PARTICULARITĂȚILE DE

CONSTRUCȚIE A PERSONAJULUI
PRINCIPAL

Text suport: ,,Ion”

de Liviu Rebreanu
 Cerința:
 Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți
particularitățile de construcție ale unui personaj.

 În elaborarea eseului,vei avea în vedere următoarele repere:

o -Încadrarea personajului într-o tipologie;precizarea statutului social,moral

și psihologic;ilustrarea statutului;
o -Precizarea a cel puțin două trăsături de caracter și comentarea a două
secvențe care să ilustrezeaceste trăsături;
o -Analiza a două elemente de structură,compoziție și de limbaj
semnificative pentru evoluția personajului (acțiunea,conflicte,mijloace de
caracterizare,incipit și final).
 I. Introducere

Ion este protagonistul romanului ,,Ion”

scris de Liviu Rebreanu,un personaj complex
care ilustrează tipologia țăranului prin numele
său generic,evoluția sa ca personaj realist fiind
determinată de mediul social în care trăiește.
 II. Cuprins
-Încadrarea personajului într-o tipologie;precizarea statutului social,moral și
psihologic;ilustrarea statutului;

 Ion,din punct de vedere social,este un

țăran harnic,dar sărac,dornic de a obține avere cu
orice preț.Instinctul posesiunii este puternic,setea
de pământ îl stăpânește și îl îndeamnă la acțiuni
imorale.Acesta profită de sentimentele Anei,fata lui
Vasile Baciu,pe care o seduce doar pentru a-i
moșteni averea și pentru a nu mai fi considerat
,,sărăntoc”.Tânarul își modifică astfel statutul
social devenind un om înstărit,dar schimbându-și
complet destinul.
 Din perspectiva morală,Ion reprezintă tipul omului
arivist datorită doinței sale de a-și depăși condiția
socială,folosind femeia ca mijloc de parvenire.
 Pentru acesta,pământul reprezintă stabilitate și statut social
deci,cea mai bună dovadă că aparține categoriei umane
superioare.
 Ion este văzut diferit de către personajele romanului;de
către narator si familia Herdelea acesta era perceput ca un om
harnic și silitor,Titu considerându-l cel mai isteț tânăr din sat,o
trăsătură din care reiese și viclenia acestuia,iar la polul opus
se află Vasile Baciu,care îl privește ca pe un sărăntoc și un
tâlhar.
 Statutul psihologic al protagonistului este
reliefat de cele două părți ale romanului, ,,Glasul
pământului” și respectiv ,,Glasul iubirii”,acesta
trăind mai muulte conflicte interioare.
 Inițial,pământul era dorința sa cea mai
aprigă, însă după obținerea acestuia,Ion
realizează că pământul nu are nicio importanță
dacă nu o poate avea alături de el pe
Florica,adevărata lui iubire.
-Precizarea a cel puțin două trăsături de caracter și comentarea a două secvențe
care să ilustrezeaceste trăsături

Dragostea pentru pământ a lui Ion este o

trăsătură definitorie a personajului,care îi ghidează
cele mai multe dintre acțiuni.
Aceasta se concetrează simbolic în scena sărutării
pământului,devenind un substitut al iubirii
pierdute.Pământul nu mai este un simplu obiect,ci
devine o pasiune care schimbă destine („Îl cuprinse o
poftă sălbatică să îmbrăţişeze huma, s-o crâmpoţească
în sărutări. Întinse mâinile spre brazdele drepte,
zgrunţuroase şi umede.”)
 O altă secvență semnificativă este cea a
nunții dintre Ana si Ion care are loc în paralel
cu cea a Laurei cu Pintea.Deși sunt diferite din
punct de vedere cultural și social,se păstrează
tradițiile și obiceiurile locului.Ion este
caracterizat prin comportament ca fiind
materialist și mincinos,acesta fiind preocupat
de câți bani s-au strâns în loc să se bucure de
eveniment.
-Analiza a două elemente de structură,compoziție și de limbaj semnificative
pentru evoluția personajului (acțiunea,conflicte,mijloace de
caracterizare,incipit și final)

 Evoluția personajului este afectată de conflictele

exterioare și interioare.
 Principalul conflict exterior este determinat de lupta
pentru pământ dintre Ion și Vasile Baciu.Se poate vorbi și
de conflicte secundare;între Ion și Simion Lungu,pentru o
brazdă de pământ sau între Ion și George Bulbuc,mai întâi
pentru Ana,iar apoi pentru Florica.
 Conflictul exterior este dublat de cel interior,între
,,Glasul pământului” și ,,Glasul iubirii”.Cele două chemări
lăuntrice nu-l aruncă într-o situație limită,pentru că forța
lor se manifestă succesiv,nu simultan;dorința de a avea
atât avere cât și iubire îl conduce către un sfârșit tragic.
 În finalul romanului este prezentat
momentul morții lui Ion care,din dorința de a
avea tot ce își dorește,ajunge să eșueze
tragic.Ion vrea să își recupereze iubirea
pierdută,Florica,dar este surprins de George
noaptea în curte și apoi ucis.Astfel,se încheie
destinul celui ce nu a respectat legile morale.
 III.Concluzia

 În concuzie,Ion reprezintă un personaj

complex care ilustrează tipologia țăranului prin
intermediul căruia se concentrează mesajul
moralizator al textului ce înfățișează, prin patimile
sale,cele două dorințe ale omului:averea și iubirea.
 Totodata,prin spusele lui Eugen Lovinescu,
,,Ion este expresia instinctului de stăpânire a
pământului,în slujba căruia pune o inteligență
ascuțită,o viclenie proedurală și,mai ales,o voință
imensă”.