METODA CELOR 6 PAŞI

ÎN PROIECTE
 Învăţământul modern preconizează o metodologie
axată pe acţiune, operatorie, deci pe promovarea
metodelor interactive care să solicite mecanismele
gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi
creativităţii.
 “Activ” este elevul care “depune efort de reflecţie
personală, interioară şi abstractă, care întreprinde o
acţiune mintală de căutare, de cercetare şi
redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor
cunoştinţe.
 “Activismul exterior” vine deci să servească drept
suport material “activismului interior”, psihic, mental,
să devină un purtător al acestuia.” (Ioan Cerghit,
1997, p.73)
2
 PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA ÎNVĂŢĂRII
EFICIENTE CENTRATE PE ELEV

 Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care

învaţă şi nu pe profesor.
 Procesul de predare în sensul tradiţional al cuvântului nu este
decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i
ajuta pe elevi să înveţe.
 Rolul profesorului este acela de a coordona şi de a facilita
procesul de învăţare al elevilor.
 Învăţarea nu se produce în sala de clasă şi, în mare parte, nu se
produce atunci când profesorul este de faţă.
 Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă
a elevilor în planificarea şi gestionarea propriului lor proces de
învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de învăţare
atât în sala de clasă, cât şi în afara ei.
 Luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri 3
foarte diferite.
 PROIECTUL
 Proiectul constituie o metodă complexă de evaluare individuală
sau de grup, recomandată pentru evaluarea sumativă. Subiectul
este stabilit de către profesor, dar după ce se obişnuiesc cu acest
tip de activitate, elevii însişi vor putea propune subiectele.
Este obligatoriu ca elevii să dispună de anumite precondiţii :
 să prezinte un anumit interes pentru subiectul respectiv,
 să cunoască dinainte unde îşi vor gasi subiectul respectiv,
 să cunoască dinainte unde îşi vor găsi resursele materiale,
 să fie răbdători în a crea un produs de care să fie mandri,
 să nu aleagă subiectul din cărţi foarte vechi sau să urmeze
rutina din clasă,
4
 CAPACITĂŢI EVALUATE ÎN
CADRUL PROIECTELOR
 capacitatea de a observa şi de a alege metodele de lucru
 capacitatea de a măsura şi de a compara produsele
(rezultatele);
 capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia
 capacitatea de a manevra informaţia şi de a utiliza
cunoştinţe;
 capacitatea de a raţiona şi de a utiliza proceduri simple
 capacitatea de a sintetiza şi de a organiza materialul
 capacitatea de a realiza un produs;
Proiectul se poate derula într-o perioadă mai mare
de timp, pe secvenţe determinate dinainte sau
structurate circumstanţial. 5
 METODA CELOR 6 PAŞI

 este o metodă didactică bazată pe proiecte și

centrată pe elev, folosită cu succes în învăţământul
tehnic din Germania.
 Metoda este implementată în învăţământul
preuniversitar din România în cadrul proiectului
POSDRU 87/1.3/S/64234 ”Parteneriat
transnaţional pentru dezvoltarea învăţământului
preuniversitar tehnic prin aplicarea sistemului
german pentru lucrări practice în atelierele şcolare
din România\”, proiectul fiind desfăşurat în două
etape: cursuri şi aplicaţii practice la Universitatea
Tehnică din Cluj Napoca, apoi vizite în şcoli din
zona Stuttgart din Germania.
6
 Cursul de la Cluj, adresat profesorilor din învăţământul
preuniversitar, şi-a propus câteva caracteristici care ajută la
definirea unităţilor de învăţare bazate pe proiecte atractive
(Formula 1, Perforator, Trepied, Incalzitor, Sablon de trasare, Zar
electronic, orga de lumini, modul pentru masurarea tensiuni si
curentului, modul sursa de tensiune reglabila, detector alarma),
bine concepute şi care prezintă mai multe avantaje:
 elevii se află în centrul procesului de învăţare;
 proiectele se concentrează pe obiective operaţionale aliniate
standardelor de performanţă (obiective de referinţă şi
competenţe specifice);
 proiectele implică metode de evaluare multiple şi continue;
 proiectele au conexiuni cu lumea reală;
 elevii îşi demonstrează cunoştinţele şi competenţele prin
produsele şi performanţele realizate;
 capacităţile cognitive sunt vizate prin activităţile din cadrul
proiectului;
 strategiile de instruire sunt variate şi sprijină diverse stiluri de
7
învăţare.
 ETAPELE PROIECTULUI
 Informarea: Identificarea unei probleme/ teme/ subiect;
culegerea, organizarea, prelucrarea şi evaluarea informaţiilor
legate de problema sau tema aleasă;
 Planificarea: Elaborarea unui set de soluţii posibile ale
problemei;
 Decizia: Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună
variantă.
 Execuţia: Elevii trec efectiv la aplicarea soluţiei pentru care
au optat, ceea ce presupune elaborarea unui plan de
implementare, cu etape, resurse, responsabilităţi.
 Control: Modalităţi de control şi evaluare a rezultatelor
obţinute, plan concretizat într-o documentaţie tipizată.
 Evaluarea: La final, rezultatele muncii precum şi formularele
de evaluare se vor discuta de către practicant şi evaluator în
scopul fixării experienţelor acumulate şi al minimizării
8
probabilităţii de a apărea viitoare greşeli.
 Ce trebuie facut?

Ce trebuie îndreptat pe Cum se va proceda la

viitor ? realizarea proiectului?
1.

Informarea

6. 2.

Evaluarea Planificarea

Actiune integrala
5. 3.Luare decizie

Controlul

Ce cale vom alege?

Ce unelte, materiale etc.

A fost proiectul executat integral 4.
se vor întrebuinta?
si profesionist ?
Executia

Executia proiectului 9
10
 CALIFICĂRI NECESARE ÎN REALIZAREA
PROIECTELOR
 a.Calificări
profesionale
 Cunoştinţe de
specialitate.
 Lucrul sistematic
 Recunoaşterea
proceselor sistemului.
 Lucru eficient şi eficace.
 Stabilirea modului de
rezolvare a problemelor
şi a măsurilor de
acţiune.
 Alegerea metodelor şi a
mijloacelor de lucru
 Folosirea limbajului de
specialitate
 Citirea planurilor
 b. Calificări metodice
 Luarea deciziilor.
 Lucru specific.
 Planificarea şi execuţia
independentă.
 Defalcarea sarcinilor de
lucru complexe.
 Găsirea de alternative.
 Alegerea procedeelor de
lucru.
 Transmiterea
rezultatelor sau
metodelor
 Structurarea
informaţiilor.
11
 c. Calificări sociale
 Lucrul cooperativ.
 Lucru în echipă.
 Toleranţa.
 Justificare concretă.
 Recunoaşterea
problemelor şi
contribuirea la
soluţionarea acestora.
 Grija.
 Integrarea dinamică în
grup
 Respectarea divizării
muncii.
 Promovarea cooperării
 d. Calificări
personale
 de încredere
 responsabilitate
 atenţie
 entuziasm
 recunoaşterea propriilor
tării şi slabiciuni
 deschidere la
specializare şi la
pregătire continua
 enunţarea nevoilor şi
intereselor
 implicarea flexibilă în
situaţii noi
 raspundere în formarea
de prejudecăţi
 cultivarea perseverenţei
12
 CONTROLUL PROCESELOR

 Direct prin intermediul formatorului (Controlul desfăşurării);

 Controlul prin parteneri externi  utilizarea formularului;
 Aplicat de observatorul grupei (cursant)  Prezentare raport;
 Elaborare sociogramă simplă cu listă punctată;
 Elaborare minută convorbire;
 Redactarea mind-map;
 Rezumat, se va alege aleatoriu un cursant pentru prezentare;
 Lucru în grupe, enunțarea conţinutului fişelor de pregătire (pe
culori/cursanţi);
 Grupa prezintă împreună rezultatul pe un perete (fiecare
participant altă culoare a fişei);
 Şedintă cu întrebări de control (şi de către cursanți) ;
 Se va folosi Formular/Listă de verificare;
 Lucru individual (Einzelarbeit EA) cu comparație la sfârșit;
 Elaborarea diagramei panză de păianjen. 13
 COMPETENŢE DE OPERATIVITATE
PROFESIONALĂ

Elaborarea de proiecte este foarte stimulativă atât pentru elevi cât

și pentru profesori, satisfacția rezultatelor obținute răsplătindu-
le efortul. Cercetările arată că proiectele au următoarele
beneficii:
 elevii sunt mai angajaţi şi mai interesaţi de conţinutul învăţării
deoarece acesta este legat de viaţa lor;
 elevii pătrund la un nivel mult mai profund ceea ce învaţă
deoarece aplică practic, păstrând o direcţie proprie;
 lucrând în echipă, elevii îşi dezvoltă abilităţi de comunicare
necesare în viaţa lor adultă;
 elevii devin responsabili în gestionarea timpului lor, devin
14
capabili să planifice o activitate şi să se autoevalueze.
 CONCLUZII

 În educaţia elevilor, mai ales a celor de la liceele

tehnologice, o importanţă deosebită o are
îmbinarea teoriei cu practica în vederea
pregătirii pentru viitoarea meserie, pentru viaţă
şi societate.
 În tot procesul de învăţare ar trebui să ne
raportăm la natură, la realitate, la obiectele şi la
fenomenele ce ne înconjoară şi ne “dictează ”
viaţa şi, numai aşa, elevii - viitori profesionişti -
vor fi în stare să se adapteze la condiţiile vieţii,
să facă faţă noilor cerinţe ale societăţii.
15
16