Etica normativă și meta-etica,

text pt. curs 3 & seminar 3

• Gânditorul francez Edgar Morin scrie despre
ştiinţă că: „nu şi-a rezolvat problemele sale
elementare de adevăr, de etică, de legătură cu
finalităţile sociale. [...] Ne aflăm la începuturile
cunoaşterii [...], la începuturile conştiinţei. În fine,
nu ne aflăm în momentul unei posibile împliniri a
societăţilor istorice, ci abia la începuturile unei
veritabile hipercomplexităţi sociale.”(Edgar
Morin, Paradigma pierdută: natura umană, Iaşi,
Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1999, p. 229.)
 Etica normativă și meta-etica
• „[...] etica este unul dintre domeniile
raţiunii, dacă aşa ceva există. Din acest
motiv putem apăra raţiunea morală doar
abandonând meta-teoria în favoarea eticii
propriu-zise. Doar forţa intrinsecă a
gândirii morale de ordinul întâi poate
înfrunta îndoielile subiectivismului.”
• Thomas Nagel, Ultimul cuvânt
 Etica normativă și meta-etica,
text pt. curs 3 & seminar 3
• Studiile etice se disting în funcţie de două tipuri de
abordare: etica de ordinul întâi, numită şi etică
normativă şi cea de ordinul doi, numită şi meta-
etică.
I. În cadrul eticii normative sunt cuprinse preocupările
privind esenţa moralei, originea ei, sau istoricul
diverselor orientări, precum şi teoretizările privind
codul moral al unei comunităţi, sau al unei epoci,
sau al unui grup, adică acel ansamblu articulat de
principii, valori şi norme morale.
 Etica normativă și meta-etica
• Aceste abordări de ordinul întâi pot avea atât un
caracter teoretic, cât şi unul practic, pot avea
aplicabilitate în diverse contexte concrete, sau pot
fi pur ipotetice.
• Conţinutul lor vizează teme şi probleme specifice,
valorile, atitudinile, opţiunile, deciziile, acţiunile
din domeniul moralei.
• Toate acestea sunt ridicate la un nivel superior de
filosofare prin aceea că sunt raportate la condiţia
omului in lume, la destinul său, la natura umană.
 Etica normativă și meta-etica
• În privinţa manierei de tratare a temelor, putem
spune că sunt dezbătute diverse poziţii teoretice,
sunt argumentate, justificate, sau fundamentate
variate construcţii referitoare la cuprinsul
problemelor de etică, al principiilor, al conceptelor şi
categoriilor etice.
În istoria filosofiei, etica normativă a fost modalitatea
principală de abordare, iar marii filosofi ai moralei se
includ aici: Socrate, Platon, Aristotel, Seneca,Toma
d'Aquino, Spinoza, Hobbes, Kant, Hegel, Mill etc.)
 Etica normativă și meta-etica
II. În secolul al XX-lea, prin avântul filosofiei
analitice, a luat amploare şi meta-etica. Ea viza
fundamentarea gnoseologică şi analiza logică a
judecăţilor şi a normelor etice – acesta era
specificul ei, după cât se poate constata, mult
restrâns faţă de preocupările eticii normative. Însă
această turnură se explică prin chiar specificul şi
stilul analitic de filosofare.
 Etica normativă și meta-etica
• Printre reprezentanţii acestei abordări etice de
ordinul doi se regăsesc în principal autori anglo-
saxoni precum George Moore, Alfred Ayer,
Richard Hare.
• Ulterior etapei „puritane” a pozitivismului logic în
filosofia morală analitică, au apărut autori care
îmbină preocupări de meta-etică şi altele de
etică normativă, sau chiar la care predomină cea
din urmă (v. Thomas Nagel, Bernard Williams,
Robert Nozick).
 Etica normativă și meta-etica
• În genere, ceea ce vizează meta-etica
este forma logică a judecăţilor morale, a
regulilor etice generale, a argumentelor
şi obiecţiilor dezbătute.
• Ceea ce nu face obiectul eticii de ordinul
doi este tocmai conţinutul judecăţilor,
regulilor, argumentelor, latura aceasta
ce cuprinde evaluări, îndemnuri, critici,
valori promovate etc.
 Etica normativă și meta-etica
• Teme şi probleme de meta-etică sunt,
de pildă, relaţia logică dintre credinţele
morale şi cele factuale, clarificarea
limbajului comun folosit în morală,
problema subiectivităţii sau
obiectivităţii judecăţilor etice, a
raţionamentului moral etc.
 Etica normativă și meta-etica
• Dincolo de realizările posibile şi de cele
înregistrate şi consacrate deja pe terenul
eticii de ordinul doi, se poate percepe, în
opinia noastră, o limitare, o scădere a mizei
teoretice implicate meta-etică. Însăşi
denumirea sa formată printr-un prefix pare să
stăruiască a aminti mereu că originea
adevăratelor probleme, cele care implică
mize existenţiale, se găseşte cumva ignorată,
ocolită.
 Etica normativă și meta-etica
• În sensul acesta putem interpreta şi opiniile a
doi filosofi analitici contemporani. De pildă,
Thomas Nagel susţine necesitatea de a ne
plasa pe noi înşine în lume pentru a putea
dezbate cu privire la ceea ce e moralmente
corect, considerându-ne, individual sau
colectiv, „nişte supuşi ai ordinii raţiunii mai
degrabă decât nişte creatori ai ei.”[ T. Nagel,
Ultimul cuvânt, Bucureşti, Editura All, 1998,
p. 162.]
 Etica normativă și meta-etica
Al doilea, filosoful Bernard Williams, susține:
„argumentarea analitică – specialitatea filosofului – poate
juca, desigur, un rol în aprofundarea înţelegerii. Dar scopul
este aprofundarea înţelegerii, adică a deveni conştienţi, într-
un mod mai pătrunzător şi mai onest, de ceea ce se spune,
se gândeşte şi se simte. Filosofia ne îndeamnă (...) să ne
întrebăm dacă ceea ce spunem în domeniul moralităţii este
adevărat. Un lucru pe care l-am simţit scriind lucrarea de
faţă şi pe care îl simt şi acum, încă mai acut, este că e vital
să nu uităm şi o altă întrebare legată de moralitate şi de
filosofia moralei – cât de sincer sună ceea ce spunem.” [B.
Williams, Introducere în etică, Bucureşti, Alternative, 1993,
p. 10.]
•citat: „Orice om este deopotrivă universalul
omenesc şi excepţia de la acesta.”
• (Søren Kierkegaard, Sau – sau)
• TEMĂ SEMINAR 3:
• Sintetizați în două definiții sau descrieri
care este specificul eticii normative si cel
al meta-eticii.
• Trimiteți definițiile/descrierile prin mail, la:
coramatei@yahoo.com, precizând
numele, specializarea (CRP/RISE) si titlul:
„Seminar 3, Etică și int. ac.”