de Liviu Rebreanu Cerința: Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți particularitățile de construcție ale unui personaj.
În elaborarea eseului,vei avea în vedere următoarele repere:
o -Încadrarea personajului într-o tipologie;precizarea statutului social,moral
și psihologic;ilustrarea statutului; o -Precizarea a cel puțin două trăsături de caracter și comentarea a două secvențe care să ilustrezeaceste trăsături; o -Analiza a două elemente de structură,compoziție și de limbaj semnificative pentru evoluția personajului (acțiunea,conflicte,mijloace de caracterizare,incipit și final). I. Introducere
Ion este protagonistul romanului ,,Ion”
scris de Liviu Rebreanu,un personaj complex care ilustrează tipologia țăranului prin numele său generic,evoluția sa ca personaj realist fiind determinată de mediul social în care trăiește. II. Cuprins -Încadrarea personajului într-o tipologie;precizarea statutului social,moral și psihologic;ilustrarea statutului;
Ion,din punct de vedere social,este un
țăran harnic,dar sărac,dornic de a obține avere cu orice preț.Instinctul posesiunii este puternic,setea de pământ îl stăpânește și îl îndeamnă la acțiuni imorale.Acesta profită de sentimentele Anei,fata lui Vasile Baciu,pe care o seduce doar pentru a-i moșteni averea și pentru a nu mai fi considerat ,,sărăntoc”.Tânarul își modifică astfel statutul social devenind un om înstărit,dar schimbându-și complet destinul. Din perspectiva morală,Ion reprezintă tipul omului arivist datorită doinței sale de a-și depăși condiția socială,folosind femeia ca mijloc de parvenire. Pentru acesta,pământul reprezintă stabilitate și statut social deci,cea mai bună dovadă că aparține categoriei umane superioare. Ion este văzut diferit de către personajele romanului;de către narator si familia Herdelea acesta era perceput ca un om harnic și silitor,Titu considerându-l cel mai isteț tânăr din sat,o trăsătură din care reiese și viclenia acestuia,iar la polul opus se află Vasile Baciu,care îl privește ca pe un sărăntoc și un tâlhar. Statutul psihologic al protagonistului este reliefat de cele două părți ale romanului, ,,Glasul pământului” și respectiv ,,Glasul iubirii”,acesta trăind mai muulte conflicte interioare. Inițial,pământul era dorința sa cea mai aprigă, însă după obținerea acestuia,Ion realizează că pământul nu are nicio importanță dacă nu o poate avea alături de el pe Florica,adevărata lui iubire. -Precizarea a cel puțin două trăsături de caracter și comentarea a două secvențe care să ilustrezeaceste trăsături
Dragostea pentru pământ a lui Ion este o
trăsătură definitorie a personajului,care îi ghidează cele mai multe dintre acțiuni. Aceasta se concetrează simbolic în scena sărutării pământului,devenind un substitut al iubirii pierdute.Pământul nu mai este un simplu obiect,ci devine o pasiune care schimbă destine („Îl cuprinse o poftă sălbatică să îmbrăţişeze huma, s-o crâmpoţească în sărutări. Întinse mâinile spre brazdele drepte, zgrunţuroase şi umede.”) O altă secvență semnificativă este cea a nunții dintre Ana si Ion care are loc în paralel cu cea a Laurei cu Pintea.Deși sunt diferite din punct de vedere cultural și social,se păstrează tradițiile și obiceiurile locului.Ion este caracterizat prin comportament ca fiind materialist și mincinos,acesta fiind preocupat de câți bani s-au strâns în loc să se bucure de eveniment. -Analiza a două elemente de structură,compoziție și de limbaj semnificative pentru evoluția personajului (acțiunea,conflicte,mijloace de caracterizare,incipit și final)
Evoluția personajului este afectată de conflictele
exterioare și interioare. Principalul conflict exterior este determinat de lupta pentru pământ dintre Ion și Vasile Baciu.Se poate vorbi și de conflicte secundare;între Ion și Simion Lungu,pentru o brazdă de pământ sau între Ion și George Bulbuc,mai întâi pentru Ana,iar apoi pentru Florica. Conflictul exterior este dublat de cel interior,între ,,Glasul pământului” și ,,Glasul iubirii”.Cele două chemări lăuntrice nu-l aruncă într-o situație limită,pentru că forța lor se manifestă succesiv,nu simultan;dorința de a avea atât avere cât și iubire îl conduce către un sfârșit tragic. În finalul romanului este prezentat momentul morții lui Ion care,din dorința de a avea tot ce își dorește,ajunge să eșueze tragic.Ion vrea să își recupereze iubirea pierdută,Florica,dar este surprins de George noaptea în curte și apoi ucis.Astfel,se încheie destinul celui ce nu a respectat legile morale. III.Concluzia
În concuzie,Ion reprezintă un personaj
complex care ilustrează tipologia țăranului prin intermediul căruia se concentrează mesajul moralizator al textului ce înfățișează, prin patimile sale,cele două dorințe ale omului:averea și iubirea. Totodata,prin spusele lui Eugen Lovinescu, ,,Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului,în slujba căruia pune o inteligență ascuțită,o viclenie proedurală și,mai ales,o voință imensă”.