Afiliere, iubire, gelozie

■ Afilierea
■ Iubirea (dragostea)
■ Teoria “Triunghiul
iubirii”
■ Gelozia
 Bibliografie
Gavreliuc, Alin (2006) Dragostea ca fenomen
psihosocial. În De la relaţiile interpersonale la
comunicarea socială (pp.121-142). Iaşi: Polirom.
Iluţ, Petru (2003) Relaţii intime. În A. Neculau
(coord.) Manual de psihologie socială (pp. 147-
160). Iaşi: Polirom.
Ivan, Loredana (2013) Atracţia interpersonală:
afilierea, iubirea şi gelozia. În Duduciuc, Ivan si
Chelcea: Psihologie sociala: studiul interactiunilor
sociale. Bucuresti: Comunicare.ro
 ■ Introducere
☺ Cum vă explicaţi faptul că în ziua dinaintea unui
examen studenţii se manifestă mai prietenos unii cu
alţii?
 ■ Afilierea
A = Propensiunea indivizilor de a stabili relaţii cu
ceilalţi.
A – legată de anxietate.

Henry A. Murray (1893 – 1988): prima abordare

psihosociologică a fenomenului (1938)
A creat testul proiectiv Thematic Apperception Test.
Thematic
Apperception Test
 Stanley Schachter (n. 1922)
Social Pressures in Informal Groups
(1950) N.Y.: Harpers [în colab.].
When Prophecy Fails (1956)
Minneapolis: University of
Minnesota Press [în colab.].
The Psychology of Affiliation (1959)
Stanford: Stanford University
Press.
Emotion, Obesity and Crime (1971).
N.Y.: Academic.
Obese Humans and Rats (1974).
Hillsdale, N.J.: Erlbaum [în colab.]
 .
◙ Prima cercetare experimentală (S. Schachter, 1959)
Situaţia experimentală: studente care nu se
cunoşteau între ele invitate pentru experiment la
laborator. Erau anunţate că li se vor aplica şocuri
electrice.
G. experimental: anxietate G. control: calm
Studentele trebuiau să aştepte 10 minute fie în camere
individuale confortabile, fie împreună cu alte
studente.
Rezultatul
G. experimental: 63% au preferat compania altor
studente.
G. Control: 33% au preferat compania altor studente.
Cum explicaţi rezultatul experimentului?

Explicaţia teoretică propusă de S. Schachter :

● prezenţa altora produce o reducere a anxietăţii,
generând confort, consolare, resuscitare;
● alţii ne dau informaţii despre ce să aşteptăm şi cum
să acţionăm în noua situaţie.
 ◙ Anxietatea
Emoţie negativă difuză generată de un pericol potenţial.
Teamă nemotivată de abandon, pedepsire, producerea
unui accident.
Componente:
● cognitive (imagini îngrozitoare)
● fiziologice (palpitaţii, paloare, tulburări de respiraţie)
● trăire internă (senzaţia de neputinţă)
● comportamentale (lipsa controlului)
A – grade de intensitate: de la normalitate la patologie.
◙ Alte explicaţii ale afilierii
George Homans (1950): indivizii conlucrează
mai bine când sunt în faţa unui pericol extern;
succesul → prietenie.
Stanley Schachter (1959): ipoteza catharsisului.
Philip Zimbardo (1961): frică → afiliere
Susan Kissel (1965): familiaritatea subiecţilor →
reducerea stresului în situatiile de afiliere
 ■ Iubirea (dragostea)
Emoţie pozitivă interpersonală multifaţetată implicând
componente psihologice, fiziologice,
comportamentale.
Petru Iluţ (2003, 152) → componentele iubirii:
☻ cognitiv-atitudinală (gândurile, credinţele despre
celălalt)
☻ comportamentală (tandreţe, daruri, ajutor,
apărare)
☻ reacţii fiziologice puternice (tahicardie, insomnie
etc.)
Petru Iluţ (n. 1945)
Ancheta sociologică şi sondajul de opinie ( ed. a II-
a). Iaşi: Polirom. 2006.
Sociopsihologia şi antropologia familiei. Iaşi:
Polirom. 2005.
Valori, atitudini şi comportamente sociale. Iaşi:
Polirom, 2004.
Enciclopedie de psihosociologie (coord. în colab.),
Bucureşti: Editura Economică, 2003.
Sinele şi cunoaşterea lui. Iaşi: Polirom, 2001.
Iluzia localismului şi localizarea iluziei. Iaşi:
Polirom, 2000.
Abordarea calitativă a socioumanului. Iaşi:Polirom,
1997.
Structurile axiologice din perspectivă psihosocială .
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.
Psihologie socială. Cluj-Napoca: Exe, 1994 [în
colab.].
Stare emoţională intensă şi adesea copleşitoare, în care
o persoană se gândeşte la celălalt în mod constant,
vrea să petreacă împreună cât mai mult timp şi
devine chiar nerealist în evaluarea acelei persoane.
 ◙ Teoria despre “iubirea-pasiune”
Ellen S. Berscheid şi Elaine Walster (Hatfield):
Interpersonal Attraction, Massachusetts, Addison-Wesley
Publishing (1969).
Condiţii pentru trăirea iubirii-pasiune:
☻ să înveţi că aşa ceva există
☻ să existe un ,,obiect” asupra căruia să fie
transferată starea emoţională (dragostea la prima
vedere; standarde culturale)
☻ să eticheteze trăirea ,,nebunia iubirii”
▲ Relaţiile cu ceilalţi se reduc, atenţia fiind focalizată
de un singur individ (R. Baron şi D. Byrne, 1987).
 Ellen S. Berscheid
Profesoară de psihologie, University of Minnesota

Notes on the social psychological study of

love. Impulse, 2006, 60, 5-13.
The psychology of interpersonal relationships. 
N.Y:  Prentice-Hall. (2005) [în colab.].
Measuring closeness:  The Relationship
Closeness Inventory (RCI) revisited.  În D.J.
Mashek şi A. Aron (eds.), The handbook of
closeness and intimacy (pp. 81-101). 
Mahwah, NJ:  Erlbaum. (2004) [în colab.]. 
Attraction and close relationships.  În D.T.
Gilbert, S.T. Fiske, & G. Lindzey (eds.),
The handbook of social psychology (4th ed.,
pp. 193-281).  New York:  McGraw-Hill.
(1998). [în colab.]. 
 Elaine Walster (Hatfield)
Profesoară de psihologie, Universitatea Stanford
Interpersonal Attraction (1978) [în
colab. cu Ellen S. Berscheid]
Equity: Theory and Research (1978)
[în colab.].
Love, sex, and intimacy: Their
psychology, biology, and history.
New York: Harper/Collins (l993)
[în colab.].
Emotional contagion. N.Y:
Cambridge Press (1994) [în colab.]
Love and sex: Cross-cultural
perspectives. N.Y.: Allyn and
Bacon (1995) [în colab.]
.
 ◙ Iubirea romantică (Dylan Evans, 2003/2005)

◘ Este o emoţie universală?

◙ Foarte probabil să fi fost prezentă în zorii istoriei
omenirii.
◙ Este prezentă în Cântarea cântărilor.
◙ Se întâlneşte şi în alte culturi, care nu au avut contact cu
cea europeană.
◙ A fost identificată în 90% dintre culturile studiate de
antropologi.
 Dylan Evans
University College Cork, Irlanda

Emotion, Evolution and Rationality.

Oxford: Oxford University Press,
2004 (ed.).
Placebo: The Belief Effect . London:
Harper Collins, 2003. Emotion: The
Science of Sentiment. Oxford:
Oxford University Press, 2001.
Introducing Evolutionary
Psychology. London: Icon, 1999 [în
colab. cu Oscar Zarate].
 ◙ Caracteristicile iubirii romantice

♥ atracţie sexuală faţă de o singură persoană

♥ nelinişte şi dor când persoana iubită este
absentă
♥ bucurie când este prezentă
♥ gesturi de curtoazie
Cel care a învăţat omenirea ce este iubirea
romantică: William Shakespeare
(1564 – 1616)

Prima pagină a colecţiei

operelor lui W. Shakespeare
(1623)
Stratford-upon-Avon
 ■ Teoria “Triunghiul iubirii”
(intimitate, pasiune, angajare)

☻Intimitate (intimacy) → legătură psihică

puternică (bucuria relaţiei, sprijin emoţional,
înţelegerea reciprocă)
☻ Pasiunea (passion) → componentă emoţional-
erotică (exitaţie fiziologică, dorinţa sexuală,
fericirea reîntâlnirii persoanei iubite)
☻ Angajarea (commitment) → decizia de a
râmâne împreună “la bine şi la rău” (a face
sacrificii pentru persoana iubită)
 Robert J. Sternberg (1949)
Profesor de psihologie la Tufts University
Intelligence, information processing,and
analogical reasoning: The componential
analysis of human abilities. Hillsdale, NJ:
Erlbaum (1977).
Beyond IQ: A triarchic theory of human
intelligence. N.Y.:Cambridge University
Press (1985).
The Triangle of Love: Intimacy, Passion,
Commitment. N.Y.: Basic Books (1988).
Metaphors of mind: Conceptions of the
nature of intelligence. N.Y.: Cambridge
University Press (1990).
Successful intelligence. N.Y.: Plume (1997).
Wisdom, Intelligence, and Creativity
Synthesized. N.Y.: Cambridge University
Press (2007).
◙ Modelul triunghiular al iubirii → tipuri de iubire :

1) simpatie – intimitate, fără pasiune şi angajare

2) iubire “nebună” – pasiune, lipsită de intimitate şi angajare
3) iubire loială – angajare, nu pasiune şi intimitate 
4) iubire romantică – pasiune şi intimitate, fără angajare
5) iubire camaraderie – intimitate şi responsabilitate, nu şi
pasiunie 
6) iubirea “la prima vedere” – pasiune şi angajare, nu şi
intimitate
7) iubirea “perfectă” – pasiune, angajare şi intimitate
8) lipsa iubirii
“Romeo şi Julieta” – ce tip de iubire?
☻ Iubirea (dragostea) camaraderie
Intimitate şi responsabilitate, nu şi pasiune
Transformarea iubirii “perfecte” în
“camaraderie”
Apariţia “iubirii camaraderie” depinde de
analiza “cost/beneficiu”
Angajarea creşte odată cu “beneficiile” şi
descreşte pe măsură ce “costurile” sporesc.
 ■ Gelozia
G = “Stare afectivă caracterizată de teama de a te
vedea deposedat de un lucru la care ţii (putere,
dragostea unei persoane)” (N. Sillamy, 1995/1996,
193).
G. implică: anxietate, frică, durere, nelinişti , însoţite
de simptome fizice ca: accelerarea ritmului inimii ,
goluri în stomac etc.
G. = Complex de emoţii: mânie, angoasă, iubire, ură,
umilinţă, ruşine, mâhnire.
Distincţia dintre gelozie şi invidie:
G = teama de a pierde ce este al tău în mod legitim.
I = dorinţa de a obţine ce este al altuia, fără a fi
legitim.
Tipologia geloziei
● G. normală / patologică
● G. la copii / tineri / adulţi
● G. generată de un pericol real / imaginar
● G. la bărbaţi / femei
● G. sexuală / emoţională
G. = emoţia este universală, fixată genetic (H. Wallon,
R. Linton) sau este de origine culturală
(O. Klineberg)?
G. la animale (cimpanzei, elefanţi)
 Ralph B. Hupka
Profesor de psihologie, University of California
Distincţie:
● culturi cu grad de gelozie ridicat (indienii
din America de Nord)
● culturi cu grad de gelozie scăzut (sudul
Indiei)
Diferenţe culturale în exprimarea geloziei:
câte culturi tot atâtea forme de exprimare a
geloziei.

R. B. Hupka şi Z. Zaleski. Romantic Jealousy and Romantic

Envy in Germany, Poland, and the United States. Cross-
Cultural Research, 1990, 24, 1-4, 17 - 28.
Sex Differences in Jealousy: Evolution or Social
Construction? Cross-Cultural Research, 1996, 30, 1, 24-
59.

G. la copii: ia uneori forme dramatice, agresivitate
(uneori simbolică) faţă de cei cu care impart
dragostea mamei (fraţi, surori).
G. la adulţi: în societăţile monogame, adulterul →
gelozie când:
● este generator de insecuritate (materială, afectivă)
● este diminuată valoarea personală (onoare, prestigiu).
 Cercetări psihosociologice

Elliot Aronson şi Ayla Pines M. (1988): persoanele

geloase sunt inclinate spre infidelitate (proiectează
acest comportament asupra partenerului).
Chestionar cu 200 de întrebări; răspunsuri scalate (1-7)
Rezultatele susţin ipoteza lui Robert G. Bringle:
Gelozia este corelată cu sentimentul de insecuritate şi
cu o imagine de sine negativa
Femeile (6,1) mai înclinate spre gelozie decât bărbaţii
(5) (7 = gelozie maximă) şi suferă mai intens (F =
6,3; B =5,4)
 Bibliografie Gelozie
Buss, David M. et al. Sex differences in jealousy:
Evolution, physiology, and psychology. Psychological
Science, 1992, 3, 4, 251-255.
Chelcea, Septimiu şi Chelcea, Adina (1990) Gelozia sau
“simpatia suferindă”. În Din universul autocunoaşterii
(pp. 79-83, Bucureşti: Ediura Militară.
Mathes, Eugene W. Men's Desire For Children Carrying
Their Genes and Sexual Jealousy: A Test of Paternity
Uncertainty as an Explanation of Male Sexual Jealousy.
Psychological Reports, 2005, 96, 3, 791-798.
Mathes, Eugene W. Relationship Between Short-term
Sexual Strategies and Sexual Jealousy. Psychological
Reports, 2005, 96, 1, 29-35.