie Dakin) - degaja clor in contact cu tesuturile.
De utilizat in infectii cu anaerobi (gangrena gazoasa, fascieita
necrozanta)
 clorhexidina - amestec de clor organic cu alcool izopropilic. Efectul
antiseptic
 este puternic si rapid. Se utilizeaza in pregatirea campului operator sau
a locurilor
 de injectie (spray) sau spalarea mainilor echipei operatorii (sampon).
Alte antiseptice
 detergentii - actioneaza asupra suprafetelor, scazand
tensiunea superficiala. Este favorizata, astfel, detasarea
mecanica a microbilor si particulelor de grasime.
 Concomitent, cresc permeabilitatea membranelor
germenilor si virusurilor prin denaturarea proteinelor
membranare, avand in consecinta efect bactericid. Dintre
detergenti amintim: bromocetul (pentru plagi, tegumente,
vesela si suprafete), TEGO 103, clorocetul si detergentii
menajeri. In prezent exista o gama larga de detergenti cu
utilizare medicala.
 dextranomerii (Debrisan, Crupodex) - substante care, prin
actiunea lor exicanta, favorizeaza eliminarea sfacelurilor si
granulatia. Nu sunt antiseptice in adevaratul sens al
cuvantului.
Antisepsia generala
Antisepsia generala (interna) este superpozabila terapiei antibiotice

Sistem de sterilizare modern in care autoclavul sau

Poupinel-ul reprezinta separatia intre zona
murdara si curata a spatiului de sterilizare
 Sterilizarea
Sterilizarea consta in distrugerea germenilor. Sterilizarea face parte, fiind principalul
element, din metodele de antisepsie. Ea se realizeaza in blocuri de sterilizare dotate cu
mijloace specifice, ideal existand o statie de sterilizare centralizata pentru spital si una
pentru blocul operator.

.Mijloacele de sterilizare
sunt dependente de dotarea materiala a spitalului si de materialele care
urmeaza a fi sterilizate. Astazi, sterilizarea se practica prin:
 iradiere cu raze gamma
 expunere la etilenoxid
 germicide
 caldura uscata (Poupinel)
 autoclavare
 expunere la vapori de formol
Flambarea este o metoda de „campanie”, de valoare informativa si istorica.
Fierberea este o metoda de valoare informativa si istorica. In conditiile
noastre poate fi acceptata u seringile sau instrumentele individuale ale
bolnavilor cronici (diabet, cancer, TBC).
 Particularitati privind lupta contra infectiei
in stomatologie

 Particularitati ale cimpului operator:

Gura este cea mai contaminata cavitate a organismului,
fiind in vecinatate cu alte cavitati septice ale fetei.
Frecvent pacientii se prezinta pentru tratamentul chirurgical
al unor leziuni cronice sau acute de origine infectioasa
sau pot fi purtatori asimptotici ai virusului hepatitei B.
In activitatea chirurgicala este inevitabila folosirea
degetelor si infectarea lor prin contactul cu saliva,
singele, sau alte tipuri de secretii.
 Particularitati privind lupta contra infectiei
in stomatologie

 Particularitati ale cabinetului Stomatologic:

Tuburile de polietilen ale uniturilor dentare, favorizeaza
colonizarea bacteriana, piesele de mina greu se
sterilizeaza si apoi vin in contact cu cavitatea bucala.
Utilizarea turatiilor si spray-ului de racire determina
imprastierea microbilor in gura sau chiar in aerul
cabinetului.
Prosopul pentru stersul miinilor schimbat rar este si el un
rezervor de microbi.
Pregatirea instrumetariului şi a materialelor stomatologice
în vederea sterilizării, şi sterilizarea lor

 Curatirea manuala
 Curatirea pe baza de ultra sunete
 Curatirea prin folosirea materialelor
antiseptice
 Curăţirea manuala

Se efectuiaza cu grija de un
cadru mediu care poarta
manusi, cu o perie aspra,
apa calda si sapun sau
detergenti. Curatirea
manuala este obositoare,
consuma 10-15% din
timpul de lucru zilnic
(Dreeser,1975) si poate
lasa impuritati.
 Curatire pe baza de Ultrasunete

Se realizeaza cu ajutorul
unor aparate speciale
(Sonorex, Steri-Sonic.)
Este o metoda simpla,
igienica, eficienta, rapida
cu economie de timp si
de forta de munca si
totodata realizreaza un
oarecare grad de
dezinfectie
Utilajul special pentru sterilizare

 Sterilizatoare
 Autoclav
 Aparat cu raze gama
 Pupinel
 Laser
 Formalizatoare
 Metode de control a calitatii sterilizarii

Verificarea sterilizarii este o conditie

obligatorie ce se impune la realizarea
sterilizarii in practica medicala. Verificarea
se poate face prin:
- Indicatori de proces
- Indicatori biologici
 Indicatorii de proces
Sunt dispozitive (benzi) ce
contin un pigment care isi
schimba culoarea la
contactul cu aburii,
caldura,vaporii chimici,
gaze, in functie de metode
de sterilizare. Acestea nu
indica timpul de sterilizare,
principalul rol este de a
arata daca sterilizarea a fost
efectuata.
 Indicatori biologici
Sunt preparate de spori bacterieni din specii
nepatogene, tulpina fiind aleasa in functie de
metoda de sterilizare, din cele mai rezistente.
Frecvent sub forma unui ambalaj de plastic
termorezistent care contine benzi de hirtie pe
care sunt atasati sporii bacterieni. Dupa
realizarea sterizirarii, sporii sunt cultivati in
conditii specifice, rezultatul trebuind sa fie
negativ.