RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

LACURI
IEZERU MOSTIŞTEA (Pescuit sportiv) (Călăraşi»Boşneagu)
Lac natural. Liman fluviatil pe cursul inferior al râului Mostiştea cu
suprafaţa de 18,6 km2 şi volumul de 16 mil m3 (rezultat din lucrările
de amenajare pentru irigaţii). Este folosit pentru piscicultură şi
irigaţii. Ichtiofaună: crap, somn, caras, biban, plătică, lin, caracudă,
etc.
LACUL FRĂSINET (Călăraşi»Frăsinet)
Lac antropic. Lac antropic creat pe cursul mijlociu al râului
Mostiştea în arealul comunelor Frăsinet şi Valea Argovei. Are o
suprafaţă de 1.460 ha şi este folosit ca bazin piscicol (ichtiofaună:
crap, ştiucă, somn, caras, biban, etc.) şi pentru irigaţii
LACUL VALEA ROŞIE (Călăraşi»Mitreni)
Lac natural. Are o suprafaţă de 14 ha, cu apă sărată (mineralizare 6,3
g/l), sodică, sulfurată şi cu nămol sapropelic pe fundul lacului, cu
valori terapeutice
 RÂURI
ARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la
Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic
este de 12.550 kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a
culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi:
Buda şi Capra.
DÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte
de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m
altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în
dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către
S-SE, traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra
Craiului.
DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca
lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa
bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7
mii kmp pe teritoriul României.
 REZERVAŢII NATURALE
PĂDUREA CAIAFELE (Călăraşi»Fundeni)
Rezervaţie naturală (forestieră). Pădure seculară de stejar
PĂDUREA CIORNULEASA (Călăraşi»Mitreni)
Rezervaţie naturală (forestieră şi cinegetică). Rezervaţia
forestieră Ciornuleasa (75,2 ha), înfiinţată în anul 1954,
ocroteşte o pădure de tip şleau de câmpie, cu numeroase
elemente sudice, alcătuită din stejar, stejar brumăriu,
carpen, cărpiniţă, tei, frasin pufos, vişin turcesc, ulm, etc.
PĂDUREA TĂMĂDĂU (Călăraşi»Călăreţi)
Rezervaţie naturală. Pădure de foioase (stejar, stejar
brumărin, carpen, tei, etc.). Este rezervaţie naturală
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE

BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI NEGOEŞTI

(Călăraşi»Negoeşti) Monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a
domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elena. A
fost refăcută în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele, zidul
împrejmuitor şi s-au reparat chiliile). Restaurată în
anul 1850.
BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI PLĂTĂREŞTI
(Călăraşi»Fundeni) Monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1642 de
Matei Basarab, soţia sa Elena şi alţii. Cuprinde: -
biserica Sf. Mercurie, construită între 1642-1646.
 CASE MEMORIALE

CASA MEMORIALĂ ALEXANDRU

SAHIA (Călăraşi» Mânăstirea) Muzeu
memorial. A fost deschisă în anul 1957 în
casa natală a scriitorului. Profil: memorial,
istoria literaturii. Istoria literaturii:
biblioteca scriitorului, ziare şi reviste la care
scriitorul a colaborat. Memorial: fotografii,
documente care au aparţinut scriitorului.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în
CĂLĂRAŞI) (Călăraşi» Călăraşi) Manifestare
populară tradiţională. Anual are loc în luna
septembrie festivalul-concurs internaţional Floarea de
pe Bărăgan .
MUZEU SĂTESC (în CĂLĂREŢI)
(Călăraşi»Călăreţi) Muzeu sătesc. Profil: istorie,
etnografie. Sunt prezentate documente, obiecte care
reflectă continuitatea neîntreruptă pe aceste
meleaguri.
CENTRU ETNOGRAFIC (în LEHLIU-GARĂ)
(Călăraşi» Lehliu-Gară) Artă populară: împletituri din
răchită, centru de ceramică
 HERGHELIE DE CAI (în DOR
MĂRUNT) (Călăraşi» Dor Mărunt)
Herghelie de cai de rasă
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

MUNŢI

MUNŢII ALMĂJULUI Masiv muntos situat în SV

României, în grupa Munţilor Banatului, la N de Defileul
Dunării. Altitudinea maximă: 1224 m (vf. Zvinecea Mare).
MUNŢII ANINEI Masiv muntos situat în partea de V a
Munţilor Banatului. În partea de N sunt despărţiţi de Munţii
Semenic prin depresiunea Ezeriş şi râul Bârzava. Altitudine
maximă: 1160 m (vf. Leordiş).
MUNŢII CERNEI Culme muntoasă situată în
extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali.
MUNŢII GODEANU Masiv muntos situat în
partea de V a Carpaţilor Meridionali.
MUNŢII POIANA RUSCĂI Masiv muntos
situat în NE Munţilor Banatului.
MUNŢII SEMENIC Masiv muntos situat în SV
României, cu orientare de la NNV către SSV.
Prin înfăţişare, altitudine şi masivitate reprezintă
cea mai importantă subunitate din regiunea
montană a Banatului.
MUNŢII ŢARCU Masiv muntos situat în
extremitatea de V a Carpaţilor Meridionali, în
zona de contact cu partea de S a Carpaţilor
Occidentali.
 LACURI
LACUL BREAZOVA (Caraş-Severin»Văliug)
Lac de acumuare pe Valea Bârzava; Ichtiofaună: păstrăv;
Se practică pescuitul sportiv.
LACUL DRACULUI (Caraş-Severin»Caransebeş)
Lacul Dracului fenomen carstic unic in tara noastra.
Lacul s-a format prin prabusirea tavanului unei pesteri, o
parte a tavanului raminind deasupra lacului. Suprafata
lacului este de cca.70 mp, iar adîncimea maximă de
cca.12 m.
ZONĂ DE AGREMENT (în ANINA) (Caraş-
Severin»Anina) Lacuri de acumulare şi de baraj. Lacul
Mărghitaş pe Valea Buhui, unul din izvoarele V. Caraş.
Lacul Buhui în amontele V. Buhuiului - suprafaţa 11,3 ha
şi volum 600.000 mc.
 RÂURI
BÂRZAVA Râu, afluent al Timişului. Are 127 km (pe
teritoriul României) iar suprafaţa bazinului este de
1020 kmp. Izvorăşte din Munţii Semenic, trece prin
Reşiţa şi Bocşa.
CARAŞ Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 85
km şi o suprafaţă a bazinului de 1118 kmp. Izvorăşte de
pe versantul vestic al Munţilor Semenic, de la 700 m
altitudine.
CERNA Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 84
km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. Izvorăşte
din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine.
DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca
lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar
suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din
care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.
NERA Râu în SV ţării, afluent al Dunării pe teritoriul
comunei Socol, în zona de intrare a fluviului Dunărea în
România. Are o lungime de 125 km şi o suprafaţă a
bazinului de 1365 kmp. Izvorăşte din partea centrală a
Munţilor Semenic, de sub vf. Semenic, de la 1340 m
altitudine.
TIMIŞ Râu în SV României (în Banat), afluent al
Dunării în aval de Belgrad. Are o lungime de 350 km
(dintre care 242 km pe teritoriul României). Izvorăşte
de pe versantul de E-NE al Munţilor Semenic.
 REZERVAŢII NATURALE
CHEILE MINIŞULUI Rezervaţia naturală (complexă).
Succesiune de chei sălbatice şi pitoreşti, săpate în calcare
jurasice, desfăşurate pe 14 km în cadrul cărora se disting: Cheile
Minişului - primul sector de chei; Cheile Poneascăi - al 2-lea
sector; Cheile Bigărului cu cascada şi izbucul Bigărului - ultimul
sector
CHEILE NEREI - BEUŞNIŢA (Caraş-Severin»Sasca Montană)
Rezervaţie în suprafaţă de 3.368 ha cuprinde Cheile Nerei (cele
mai mari din ţară) şi zona adiacentă. Cheile sunt săpate de Valea
Nerei pe o distanţă de 18 km lungime în calcarele din sudul
Munţilor Aninei.
IZVOARELE NEREI Rezervaţie naturală. Masă compactă de
făgete virgine, cea mai importantă din Europa. Este cuprinsă
între 800 -1400 m. Rezervaţia are o suprafaţă de 2500 ha.
POIANA CU NARCISE (din BORLOVA) (Caraş-
Severin»Borlova / Turnu Ruieni)
Rezervaţie naturală. Poiană cu narcise.
 RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
BAIA ROMANĂ (din BĂILE HERCULANE) (Caraş-
Severin»Băile Herculane). Monument istoric; Bazin
placat cu travertin; amenajată iniţial de romani în 108-
110 şi reconstruită în 1838.
RUINELE CASTRULUI ŞI AŞEZĂRII ROMANE
TIBISCUM (Caraş-Severin»Jupa) Vestigii
arheologice; Castrul a fost construit în 3 faze între 101
d.Hr. şi sec. IV d.Hr. În jurul lui s-a dezvoltat aşezarea
romană Tibiscum în cadrul căreia s-au descoperit
ruine de locuinţe, fundaţiile unui templu, mai multe
monumente epigrafice, de cult şi funerare.
 STAŢIUNI
MUNTELE MIC (Caraş-Severin» Borlova / Turnu Ruieni)
Staţiunea montană şi climatică de interes general, cu activitate
permanentă. Altitudinea 1524 m. Atracţii turistice: - cadru
natural cu valenţe peisagistice (versantul de sud, vestic al
Muntelui Mic - Muntele Ţarcu) - Pante denivelate - domeniu
schiabil.
SEMENIC (Caraş-Severin» Brebu Nou) Staţiune montană de
interes general cu activitate permanentă. Atracţii turistice -
Cadru natural cu valenţe peisagistice - Condiţii climatice
favorabile activităţii turistice - climat de munte cu influenţe
submediteraneene.
BĂILE HERCULANE (Caraş-Severin» Băile Herculane)
Staţiune balneară situată în SV-ul României, pe valea râului
Cerna, la 160 m altitudine. Climat de depresiune intramontană,
apărată de vânturi. Temperatura medie anuală este de 10 grade
Celsius (media lunii iulie: 22 grade Celsius, media lunii
ianuarie: -1 grad Celsius).
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

MUNŢI

MUNTELE MARE Masiv muntos situat în

partea de E a Munţilor Apuseni. Altitudinea
maximă: 1826 m (vf. Muntele Mare).
MUNŢII GILĂU Masiv muntos situat în NE
Munţilor Apuseni.
MUNŢII VLĂDEASA Masiv muntos situat în
partea de N a Munţilor Apuseni
 LACURI
LACUL DRĂGANUL (Cluj» Valea Drăganului)
Lac de acumulare. Suprafaţa de 180 ha, lung de
7,5 km. Ihtiofaună, păstrăv, mreană.
LACUL TARNIŢA (Cluj» Gilău) Lacul este
amenajat pe Valea Someşului Cald, fiind format
în spatele unui baraj, în arc de 97 de m.
Suprafaţă de 215 ha, lungimea lacului de 8 km.
La coada lacului se află gura galeriei de fugă a
hidrocentralei Mărişel. Versanţii lacului sunt
abrupţi.
 RÂURI
ARIEŞ Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Lunca
Mureşului (judeţul Alba). Are o lungine 166 km şi o suprafaţă a
bazinului de 3005 kmp.
CRIŞ Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei, format prin
unirea Crişului Repede cu Crişul Alb.
SOMEŞ Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul
Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României),
iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 15.015 kmp (din care
14.464 kmp pe teritoriul României).
SOMEŞU MARE Râu în N României, cu cea mai mare extindere
a cursului şi bazinului său pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud:
118 km, iar suprafaţa bazinului este 4490 kmp.
SOMEŞU MIC Râu în NV Podişului Transilvaniei, cu întreg
cursul şi bazinul său dezvoltate pe teritoriul judeţului Cluj. Are
178 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 3733 kmp.
 MONUMENTE ALE NATURII
CHEILE TURZII (Cluj» Bogata)
Rezervaţie naturală complexă-geologică,
botanică, faunistică, arheologică - în suprafaţă de
176 ha. Defileul cu relief carstic în lungime de
3,5 km săpat de râul Hăşdate.
DEALUL CU MELCI (Cluj» Floreşti)
Punct fosilifer. Calcare cu resturi de melci fosili
(cochilii mari).
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VAD (Cluj»Vad) Monument istoric şi
de arhitectură religioasă. Mănăstirea din Vad a fost întemeiată în jurul
anului 1391 de doi voievozi maramureşeni ce aveau domenii aici. Actuala
biserică s-a construit cu sprijinul voievodului Ştefan cel Mare.
BISERICA ORTODOXĂ Sf. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului
(din FELEACU) (Cluj»Feleacu) Monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Construită în 1486-1488 pe locul uneia mai vechi probabil din
lemn, cu sprijinul lui Ştefan cel Mare, ca reşedinţă a episcopiei ortodoxe de
Feleac. Biserica este realizată în stil gotic. Icoanele din biserixă au fost
pictate în etape diferite.
CATATEA DĂBÂCA (Cluj»Dăbâca) Monument istoric. Cetate de piatră de
formă inelară din sec. IX, identificată ca reşedinţă a voievodului Gelu. Era
bine organizată şi avea o viaţă economică şi spirituală dezvoltată. După
înfrângerea lui Gelu a urmat o perioadă de stagnare până în sec X când
maghiarii au construit o fortăreaţă.
MĂNĂSTIREA NICULA (Cluj»Nicula) Monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Se presupune că a fost întemeiată în 1552, complexul fiind
format din Biserica veche de lemn, construită în 1701 şi adusă din judeţul
Bistriţa-Năsăud pentru a fi amplasată pe locul unei biserici din lemn,
construită de pustnicul Nicolae în 1650.
 ALTE RESURSE ANTROPICE

DOMENIUL SCHIABIL (în SATUL MUNTELE

BĂIŞORII) (Cluj» Muntele Băişorii)
DOMENIUL SCHIABIL (MUNŢII VLĂDEASA) (Cluj»
Beliş) Domeniul schiabil Pârtia Fântânele, categorie
medie 1050 m lungime, 300 m diferenţă de nivel.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
LACURI
LACUL OLTINA (Constanţa» Oltina) Liman fluviatil, cu o
suprafaţă de 2509,0 ha şi un volum de 60,0 mil. mc.
LACUL SINOIE (Constanţa» Istria) Lagună maritimă, cu o
suprafaţă de 17150,0 ha şi un volum de 210,7 mil. mc.
LACUL SIUTGHIOL (Constanţa» Mamaia) Lac natural. Lagună
marină cu o suprafaţă de 19,56 kmp; adâncimea medie: 6-8 m; apă
dulce; este bază nautică şi piscicolă a staţiunii Mamaia. Pe ţărmul
vestic se află insula Ovidiu.
LACUL TĂBĂCĂRIEI (Constanţa» Constanţa) Lac natural. Are
o suprafaţă de 96 ha. Este bază de sporturi nautice şi piscicolă.
LACUL TECHIRGHIOL Lac natural. Este un liman fluvio-marin
cu apă sărată, separat de Marea Neagră printr-un cordon litoral pe
care se află staţiunile Eforie Nord şi Eforie Sud. Are o suprafaţă
de 11,61 kmp. Pe fundul lacului există nămol sapropelic de
origine animală şi vegetală.
 RÂURI
DUNĂREA
Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca
lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km,
iar suprafaţa bazinului hidrografic este de
817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe
teritoriul României. Izvorăşte din E
Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră)
din Germania, prin pâraiele Breg şi Brigach.
 REZERVAŢII NATURALE
PĂDUREA COMOROVA - NEPTUN Rezervaţie
forestieră, parc dendrologic. Are o suprafaţă de 1,2 ha.
Parc dendrologic cu stejari, cedri, tei, chiparoşi, pini,
mesteceni etc.
PĂDUREA HAGIENI (Constanţa»Limanu/2 Mai)
Rezervaţie naturală (forestieră). Are o suprafaţă de 393
ha, este ocrotită de lege din anul 1962. Deţine exemplare
maiestuoase de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)
şi stejar pufos (Quercus pubescens) etc. PEŞTERA
LIMANU Limanu/2 Mai Rezervaţie arheologică şi
naturală (speologică). Peştera are o lungime de 3200 m.
Pe peretii pesterii si pe tavan se pot distinge o serie de
desene de artă rupestre, simboluri, semne de orientare,
etc.
PEŞTERILE DE LA GURA DOBROGEI
(Constanţa»Cogealac) Rezervaţie naturală
(speologică, paleontologică şi arheologică). Peştera
liliecilor are o lungime de 480 m. Deţine mari
colonii de lilieci. Pentru peşteră s-a creat o
rezervaţie de 5 ha.
REZERVAŢIA DE DUNE 2 MAI - VAMA VECHE
(Constanţa»Vama Veche/2 Mai)
Rezervaţie naturală complexă (morfologică şi
botanică) de dune marine cu o suprafaţă de 50 kmp
pe care cresc specii de plante endemice: cârcelul,
volbura de nisip.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
COMPLEXUL MONASTIC BASARABI (Constanţa»
Basarabi/Murfatlar) Monument istoric. Asezare
calugareasca rupestra, ce dateaza din sec. IX-X d.Hr.,
constituita dintr-o biserica cu compartimentare specific
ortodoxa (altar, naos, pronaos), o biserica cu plan de
bazilica, doua paraclise, sase cavouri si mai multe
galerii de comunicatie sapate în cretă.
COMPLEXUL MONUMENTAL TROPAEUM
TRAIANI (Constanţa» Adamclisi) Monument istoric.
A fost ridicat în anul 109 d. Hr., din initiativa
împaratului roman Traian, pentru a comemora victoria
din anul 102 d. Hr. obtinuta de catre armatele romane
asupra geto-dacilor.
 PODGORII ŞI CRAME
MUZEUL VITICULTURII (din BASARABI) (Constanţa»
Basarabi/Murfatlar)
PODGORIA MEDGIDIA (Constanţa» Medgidia) Podgorie. Predomină
soiurile de struguri de masă. Podgoria este specializată în vinuri albe: Pinot
Gris, Chardonay, Muscat Ottonel şi vinuri negre: Pinot Noire.
PODGORIA MURFATLAR (Constanţa» Basarabi/Murfatlar) Are o suprafaţă
de 80 ha de viţă de vie selecţionată cu soiuri de calitate superioară: Pinot Gris,
Chardonnay, Tămâioasă românească, Cabernet etc.
 ALTE RESURSE ANTROPICE

HERGHELIA MANGALIA
(Constanţa»Mangalia) Herghelie pentru creşterea
cailor din rasa arab pur sânge.
 SATE TURISTICE
2 MAI (Constanţa»Limanu/2 Mai) Sat turistic. Factori naturali. Cadru
natural: Marea Neagră. Climat continental de stepă cu influenţe marine.
Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. Faleza este amenajată doar
în zona plajei.
VAMA VECHE (Constanţa»Vama Veche/2 Mai) Sat turistic cu specific de
litoral. Climat continental de stepă cu influenţe marine. Plaja are o lungime
de 700 m şi o lăţime de circa 100 m, cu nisip fin natural.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII BARAOLT Masiv muntos situat în partea de SV a
Carpaţilor Orientali, îmbrăţişat de marele cot al Oltului la E şi V
şi limitat de Depresiunea Baraolt la N şi Sf. Gheorghe la S.
Altitudinea maximă: 1018 m (vf. Şugag).
MUNŢII BODOC Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali,
în grupa munţilor vulcanici. Are o culme centrală, orientată N-S,
din care se detaşează câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m, vf. Pădurii:
1213 m, Cărpiniş ş.a.) legate prin înşeuări.
MUNŢII HARGHITA Masiv muntos vulcanic, situat în partea de
V-SV a Carpaţilor Orientali. Munţii Harghita se prezintă ca un
platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe
vârfuri (Muntele Mic: 1589 m, Ascuţit: 1685 m, Cucu: 1558 m,
ş.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice.
 LACURI
LACUL BELIN (Covasna» Belin)
Lac natural. Lacul, în suprafaţă de 8 ha, este
utilizat în scopuri piscicole. Oferă condiţii pentru
practicarea pescuitului sportiv.
LACUL SURDUC (Covasna» Comandău)
Lacul are o suprafaţă de 100 ha, un volum de
165 mil m3. Oferă condiţii pentru pescuit sportiv
(păstrăv).
 RÂURI

BUZĂU Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului

inferior. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264
kmp. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m
altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre N,
pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură
bruscă spre SE.
OLT Râu în partea centrală şi de S a României, cu
direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al
Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
RÂUL NEGRU Râu, afluent al Oltului în aval de
comuna Chichiş (judeţul Covasna). Are o lungime de
97 km şi o suprafaţă a bazinului de 2320 kmp.
 MONUMENTE ALE NATURII
BALTA DRACULUI (Covasna» Covasna)
Monument al naturii. Izvor cu apă carbogazoasă cu
emanaţii de gaze şi vegetaţie de mlaştină.
MESTECĂNIŞUL DE LA RECI (Covasna»Reci)
Monument al naturii. Zonă de dune nisipoase cu
înălţimi cuprinse între 3 şi 12 m, a căror orientare (NE-
SV) se datorează vântului Nemira care bate în această
zonă cu deosebită intensitate. Între dune sunt cantonate
o serie de mlaştini şi lacuri având forme alungite.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR

CENTRU FOLCLORIC (în BARAOLT) (Covasna»Baraolt)

Manifestări tradiţionale. Dansuri populare ungureşti, formaţie
artistică, obiceiuri populare calendaristice.
CENTRU FOLCLORIC (în ÎNTORSURA BUZĂULUI)
(Covasna»Întorsura Buzăului) Manifestare tradiţională.
Festivalul folcloric Ciobănaşul (septembrie), dansuri populare
româneşti, ansamblul folcloric Ciobănaşul.
CENTRU FOLCLORIC (în ZĂBALA) (Covasna»Zăbala)
Creaţie artistică. Dansuri populare secuieşti.
FESTIVALUL CÂNTECULUI, JOCULUI ŞI PORTULUI
POPULAR ŞI FESTIVALUL POMANA PORCULUI (în
BALVANYOS) (Covasna» Balvanyos) Manifestare tradiţională.
Festivalul cântecului, jocului şi portului popular (august),
Festivalul Pomana porcului (în februarie).
 STAŢIUNI
BALVANYOS (Covasna» Balvanyos) Staţiune balneoclimaterică. Situată la
poalele munţilor Bodoc şi Puciosu (Carpaţii Orientali), la 775-800 m
altitudine, staţiunea dispune de numeroase izvoare cu ape minerale,
carbogazoase, feruginoase, calcice, hipotone.
COVASNA (Covasna» Covasna) Staţiune balneoclimaterică cu funcţionare
permanentă, situată la poalele versantului vestic al Munţilor Breţcu, la o
altitudine de 550-600 m. Climat de depresiune intramontană, tonic, cu veri
răcoroase şi ierni friguroase.
BIBORŢENI (Covasna» Biborţeni) Staţiune balneoclimaterică sezonieră, de
interes local. Este situată în partea central-estică a României, în raza oraşului
Baraolt, în Depresiunea Baraolt, la 490 m altitudine.
BODOC (Covasna» Bodoc) Staţiune balneoclimaterică, cu funcţionare
permanentă, situată la o altitudine de 549 m, la poalele Munţilor Bodoc şi
Baraolt. Izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice,
magneziene, clorurate.
MALNAŞ (Covasna»Malnaş-Băi) Staţiune balneoclimaterică de interes
general, cu funcţionare permanentă.
VÂLCELE (Covasna»Vâlcele) Staţiune balneoclimaterică de interes general,
cu funcţionare permanentă.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII BUCEGI
Masiv muntos situat în extremitatea estică a Carpaţilor
Meridionali.

MUNŢII LEAOTA
Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor Meridionali.
 LACURI
LACUL PUCIOASA (pe IALOMIŢA) (Dâmboviţa»
Pucioasa)
Lac antropic, construit pe cursul superior al râului
Ialomiţa, intrat în circuitul hidroenergetic şi de
alimentare cu apă în anul 1974, vol. 8 mil. mc.
 RÂURI
ARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al Dunării la
Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic
este de 12.550 kmp.
DÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km). Izvorăşte
de pe versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m
altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în
dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia către
S-SE.
IALOMIŢA Râu în SE României, afluent al Dunării.
Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de 10.350 kmp.
Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, de
pe versantul sudic al masivului Bucegi, de sub vf. Piatra
Obârşiei, de la 2395 m altitudine, din apropiere de vf.
Omu.
NEAJLOV Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul
comunei Gostinari (judeţul Giurgiu). Are 150 km
lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp.
Izvorăşte din Câmpia înaltă a Piteştiului, de la
300 m altitudine, străbate Câmpia Piteştiului pe
direcţie NV-SE, iar apoi traversează Câmpia
Găvanu-Burdea, etc.
SABAR Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul
comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). Are 144 km,
iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp.
Izvorăşte din SE Piemontului Cândeşti, de la 450
m altitudine.
 PEŞTERI
PEŞTERA IALOMIŢA (Dâmboviţa» Moroeni)
Peştera Ialomiţa este situată în Valea Superioară a
râului omonim, vale care reprezintă o treime din partea
vestică a Bucegilor. Se află la 1660 m altitudine în
Muntele Bătrâna. Gura peşterii, în formă de
semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, situată
la 18 m deasupra fundului văii.
REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI
(Dâmboviţa» Moroeni)
Rezervaţie naturală complexă. Climat alpin şi
subalpin, tonic stimulent, potenţial schiabil (peste 800
ha), vânat mare. Peştera Ialomiţei (400 m lungime),
Peştera Ursului, Cheile Orzei, Cheile Dobreşti.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
ANSAMBLUL PALATULUI BRÂNCOVENESC
(Dâmboviţa» Potlogi) Monument istoric şi de arhitectură.
Palatul a fost construit în stilul caracteristic brâncovenesc
în perioada 1698-1699 de către Constantin Brâncoveanu.
Biserica Sf. Dumitru - 1683.
RUINELE PALATULUI BRÂNCOVENESC (Dâmboviţa»
Doiceşti) Monument istoric şi de arhitectură laică. In anul
1706, Constantin Brâncoveanu a initiat construirea unui
palat pentru fiul sau, Mateias. Din vechiul palat
brancovenesc, se pastreaza fragmente din zidul de incinta
al curtii si fundatiile palatului.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
MUZEU COMUNAL (în RĂZVAD) (Dâmboviţa» Răzvad) Muzeu
comunal. Pofil: etnografie, istorie. Colecţii reprezentative zonei.
MUZEU ETNOGRAFIC (în MALU CU FLORI) (Dâmboviţa»
Malu cu Flori) Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie.
Colectie mixta de istorie si etnografie cu obiecte din zona.
MUZEU ETNOGRAFIC (în MOROIENI) (Dâmboviţa» Moroeni)
Muzeu comunal. Profil: istorie, etnografie. Colectie mixta de
istorie si etnografie reprezentand zona.
MUZEU ETNOGRAFIC (în PIETROŞIŢA) (Dâmboviţa»
Pietroşiţa) Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie. Colectia
muzeala cuprinde peste 800 piese de arta populara si etnografie.
Este amplasata intr-o casa taraneasca din sec. XIX
 STAŢIUNI BALNEARE

PUCIOASA (Dâmboviţa» Pucioasa) Staţiune

balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare
permanentă, oferă climat de deal, sedativ, izvoare cu ape
minerale sulfuroase, de mare concentraţie, sulfatate,
clorurate, slab bicarbonatate, magneziene, a căror analiză
chimică a fost efectuată pentru prima dată în 1828.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

LACURI

LACUL BISTREŢ (Dolj» Bistreţ)

Lac de luncă, cu o suprafaţă de 1867,0 ha şi un
volum de 28,0 mil. mc.
 RÂURI
AMARADIA Râu, afluent al Jiului în arealul comunei
Cernele (judeţul Dolj). Are o lungime de 99 km şi o
suprafaţă a bazinului de 870 kmp. Izvorăşte din E
Dealului Cărbuneşti, de la 490 m altitudine şi are o
direcţie predominantă de curgere N-S.
DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca
lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa
bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care
221,7 mii kmp pe teritoriul României.
JIU Râu în S-SV României, afluent al Dunării pe
teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are o lungime
de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de 10.080 kmp.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
ANSAMBLUL ARHITECTURAL COŢOFENI (Dolj»
Coţofenii din Dos) Monument istoric şi de arhitectură.
Ansamblul arhitectural este alcătuit din: - Biserica Adormirea
Maicii Domnului, ctitorie a boierilor Coţofeni. Are formă de
bazilică, pictura fiind realizată în anul 1928; - Conacul,
construit în anul 1653, ctitor Mihai Coţofeanu.
MĂNĂSTIREA SADOVA Sf. Nicolae (Dolj» Sadova)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din
1530, a boierilor Craioveşti, biserica păstrează picturi murale
originale, realizate în anul 1792.
 MANIFESTARE CULTURAL-
ARTISTICĂ (în BĂILEŞTI) (Dolj»
Băileşti) Manifestare cultural-artistică.
Festivalul humorului Amza Pellea
(octombrie)
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
LACURI

LACUL BRATEŞ

Lac natural. Lac de luncă, parţial desecat, având

acum o suprafaţă de 7.400 ha, fiind folosit pentru
piscicultură.
 RÂURI
BÂRLAD Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul
Galaţi). Are 207 km şi o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din
Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din
amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ.

DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit,

după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817
mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.

PRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României, afluent al Dunării, la 15

km E de Galaţi. Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe
teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării, după Dunăre şi
Mureş). Suprafaţa bazinului este de 28.396 kmp, din care 10.990 kmp pe
teritoriul României).

SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere

NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul
României; bazinul hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe
teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară, care ocupă
18,8% din suprafaţa României).
 REZERVAŢII NATURALE
REZERVAŢIE NATURALĂ (în HANU CONACHI)
(Galaţi»Hanu Conachi)
Rezervaţie de dune de nisip ce ocupă o suprafaţă de 199,3 ha,
fixate cu plantaţii de salcâm. In această rezervaţie trăiesc
şopârla de nisip - specie care atinge în România limita vestică a
arealului său mondial şi şarpele de nisip - element aflat aici la
limita nordică a arealului.
REZERVAŢIE NATURALĂ (în ROSCANI) (Galaţi»Oancea)
Rezervaţie naturală. Rezervaţie de bujori întinsă pe o suprafaţă
de 70 ha.
REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ (în TECUCI)
(Galaţi»Tecuci)
Rezervaţia paleontologică are o suprafaţă de 1,5 ha. Rezervaţia
se află pe terasa inferioară a Bârladului, la punctul La Rateş.
 RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
CENTRU FOLCLORIC (în INDEPENDENŢA)
(Galaţi»Independenţa) Manifestare populară tradiţională.
Ansamblul folcloric Bujorelul.
CENTRU FOLCLORIC (în NĂMOLOASA) (Galaţi»Nămoloasa)
Manifestări populare tradiţionale. Cor ţărănesc.
CENTRU FOLCLORIC (în TECUCI) (Galaţi»Tecuci) Manifestare
populară tradiţională. Ansamblul folcloric Doina Siretului.
MUZEUL COMUNAL (din BUCIUMENI) (Galaţi»Buciumeni)
Muzeu comunal. Profil: istorie, etnografie. Sunt expuse
documente şi obiecte care atestă locuirea acestor meleaguri din
cele mai vechi timpuri.
MUZEUL SĂTESC (din SUCEVENI) (Galaţi»Suceveni) Muzeu
sătesc. Profil: istorie, etnografie. Sunt expuse obiecte,
documente, port popular, obiecte de uz casnic.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
LACURI
LACUL COMANA (Giurgiu»Comana)
Lac natural. Are o suprafaţă de circa 100 ha, invadată în prezent de
vegetaţie. Ichtiofaună.
LACUL DE ACUMULARE (ZONĂ DE AGREMENT)
(Giurgiu»Mihăileşti)
Lac de acumulare. Lacul realizat în anii '80 are o suprafaţă de 1.013 ha
şi un volum de 76,3 mil. m3. Este populat cu ichtiofaună (crap, somn,
roşioară, etc.).
 RÂURI
ARGEŞ
Râu în S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa.
Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de
12.550 kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a
culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi:
Buda şi Capra.
DÂMBOVIŢA
Râu în S României (268 km). Izvorăşte de pe
versantul de N al Munţilor Iezer, de la 2240 m
altitudine, curge mai întâi pe direcţia SV-NE, până în
dreptul vf. Păpuşa, unde brusc îşi schimbă direcţia
către S-SE, traversează extremitatea sudică a
Munţilor Piatra Craiului.
DUNĂREA (Giurgiu)
Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi
debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa
bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care
221,7 mii kmp pe teritoriul României.
NEAJLOV (Giurgiu)
Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei
Gostinari (judeţul Giurgiu). Are 150 km lungime şi o
suprafaţă a bazinului de 3660 kmp.
SABAR (Giurgiu)
Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul comunei
Hotarele (judeţul Giurgiu). Are 144 km, iar suprafaţa
bazinului este de 2376 kmp.
 REZERVAŢII NATURALE
PĂDUREA CĂSCIOARELE (ZONĂ DE
AGREMENT) (Giurgiu» Căscioarele)
Rezervaţie naturală. Pădure de foioase (stejar) ce are o
suprafaţă de 5.000 ha.
PĂDUREA MANAFU (Giurgiu»Valea Bujorului)
Rezervaţie naturală. Declarată rezervaţie forestieră în
1954, are o suprafaţă de 278 ha, fiind alcătuită din
stejar brumăriu în amestec cu cer, gârniţă şi salcâm
plantat.
REZERVAŢIA COMANA (Giurgiu» Comana)
Rezervaţie naturală (forestieră). Rezervaţia Comana,
declarată în 1954 rezervaţie forestieră şi cinegetică,
are o suprafaţă de 630,5 ha şi se extinde în perimetrele
a trei comune.
 RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
LOC ISTORIC (Giurgiu»Călugăreni) Loc istoric. La 13 august 1595,
armata Ţării Româneşti, comandată de Mihai Viteazul, a repurtat o
strălucită victorie asupra oastei otomane comandată de marele vizir
Sinan Paşa, cu toate că acesta beneficia de superioritate numerică.

MĂNĂSTIREA COMANA (Giurgiu»Comana) Monument istoric şi de

arhitectură religioasă. Ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş (sec. XV),
cuprinde biserica Sf. Nicolae ce a fost clădită din iniţiativa domnului
Radu Şerban, în 1609, refăcută de Ştefan Cantacuzino, în 1699-1703 şi
reconstruită în 1854.
MĂNĂSTIREA NEAJLOV (Giurgiu»Clejani) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. A fost ctitorită de domnul Vlad Călugărul (1492-
1493), cu biserica Adormirea Maicii Domnului, reclădită de Nicodim
Greceanul (1799). Restaurată şi zugrăvită în 1868.
 ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR

CENTRU ETNOGRAFIC (Giurgiu» Ghimpaţi) Artă populară,

creaţie populară. Artă populară: cusături, broderii.
CENTRU FOLCLORIC (Giurgiu» Clejani) Creaţie populară. Taraf,
ansamblu folcloric.
MUZEUL COMUNAL (Giurgiu» Daia) Muzeu comunal. Profil:
arheologie, etnografie Arheologie: unelte din silex, podoabe de
ceramică din epoca fierului Etnografie: unelte agricole, piese de
port popular
MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ (Giurgiu» Herăşti) Muzeu de
artă populară. Este filială a Muzeului Ţăranului Român din
Bucureşti. Profil: etnografie - depozit cu colecţii de feronerie şi
mobilier popular românesc.
MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ A CÂMPIEI
ROMÂNE (Giurgiu» Stoeneşti) Muzeu etnografic. Profil:
etnografic Obiecte de port popular, scoarţe, ţesături de interior,
obiecte de cojocărit, de fierărie, de pescuit, etc. Muzeul este
amenajat într-un vechi conac al familiei Drugănescu, construit în
stilul arhitecturii brâncoveneşti, la începutul sec. XVIII.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

MUNŢI

MUNŢII CĂPĂŢÂNII Fac parte din Carpaţii

Meridionali şi sunt cuprinşi între Olt şi Jiu.

MUNŢII GODEANU Masiv muntos situat în

partea de V a Carpaţilor Meridionali.
 MUNŢII PARÂNG Masiv muntos situat în
partea central-vestică a Carpaţilor Meridionali.
Mare nod orohidrografic, a cărui culme
principală este dominată de numeroase vârfuri
delimitate de versanţi abrupţi, acoperiţi cu
grohotişuri: Parângul Mare (2519 m), Mohoru
(2337 m), etc.

MUNŢII VÂLCAN Masiv muntos situat în

partea de V-SV a Carpaţilor Meridionali.
 RÂURI
AMARADIA Râu, afluent al Jiului în arealul comunei Cernele
(judeţul Dolj). Are o lungime de 99 km şi o suprafaţă a
bazinului de 870 kmp. Izvorăşte din E Dealului Cărbuneşti, de
la 490 m altitudine şi are o direcţie predominantă de curgere N-
S, drenând partea de V a Piemontului Olteţului.
CERNA Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 84 km şi o
suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. Izvorăşte din Masivul
Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge în mare parte pe linia
tectonică, cu direcţia NE-SV, dintre Munţii Godeanu şi Cerna
(la V) şi Vâlcan şi Mehedinţi (la E).
GILORT Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Ţânţăreni,
judeţul Gorj. Are o lungime de 116,2 km şi o suprafaţă a
bazinului de 1360 kmp. Izvorăşte din masivul Parâng, de sub vf.
Mândra, de la 2000 m altitudine, colectează apele de pe
versantul sudic al acestuia, străbate Subcarpaţii Olteniei, etc.
JIU Râu în S-SV României, afluent al Dunării pe
teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are o lungime
de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de 10.080 kmp.
MOTRU Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei
Butoieşti (judeţul Mehedinţi). Are o lungime de 120
km şi o suprafaţă a bazinului de 1900 kmp. Izvorăşte
din SV Munţilor Vâlcan, de sub vf. Oslea, de la 1230 m
altitudine.
OLTEŢ Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are
175 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460
kmp. Izvorăşte de sub curmătura Olteţului, aflată între
vf. Bou (1908 m) şi vf. Igoiu-Micaia, de la 1600 m
altitudine, străbate sectorul montan pe direcţia N-S.
 PEŞTERI
PEŞTERA MUIERILOR (Gorj» Baia de Fier)
Peştera Muierilor este situată în nordul Olteniei, pe
teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier, judeţul
Gorj. S-a format în masivul de calcare situat pe bordura
sudică a munţilor Parâng, în versantul drept al pârâului
Galbenul.
PEŞTERA POLOVRAGI (Gorj» Polovragi)
Peştera Polovragi este situată în partea de sud-vest a
Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul administrativ al
Judeţului Gorj, la intrarea în cheile Olteţului. Accesul
spre chei se face prin comuna Polovragi, pe drum
comunal.
 CHEI
CHEILE OLTEŢULUI (Gorj» Polovragi)
Structuri geologice. Săpate de apa cu acelaşi nume în masivul
calcaros Polovragi - Cernavodă, pe o lungime de 2 km,
impresionează prin sălbăticia şi îngustimea defileului, în lungul
căruia a fost construit un drum forestier pe o lungime de 18 km.

CHEILE TISMANEI (Gorj» Tismana)

Structuri geologice. Chei săpate de Valea Dornei, afluent al râului
Tismana, de circa 500 m, cu aspect sălbatic, fiind străjuite de pereţi
aproape verticali, de circa 50 m.
 RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE

MONUMENTE ISTORICE
ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII TISMANA (Gorj»Tismana)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ansamblul
Mănăstirii Tismana a fost construit în perioada 1375-1378
din iniţiativa călugărului grec Nicodim, susţinut material
de Vladislav I Vlaicu. Cuprinde: - biserica Adormirea
Maicii Domnului, ctitor Radu I Paisie (1378).
MĂNĂSTIREA LAINICI Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
(Gorj» Pleşa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie
boierească din perioada 1812-1817, biserica păstrează picturi murale
interioare de factură postbrâncovenească. Faţadele sunt decorate cu
o friză de panouri pictate. Posedă muzeu cu colecţii de icoane, cărţi
vechi, obiecte de cult, etc.

MĂNĂSTIREA POLOVRAGI Adormirea Maicii Domnului

(Gorj»Polovragi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Ctitorie din anul 1505, restaurată în perioada 1690-1693 din iniţiativa
domnitorului Constantin Brâncoveanu, biserica păstrează picturi
murale interioare executate în anul 1703. Pictura are caracteristici
proprii, cu valoare de prototip.
 SATE TURISTICE
TISMANA (Gorj» Tismana) Artă şi arhitectură
populară. Vestit centru pentru produsele
artizanale (covoare olteneşti) şi prelucrarea
artistică a lemnului. Manifestare tradiţională.
Festivalul de folclor gorjenesc - Nedeie (15
august). Sat cu structură tradiţională.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

MUNŢI
MUNŢII BODOC Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali,
în grupa munţilor vulcanici. Are o culme centrală, orientată N-S,
din care se detaşează câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m, vf. Pădurii:
1213 m.
MUNŢII CĂLIMANI Masiv muntos vulcanic situat pe rama
internă a Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de
munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent
edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti.
MUNŢII CIUCULUI Masiv muntos situat în partea centrală a
Carpaţilor Orientali, între văile superioare ale Oltului (la V),
Trotuşului (la E) şi Uzului (la S).
MUNŢII GURGHIU Masiv muntos situat în partea
central-vestică a Carpaţilor Orientali, în şirul munţilor
vulcanici.
MUNŢII HARGHITA Masiv muntos vulcanic, situat în
partea de V-SV a Carpaţilor Orientali. Munţii Harghita
se prezintă ca un platou înalt, cu orientare NNV-SSE,
neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic:
1589 m, Ascuţit: 1685 m, Cucu: 1558 m, ş.a.) care sunt
resturi ale unor cratere vulcanice.
MUNŢII HĂŞMAŞ Masiv muntos situat în partea
centrală a Carpaţilor Orientali şi este alcătuit din şisturi
cristaline şi calcare jurasice. Altitudinea maximă: 1792
m (vf. Hăşmaşu Mare).
 LACURI
LACUL ROŞU
Lac natural. Este un lac de baraj natural care s-a format în anul 1837, în urma
alunecărilor straturilor de pe coasta de NV a Munţilor Ucigaşului. O
caracteristică a lacului o reprezintă cioturile copacilor ce acopereau creasta
muntelui. Lacul se află la altitudinea de 983 m.

LACUL SFÂNTA ANA

Lac natural. Monument al naturii, este singurul lac din Europa Centrală şi de
Est aşezat într-un crater vulcanic care s-a păstrat intact. Situat în partea
centrală a Masivului Ciomatu, la alt. de 950 m, lacul este alimentat exclusiv de
precipitaţiile atmosferice, apa lui fiind deosebit de limpede.
 RÂURI
MUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al
doilea râu al României, ca lungime, după
Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe
teritoriul României. Suprafaţa bazinului
hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care
27.890 kmp pe teritoriul României.
OLT Râu în partea centrală şi de S a României,
cu direcţie predominantă de curgere N-S.
TÂRNAVA Râu, afluent al Mureşului pe
teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o
lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de
6157 kmp.
 RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
MUZEUL ETNOGRAFIC (din PRAID) (Harghita»Praid) Muzeu
etnografic. Profil: etnografie.
MUZEUL ETNOGRAFIC (din SĂRMAŞ) (Harghita»Sărmaş)
Muzeu etnografic. Profil: etnografc.
MUZEUL ETNOGRAFIC (din TOPLIŢA) (Harghita»Topliţa)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie.
MUZEUL ETNOGRAFIC (în REMETEA) (Harghita»Remetea)
Muzeu etnografic. Profil: etnografc. Sunt expuse ţesături,
obiecte din lemn, instalaţii tehnice populare şi costume
populare secuieşti.
MUZEUL TEHNICII POPULARE (în CRISTURU SECUIESC)
(Harghita» Cristuru Secuiesc) Muzeu etnografic. Profil:
etnografie.
 STAŢIUNI
IZVORU MUREŞULUI Staţiune montană (climatică şi de odihnă) de
interes general, cu funcţionare permanentă, situată în raza
comunei Voşlăbeni, în SE Depresiunii Giurgeu, la poalele
Munţilor Hăşmaş, la 891 m altitudine. Climă de munte, cu veri
răcoroase (iulie 14(C) şi ierni friguroase -6(C).
LACU ROŞU Staţiune montană de interes naţional, cu funcţionare
permanentă, situată într-o mică depresiune străjuită de Munţii
Tarcău, Hăşmaş şi Giurgeu (Carpaţii Orientali), pe malul lacului
Roşu, la o altitudine de 980 m.
BĂILE TUŞNAD Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu
funcţionare permanentă, situată pe malul stâng al Oltului, la 650
m altitudine.
BORSEC Staţiune balneoclimaterică. Renumită staţiune
balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă,
izvoare de ape minerale carbogazoase, calcice, magneziene,
alcalino-feroase, hipotone, recunoscute şi recomandate pentru
acţiunea lor tămăduitoare încă din 1594.
PRAID Staţiune balneoclimaterică sezonieră, cu climă moderată, de
adăpost, cu veri răcoroase şi ierni friguroase.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

MUNŢI

MUNŢII GODEANU Masiv muntos situat în

partea de V a Carpaţilor Meridionali.
MUNŢII METALIFERI Masiv muntos situat în
partea de S a Munţilor Apuseni. Altitudinea
maximă: 1170 m (vf. Fericeli).
MUNŢII PARÂNG Masiv muntos situat în
partea central-vestică a Carpaţilor Meridionali.
MUNŢII POIANA RUSCĂI Masiv muntos situat
în NE Munţilor Banatului.
MUNŢII RETEZAT Masiv muntos situat în
partea de V a Carpaţilor Meridionali. Sunt
constituiţi din mai multe creste alpine aliniate de
2 şiruri aproape paralele, orientate E-V. Munţii
Retezat prezintă peste 20 de vârfuri care
depăşesc 2000 m altitudine.
MUNŢII VÂLCAN Masiv muntos situat în
partea de V-SV a Carpaţilor Meridionali.
MUNŢII ŞUREANU Masiv muntos situat în
partea central-nordică a Carpaţilor Meridionali,
în grupa Munţilor Parâng.
 LACURI
LACUL BUCURA (Hunedoara» Râu de Mori) Lac
glaciar, cu o suprafaţă de 10,5 ha şi un volum de 0,5
mil. mc.
LACUL DE ACUMULARE CINCIŞ (Hunedoara»
Cinciş Lac de acumulare - lungime 2,5 km. Barajul are
o înălţime de 48 m. Este populat cu o bogată
ichtiofaună: crap, somn, ştiucă.
LACUL GURA APEI (Hunedoara» Râu de Mori) Lac
antropic, cu o suprafaţă de 420 ha şi un volum de
210,0 mil. mc.
LACUL ZĂNOAGA MARE (Hunedoara» Alun) Lac
format în circuri glaciare, cu o suprafaţă de 9,0 ha şi
un volum de 1,0 mil. mc.
 RÂURI
CRIŞ Râu, afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei,
format prin unirea Crişului Repede cu Crişul
Alb.
JIU Râu în S-SV României, afluent al Dunării
pe teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are
o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului
de 10.080 kmp.
MUREŞ Cel mai mare afluent al Tisei şi al
doilea râu al României, ca lungime, după
Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe
teritoriul României.
 RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
BISERICA DE PIATRĂ Sfântul Nicolae (din DENSUŞ) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Una dintre cele mai vechi biserici din România, nu se
cunoaşte anul creaţiei, dar se presupune că este anterioară arhitecturii
romanice (sec. IV). Biserica a fost construită în trei etape. Pe alocuri se
păstrează porţiuni din pardoseala originală.

CASTELUL CORVINEŞTILOR (HUNIAZILOR) (Hunedoara» Hunedoara)

Monument istoric şi de arhitectură laică. Cel mai important monument de
arhitectură gotică laică din Transilvania. Edificiul este ridicat pe locul unei
cetăţi din sec. XII ridicată la rândul ei pe locul unei întărituri romane (ale
cărei urme - valuri de pământ se mai văd şi acum).
LOC ISTORIC - ŢEBEA (Hunedoara» Ţebea) Loc istoric; Aici au
avut loc lupte în timpul răscoalei lui Horia Cloşca şi Crişan în
1784 şi în timpul revoluţiei din 1848
MANASTIREA PRISLOP (Hunedoara» Silivaşu de Sus)
Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1564 a
Domniţei Zamfira, fiica lui Moise Vodă domn al Ţării Româneşti
(1529 - 1530). Păstrează fragmente de picturi murale realizate în
anul 1759. Din ordinul generalului austriac Bukow în 1762 a fost
incendiată.

MORMÂNTUL LUI AVRAM IANCU ŞI GORUNUL LUI HOREA

(Hunedoara»Ţebea) Monument istoric, monument comemorativ;
Mormântul lui Avram Iancu înmormântat în cimitirul din Ţebea
în 1873, sub gorunul lui Horea.
 STAŢIUNI BALNEARE

GEOAGIU BĂI (Hunedoara» Geoagiu-Băi) Staţiune

balneoclimatică de interes general, cu activitate permanentă.
Factori de cură: bioclimat, ape minerale (15 izvoare + 7 foraje -
apă oligominerală, sulfuroasă, bicarbonatată, calcică,
magneziană, hipotonă, mezotermală).

VAŢA DE JOS (Hunedoara» Vaţa de Jos) Staţiune

balneoclimatică de interes general, cu activitate permanentă
Factori terapeutici: Izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate,
sodice, calcice, termale; climat sedativ. Indicaţii terapeutice:
tratarea afecţiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice,
periferice, ginecologice.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
LACURI
LACUL AMARA Liman fluviatil, cu o suprafaţă de
132,0 ha şi un volum de 2,6 mil. mc.
LACUL STRACHINA Liman fluvial pe cursul inferior
al Văii Ialomiţa; suprafaţa de 159 km2, lungime 9,5
km, lăţime maximă 1,5 km, adâncime maximă 3 m.
Bază piscicolă, ihtiofaună.
LACURILE JILAVELE ŞI RATCA (PESCUIT
SPORTIV) Lacuri naturale. Lacul Jilavele, situat în
Lunca Văii Ialomiţei, pe malul stâng, are suprafaţa de
cca 4,5 km2, lungimea de 6 km, adâncimea 3 m.
Ichiofaună. Lac folosit pentru irigaţii şi piscicultură.
Lacul Ratca, situat în Lunca Sărată, afluentul stâng al
Ialomiţei.
 RÂURI
DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca
lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar
suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp,
din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.
IALOMIŢA Râu în SE României, afluent al Dunării.
Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de 10.350
kmp. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia
Ialomiţei, de pe versantul sudic al masivului Bucegi,
de sub vf. Piatra Obârşiei, de la 2395 m altitudine, din
apropiere de vf. Omu.
PRAHOVA Râu, afluent al Ialomiţei pe teritoriul
comunei Adâncata (judeţul Ialomiţa). Are 193 km
lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3738 kmp.
 RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE

CONACUL MIHAIL MARGHILOMAN

(Ialomiţa» Hagieşti) Monument istoric şi de
arhitectură laică. Conacul a fost construit între
1869-1874 de meşteri italieni.

MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ

(în SLOBOZIA) (Ialomiţa» Slobozia)
Manifestare artistică. Ansamblul folcloric
„Floricica Bărăganului
 STAŢIUNI BALNEARE

AMARA (Ialomiţa»Amara) Staţiune balneară

de interes general, cu funcţionare permanentă,
climat continental, de câmpie, cu veri
călduroase, uneori toride şi ierni reci.
Temperatura medie anuală este de 10,3 grade
Celsius.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

RÂURI

BAHLUI Râu, afluent al Jijiei în amonte de

Chipereşti (judeţul Iaşi). Are o lungime de 104
km şi o suprafaţă a bazinului de 1915 kmp.
JIJIA Râu în NE ţării, afluent al Prutului pe
teritoriul comunei Gorban (judeţul Iaşi). Are 307
km şi o suprafaţă a bazinului de 5850 kmp.
MOLDOVA Râu, afluent al Siretului în aval de
municipiul Roman. Are o lungime de 216 km şi
o suprafaţă a bazinului de 4326 kmp.
PRUT Râu în extremitatea de NE şi E a României,
afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa
totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul
României (al treilea râu ca lungime al ţării, după
Dunăre şi Mureş). Suprafaţa bazinului este de 28.396
kmp, din care 10.990 kmp pe teritoriul României.
SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie
generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are
706 km, din care 559 km pe teritoriul României;
bazinul hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890
kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin
hidrografic din ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa
României.
 REZERVAŢII NATURALE
DEALUL REPEDEA (Iaşi» Bârnova) Rezervaţie
naturală complexă (geologică, forestieră, peisagistică).
Rezervaţie în suprafaţă de 38,5 ha. Cuprinde depozite
sarmaţiene cu o bogată faună. Cuprinde şi vegetaţia
forestieră (foioase) care acoperă dealul.
PĂDUREA CĂTĂLINA (Iaşi» Cotnari) Rezervaţie
naturală (forestieră). Pădure de foioase cu arbori
seculari
PĂDUREA DE SALCÂMI (din VALEA LUNGĂ)
(Iaşi»Valea Lungă) Rezervaţie naturală (botanică).
Rezervaţie de salcâm galben şi specia euroasiatică
continentală, aflate la limita occidentală a arealului lor
de răspândire.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
MĂNĂSTIREA DOBROVĂŢ (Iaşi» Dobrovăţ) Monument
istoric şi de arhitectură religioasă. Mânăstirea ctitorită de
Ştefan cel Mare din anul 1504 ca mărime este a doua după
cea de la Neamţ. Pictura interioară realizată pe timpul lui
Petru Rareş (1527-1530).
MĂNĂSTIREA HLINCEA (Iaşi» Hlincea) Monument istoric
şi de arhitectură. Ctitorită de Domniţa Maria Zoltan fiica lui
Petru Şchiopul. Biserica mănăstirii a fost renovată din
iniţiativa domnului Vasile Lupu şi pictată ulterior în frescă cu
cheltuiala lui Ştefăniţă-Lupu. Se remarcă tabloul votiv în care
apare portretul lui Vasile Lupu.
PALATUL AL. I. CUZA (Iaşi» Ruginoasa) Monument istoric
şi de arhitectură laică. Palatul a fost construit între 1800-1811
în stil neogotic de Săndulache Sturdza, Al.I. Cuza l-a
cumpărat în 1862. A mai aparţinut lui Moruzzi Brătianu. Între
1936-1944 a fost spital.
 PODGORII ŞI CRAME
PODGORIA BOHOTIN (Iaşi» Bohotin) Podgorie
renumită pentru vinul Busuioacă de Bohotin (demisec
rose).

PODGORIA COTNARI (Iaşi» Cotnari) Podgorie

veche şi renumită, cunoscută din sec. XV. Predomină
soiurile indigene. Grasa de Cotnari, Feteasca,
Tămâioasa Românească, Frăncuşa (vinuri albe şi rose).
 STAŢIUNI TURISTICE

STRUNGA (Iaşi»Strunga). Staţiune balneară de

interes local. Este cunoscută din 1830 când s-a
făcut prima analiză a apelor minerale. Factorii
naturali de cură sunt climatul de cruţare şi izvoare
cu ape minerale sulfuroase, sulfatate,
bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene,
hipotone.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
LACURI

LACUL CĂLDĂRUŞANI (Ilfov» Grădiştea) Liman fluviatil, cu

o suprafaţă de 224,0 ha şi un volum de 4,5 mil. mc.
LACUL MOGOŞOAIA (Ilfov» Mogoşoaia) Lac amenajat. Lac
de origine antropică, are o suprafaţă de 103 ha, din care 40 ha
asanate şi un volum de apă de circa 2,5 mil. mc.
LACUL SNAGOV (Ilfov» Siliştea Snagovului) Lac natural.
Lungimea lacului este de 13 km, suprafaţa 570 ha, 100 mil. mc
apă.
LACUL ŢIGĂNEŞTI (BĂLTENI SCROVIŞTEA) (Ilfov» Periş)
Lac amenajat. Liman fluviatil lung de mai mulţi kilometri.
 RÂURI
ARGEŞ Râu în S-SE României, afluent al
Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa
bazinului hidrografic este de 12.550 kmp.
Izvorăşte din partea central-vestică a culmii
principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi:
Buda şi Capra.
DÂMBOVIŢA Râu în S României (268 km).
Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer,
de la 2240 m altitudine, curge mai întâi pe
direcţia SV-NE, până în dreptul vf. Păpuşa, unde
brusc îşi schimbă direcţia către S-SE.
IALOMIŢA Râu în SE României, afluent al
Dunării. Are 417 km iar suprafaţa bazinului
este de 10.350 kmp. Izvorăşte din circul
glaciar numit Obârşia Ialomiţei, de pe
versantul sudic al masivului Bucegi, de sub vf.
Piatra Obârşiei, de la 2395 m altitudine, din
apropiere de vf. Omu..
SABAR Râu, afluent al Argeşului pe teritoriul
comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). Are 144
km, iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp.
 REZERVAŢII NATURALE
PĂDUREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov» Grădiştea)
Rezervaţie naturală. Suprafaţă de 468 ha pădure,
formată predominant din stejar, amestec cu cer, arţar
tătăresc etc., reprezentând un rest din vechii codrii ai
Vlăsiei. În interiorul ei se dezvoltă o abundenţă de
arbuşti şi un variat covor vegetal.
PĂDUREA MOGOŞOAIA (Ilfov» Mogoşoaia
Rezervaţie naturală (forestieră). Pădurea se întinde pe o
suprafaţă de 20 ha fiind alcătuită din brazi, pini,
mesteceni, paltini, stejari etc.
PĂDUREA SNAGOV (Ilfov» Siliştea Snagovului)
Rezervaţie naturală. Rămăşiţă a vechiului codru al
Vlăsiei, suprafaţă de 10 ha. Arbori monumentali: stejar,
frasin, tei.
 RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
ANSAMBLUL ARHITECTONIC MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia) Monument
istoric de arhitectură. Ansamblu arhitectonic format din: - Biserica - zidită în
1688, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. - Palatul - construit în 1702 tot
de Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc.
MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Moara Vlăsiei) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Biserica mănăstirii Sf. Mănăstirea este situată la 35
km N de Bucureşti. A fost ridicată de Matei Basarab în 1638.
MĂNĂSTIREA CERNICA (Ilfov»Cernica) Monument istoric de arhitectură
religioasă. Ctitorie din 1608 a vornicului Cernica Ştirbei, fiind restaurată în
1781. Cuprinde: - Biserica „Sf. Nicolae - zidită în 1815 la iniţiativa
stareţului Timotei.
MĂNĂSTIREA PASĂREA (Ilfov»Brăneşti) Monument istoric de arhitectură
religioasă. Lăcaşul de cult a fost construit în 1813 de către arhimandritul
Timotei şi reconstruit în 1847 de arhimandritul Calinic. Pictura a fost
realizată de aceiaşi meşteri ca la Cernica (Fotache şi Nicolae Polcovnicul).
MĂNĂSTIREA SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului) Monument istoric de
arhitectură religioasă. Ctitorie a sec. XV, clădită pe un ostrov, important
centru al culturii Ţării Romăneşti în epoca feudală, punct de batere a
monedei, loc de supliciu.
MĂNĂSTIREA ŢIGĂNEŞTI (Ilfov»Ciolpani) Monument istoric de arhitectură
religioasă. Ansamblul mănăstirii a fost realizat în anul 1812 de banul Radu
Golescu şi este format din biserica mare, biserica mică, cimitir, clopotniţa,
arhondăria, stăreţia, trapeza, bolniţa, atelierele de ţesătorie şi 80 chilii pentru
maici.
 RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
MUNŢI

MUNŢII GUTÂI Masiv muntos situat în NV

Carpaţilor Orientali, în cadrul munţilor vulcanici.
Altitudinea maximă: 1443 m (vf. Gutâi).
MUNŢII MARAMUREŞ Grup de munţi situat în
extremitatea de N a Carpaţilor Orientali, la
graniţa cu Ucraina.
MUNŢII RODNA Cel mai mare dintre toate
masivele cristalino-mezozoice ale Carpaţilor
Orientali, Munţii Rodnei ocupă un spaţiu vast,
între Sălăuţa, Someşu Mare şi Depresiunea
Maramureşului.
MUNŢII ŢIBLEŞ Masiv muntos situat în partea
de NV a Carpaţilor Orientali; aparţine lanţului
muntos vulcanic, situat între valea superioară a
Suciului (la V) şi cea a Sălăuţei (la E). Altitudinea
maximă: 1839 m (vf. Ţibleş).
 RÂURI
BISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Are
283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. Izvorăşte
de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie
(Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine.

LĂPUŞ Râu, afluent al Someşului pe teritoriul comunei Ardusat

din Depresiunea Baia Mare. Are o lungime de 112 km şi o
suprafaţă a bazinului de 1820 kmp. Izvorăşte din partea centrală a
Munţilor Lăpuş, de sub vf. Văratec, de la 1200 m altitudine.

SOMEŞ Râu în NV României, afluent al Tisei pe teritoriul

Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României),
iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 15.015 kmp (din care
14.464 kmp pe teritoriul României).
 CHEI
CHEILE LĂPUSULUI Structură geologică. Cheile sunt
săpate de V. Lăpuş în calcarele cristaline ale Culmii
Preluca. Cheile, în lungime de cca 25 km, au pereţi
abrupţi, versantul stâng al lor având în zonă Capul
Podului ( 540 m).
CHEILE TĂTARULUI Chei săpate de Valea Mara, în
cursul său superior, în platoul vulcanic Izvoarele (Vf.
Runcu - 1022 m), cuprinse într-o rezervaţie geologică, în
suprafaţă de 15 ha.
DEFILEUL VASERULUI Defileu, lung de 50 m, săpat
de Valea Vaserului în coloanele Munţii Maramureşului,
între Vf. Piatra Făinii (1.283 m) - Vişeu de Sus.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
ANSAMBLUL MONUMENTAL (din MOISEI) (Maramureş» Moisei)
Monument comemorativ. Este închinat celor 29 ţărani ucişi mişeleşte de
trupele fascisto-hortiste în octombrie 1944. Ansamblul, opera sculptorului
Vida Gheza, realizat în anul 1967, este alcătuit din 12 siluete de bărbaţi
(sculptate în lemn) dispuse în cerc, în jurul unei mese din piatră.

BISERICA DE LEMN Adormirea Maicii Domnului (din LĂPUŞ)

(Maramureş»Lăpuş) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă.
Biserica a fost construită în anul 1650. Pictura interioară datează din anul
1767 şi este executată pe lemn, în tempera. Monument de arhitectură.
BISERICA DIN DEAL Naşterea Maicii Domnului (din IEUD)
(Maramureş»Ieud) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă.
Aceasta este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Maramureş
(datează din anul 1364).
MĂNĂSTIREA BÂRSANA
CIMITIRUL VESEL - SĂPÂNŢA
 SATE TURISTICE

DESEŞTI (Maramureş» Deseşti) Arhitectură populară

tradiţională. Casa Iurca, construită din lemn de stejar în
1792, monument istoric şi de arhitectură populară. Sat
cu structură tradiţională. Instalaţii tehnice ţărăneşti
(mari). Artă populară (centru de prelucrare artistică a
lemnului). Port popular.
IEUD (Maramureş» Ieud) Sat cu structură tradiţională.
Instalaţii tehnice ţărăneşti. Porţi maramureşene din
lemn. Port popular. Prelucrarea artistică a lemnului.
 STAŢIUNI
BORŞA (Maramureş» Borşa) Staţiune montană şi
balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă.
Amplasată la o altitudine de 700-850 m, pe valea superioară a
Vişeului, staţiunea dispune de izvoare cu ape minerale
carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene

OCNA ŞUGATAG (Maramureş» Ocna Şugatag) Staţiune

balneoclimaterică cu funcţionare permanentă, climat de
depresiune intramontană, cu veri răcoroase (în iulie temperatura
medie este de 18 grade Celsius), ierni reci (în ianuarie -4 grade
Celsius) şi precipitaţii moderate (750 mm anual).

IZVOARELE (Maramureş» Izvoarele) Staţiune climatică şi de

odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă, situată la
poalele Munţilor Gutâi, la 916 m altitudine.
RESURSE AGROTURISTICE NATURALE

MUNŢI

MUNŢII MEHEDINŢI

Grup de munţi situaţi în partea de SV a

Carpaţilor Meridionali, având orientare NE-SV.
Sunt alcătuiţi predominant din calcare, şisturi
cristaline şi gresii. Deşi au altitudini mici (1000-
1400 m), prezintă un relief accidentat, cu un
abrupt foarte pronunţat spre valea Cernei.
 LACURI

LACUL OSTROVU MARE

Lac antropic, cu o suprafaţă de 40.000 ha şi un
volum de 800,0 mil. mc.
LACUL ZATON (Mehedinţi» Ponoarele)
Lac format într-o depresiune carstică, cu o
suprafaţă de 20,0 ha şi un volum de 1,0 mil. mc.
 RÂURI
CERNA Râu, afluent al Dunării. Are o lungime de 84
km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. Izvorăşte
din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge în
mare parte pe linia tectonică, cu direcţia NE-SV, dintre
Munţii Godeanu şi Cerna (la V) şi Vâlcan şi Mehedinţi
(la E).
DUNĂREA Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca
lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar
suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp,
din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României.
MOTRU Râu, afluent al Jiului pe teritoriul comunei
Butoieşti (judeţul Mehedinţi). Are o lungime de 120
km şi o suprafaţă a bazinului de 1900 kmp.
 MONUMENTE ALE NATURII
CAZANELE DUNĂRII (Mehedinţi» Dubova)
Monument al naturii; Zonă a defileului Dunării
la trecerea prin Carpaţi, în lungime de 9 km,
cuprinsă între localităţile Dubova (în amonte) şi
Eşelniţa (în aval).
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
MĂNĂSTIREA VODIŢA (Mehedinţi»Porţile
de Fier I / Gura Văii) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă, este una din cele mai
vechi ctitorii voivodale ale ţării. Ea a fost
ridicată în perioada 1364 - 1370 de călugărul
Nicodim.
 RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
MUNŢI

MUNŢII CĂLIMANI
Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a
Carpaţilor Orientali, parte componentă a lanţului de
munţi vulcanici. Munţii Călimani constituie cel mai
proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti..
MUNŢII GURGHIU
Masiv muntos situat în partea central-vestică a
Carpaţilor Orientali, în şirul munţilor vulcanici. Cupola
centrală constituită din curgeri de lavă, formează un
podiş înalt, de circa 1000 m altitudine, cu direcţia NV-
SE, de o netezime remarcabilă ("Platoul vulcanic").
 LACURI

LACUL RĂSTOLIŢA

Lac de acumulare - lac în lungime de 3,8

km şi volum 43 mil. mc. Ihtiofaună:
păstrăvi, lipan.
 RÂURI
MUREŞ
Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al
României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km,
dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa
bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care
27.890 kmp pe teritoriul României.
TÂRNAVA
Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ
(judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă
a bazinului de 6157 kmp. Râul Târnava se formează
din confluenţa, la Blaj, a râului Târnava Mare cu râul
Târnava Mică, două sisteme hidrografice mari,
paralele, cu caracteristici hidrologice de podiş.
 CHEI

DEFILEUL TOPLIŢA - DEDA

Traseu spectaculos. Defileu săpat de Mureş
la traversarea munţilor vulcanici Căliman -
Gurghiu pe care îi separă. Au o lungime de
50 m şi lăţime de 80-100 m fiind tăiat în
andezite şi piroclastite. La ieşirea din
Defileu, Mureşul îşi schimbă direcţia spre
sud - sud-vest.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
CETATEA SIGHIŞOARA (Mureş» Sighişoara) Rezervaţie de
arhitectură. Cetatea Sighişoara (judeţul Mureş, municipiul
Sighişoara), cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate
orăşenească din Transilvania, arată astăzi ca un veritabil oraş-
muzeu, oferind vizitatorului şansa rară de a realiza o
întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva
sute de ani.
CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ (din SASCHIZ) (Mureş»
Saschiz) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Cetatea
ţărănească din Saschiz este o cetate de refugiu (secolul XIV),
construită de comunitatea germană din localitate pe o înălţime
la vest de sat, având ziduri din piatră înalte de 7-9 m şi turnuri
de apărare de formă pătrată.
MONUMENTUL EROILOR (din OARBA DE MUREŞ)
(Mureş» Iernut) Loc istoric - Monument comemorativ.
Monument închinat eroilor căzuţi în luptele de la Oarba de
Mureş - dealul Sângeorgiu în septembrie 1944.
 STAŢIUNI
SOVATA (Mureş» Sovata-Băi) Staţiune balneoclimatică de
interes general cu activitate permanentă, situată pe versantul
vestic al Munţilor Gurghiului, la 471-530 m altitudine. Climat
de depresiune colinară, cu ierni relativ blânde şi veri răcoroase.
Temperatura medie anuală este de 7,6 grade Celsius.

SÂNGEORGIU DE MUREŞ (Mureş» Sângeorgiu de Mureş)

Staţiune balneoclimatică de interes local cu activitate
permanentă. Climat de dealuri, sedativ. Factorii naturali de cură
sunt elementul de cruţare şi izvoarele de apă minerală clorurată
sodică iodurată sulfatată.
 RESURSE AGROTURISTICE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII BISTRIŢEI Sistem de masive muntoase în N
Carpaţilor Orientali, limitat de valea superioară a
Moldovei, în N, valea Bistricioarei, la S, Munţii
Stânişoarei, la E şi Munţii Călimani şi Depresiunea
Dornelor, la V, sunt străpunşi în partea lor nordică de
valea Bistriţei.
MUNŢII CEAHLĂU Masiv muntos situat în partea
centrală a Carpaţilor Orientali. Altitudinea maximă: 1907
(vf. Ocolaşu Mare).
MUNŢII GOŞMANU Masiv muntos situat în partea
central-estică a Carpaţilor Orientali, având forma unei
culmi prelungi, cu direcţia NV, SE. Altitudinea maximă:
1474 m (vf. Geamăna). Important nod hidrografic.
 MUNŢII HĂŞMAŞ Masiv muntos situat în partea
centrală a Carpaţilor Orientali. Altitudinea maximă:
1792 m (vf. Hăşmaşu Mare). Este afectat de frecvente
fenomene carstice (lapiezuri, doline, chei).
MUNŢII STÂNIŞOAREI Masiv montan situat la N
de Bistriţa, alcătuit din gresii, conglomerate, ce dau
vârfuri şi culmi înalte, argile, marne, şisturi, pe care s-
au dezvoltat culmi joase, mici depresiuni şi sectoare
de vale lărgite şi umanizate (Pipirig, Hangu, Secu,
Nemţişor).
MUNŢII TARCĂU Masiv muntos situat în partea
centrală a Carpaţilor Orientali. Au aspectul unor munţi
joşi, cu altitudini medii de 1100-1300 m, care fac
trecerea de la zona internă la cea externă a flişului.
 LACURI

LACUL DE ACUMULARE IZVORUL

MUNTELUI

Lac de acumulare. Lac construit în 1960 pe

Valea Bistriţei la poalele muntelui Ceahlău şi ale
muntelui Stânişoarei, 505 m altitudine, 325 kmp
suprafaţă. A fost amenajat în scop
hidroenergetic şi turistic. Alimentează printr-un
tunel pe sub munte hidrocentrala Stejaru.
 RÂURI
BÂRLAD Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de
comuna Lieşti (judeţul Galaţi). Are 207 km şi o suprafaţă
a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din Dealul Bour
(Podişul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine,
din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ).
BISTRIŢA Râu, afluent al Siretului la 10 km aval de
Bacău. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de
7039 kmp. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor
Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la
1930 m altitudine, străbate apoi diferite formaţiuni
geologice în care formează bazinete mai largi (Şesuri,
Cârlibaba, Ciocăneşti etc.), în alternanţă cu chei şi
îngustări pitoreşti (Zugreni, Toance, Crucea etc.).
MOLDOVA Râu, afluent al Siretului în aval de
municipiul Roman. Are o lungime de 216 km şi o
suprafaţă a bazinului de 4326 kmp. Izvorăşte din NE
Obcinei Mestecăniş, de sub vf. Lucina, de la 1250 m
altitudine, străbate mai întâi formaţiunile de fliş ale unui
culoar larg, pe direcţie N-S, ce separă Obcina
Mestecăniş (din V) de Obcina Feredeu (din E), iar în
aval de comuna Fundu Moldovei face o cotitură spre E,
traversând perpendicular flişul paleogen, până la Gura
Humorului.
SIRET Râu în partea de E a României, cu direcţie
generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are
706 km, din care 559 km pe teritoriul României; bazinul
hidrografic are 44.835 kmp, din care 42.890 kmp pe
teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din
ţară, care ocupă 18,8% din suprafaţa României).
 CHEI
CHEILE BICAZULUI (Neamţ» Bicaz Chei)
Rezervaţie naturală complexă - (peisagistică, floristică,
faunistică). Chei formate de cursul superior al râului
Bicaz modelate în calcarele masivilor Hăşmaş între
comuna Bicaz chei şi Staţiunea Lacu Roşu, pe o lungime
de 8 km. Pereţi abrupţi cu înălţimi de peste 200 m.
DEFILEUL BISTRIŢEI AURII (Neamţ» Fărcaşa)
Defileul Bistriţei Aurii este tăiat în rocile dure ale
Muntilor Bistritei, apele sale navalnice linistindu-se abia
în lacul de acumulare Izvorul Muntelui.
RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE
BISERICA Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril (din RĂZBOIENI)
(Neamţ»Războieni) Monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Biserica a fost construită în 1495-1496 de Ştefan
cel Mare, pe locul în care au fost îngropaţi ostaşii moldoveni
căzuţi la Războieni în 1476. Este de dimensiuni mari, pictată
în interior în sec. XIX şi restaurată în 1973-1974.

CETATEA NEAMŢ (Neamţ»Târgu Neamţ) Monument istoric.

Cetatea a fost ridicată în timpul lui Petru I (1374-1394) pe
locul unei cetăţi dacice sau romano-slavă. A fost refăcută de
Ştefan cel Mare în 1475-1476 şi de Vasile Lupu în 1645-1646.
Datorită fortificaţiilor sale cetatea nu a putut fi cucerită
niciodată.
MĂNĂSTIREA AGAPIA (Neamţ» Agapia) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Mănăstirea este situată într-o pădure de fagi şi
brazi. În componenţa sa se află: - Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi
Gavril - zidită 1642-1647 din iniţiativa fratelui domnitorului Vasile
Lupu.
MĂNĂSTIREA BISTRIŢA (Neamţ» Bistriţa) Monument istoric şi de
arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1402 de Alexandru
cel Bun. Ea cuprinde Biserica Adormirea Maicii Domnului ctitorită de
Alexandru cel Bun în 1402. Ştefan cel Mare şi Petru Rareş au înnoit şi
împodobit biserica în 1494 şi respectiv în 1546.

MĂNĂSTIREA NEAMŢ (Neamţ» Mănăstirea Neamţ) Monument

istoric şi de arhitectură religioasă. Întemeiată în sec. XIV de Petru I
Muşat. A fost refăcută de Ştefan cel Mare în 1467 şi 1497 (după victoria
de la Codrul Cosminului).
MĂNĂSTIREA SECU (Neamţ» Leghin) Monument istoric şi
de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1564
de vistiernicul Zosim şi cuprinde Biserica Tăierea Capului Sf.
Ioan Botezătorul - construită în 1602 de Nestor Ureche. În sec.
XVIII, bisericii i s-a adăugat un pridvor. În 1821 a fost
incendiată şi refăcută.

MĂNĂSTIREA VĂRATEC (Neamţ» Văratec) Monument

istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost întemeiată
în 1785 de călugăriţa Olimpiada. Ea cuprinde Biserica nouă
Adormirea Maicii Domnului. Construită în 1808-1812, pictată
în interior în 1841 şi repictată în 1882.
 SATE TURISTICE

AGAPIA (Neamţ» Agapia) Artă populară.

Prelucrare artistică a pielii, ţesături, ouă
încondeiate, prelucrare artistică a lemnului. Sat cu
largă circulaţie turistică.
BISTRIŢA (Neamţ» Bistriţa) Sat cu largă
circulaţie turistică.
VĂRATEC (Neamţ» Văratec) Localitate cu largă
circulaţie turistică. Artă populară. - Ţesături
(covoare, scoarţe, ştergare în culori); - Prelucrare
artistică a lemnului.
 STAŢIUNI
DURĂU (Neamţ» Durău) Staţiune montană şi climatică de
interes general, cu activitate permanentă. Este situată la 800 m
altitudine. Cadrul natural, climatul şi bioclimatul o indică pentru
odihnă precum şi pentru tratarea nevrozelor, stărilor de debilitate,
surmenaj, anemii.

BĂLŢĂTEŞTI (Neamţ» Bălţăteşti) Staţiune balneară de interes

general cu activitate permanentă. Cadrul natural, climatul şi
bioclimatul, apele minerale cunoscute în această zonă,
recomandă această staţiune în tratarea afecţiunilor reumatismale,
posttraumatice, neurologice periferice, endocrine, dermatologice.

OGLINZI (Neamţ» Oglinzi) Staţiune balneară. Existenţa izvoarelor

de apă minerală sărată au creat condiţiile formării unei staţiuni
balneare de interes general. Aici se pot trata diverse forme de
reumatism.