Bronșiolita acuta la

copii
Grupa 17, Seria II
Cuprins
1 Definiție
2 Fiziopatologie
3 Cauze și factori de risc
4 Semne și simptome
5 Prognostic
6 Diagnostic
7 Tratament primar
8 tratament farmacologic
9 Complicații
10 Prevenție
1 Bronşiolita acută la copii
Bronşiolita este o leziune inflamatorie acută a bronhiilor, cauzată de obicei de o
infecție virală.
Cel mai adesea bronșiolita afectează bebeluşii şi copiii mici, deoarece căile lor
respiratorii sunt mici și se pot bloca mai uşor decât ale copiilor mai mari sau ale
adulţilor. De obicei, apare în primii doi ani de viaţă, fiind frecventă între trei şi
șase luni.
Bronşiolita este cauzată, de regulă, de o infecţie virală, cel mai adesea cu virusul
sinciţial respirator (VSR).
2 Fiziopatologie
Bronhiolele sunt cai respiratorii mici, fara cartilaje si glande submucosae. Infectia virala cauzata in cea
mai mare parte de virusul sinctial respirator,este foarte contagioasa si se transmite prin contact
direct,de la o persoana la alta prin secretii respiratorii, prin picaturi Pflugge.
La nivel bronhiolar virusul produce:
-cresterea secretiei de mucus;
-bronhoconstrictie/obstructie bronsica;
-moartea celulelor alveolare,invazie virala;
-retentia aerului;
-atelectazie;
-reducerea ventilatiei si modificarea raportului ventilatie-perfuzie;
- dispnee
3
FACTORI DE RISC :
CAUZE:

-Virusul sincțial respirator; - Nașterea premature;

-Metapneumovirus – este al doilea cel mai
comun virus care cauzează bronșiolita;
-Adenovirusul;
-Rhinovirus;
-Enterovirus;
-Chlamydophilia pneumonie
-Mycoplasma pneumonie inovirus;
- Greutatea mică la naștere;
- Vârstă mai mică de 12 saptămâni;
- Probleme congenitale ale inimii;
- Epilepsie;
- Diabeticii insulino-dependenți;
- Sindrom Down;
- Probleme congenitale ale căilor respiratorii;
- Boli pulmonare corniceBoli neurologice;

Alăptatul este considerat un mod de protejare și trebuie

încurajat, din motivul acesta sau din alte motive.
4 Semne și simptome
Simptomele imediate se manifestă prin: scăderea poftei de mâncare,
creșterea secreției nazale care este seroasă (coriză), strănut, febră 38-39˚C.
La interval de cateva zile apar: tuse frecventă, polipnee, wheezing
(simptom distinctiv) însoțit de dificultăți de respirație.
Pentru copiii alimentati la sân sau cu biberonul apar dificultăți ale
deglutiției.
La sugar, examenul fizic mai evidențiază: torace destins, scăderea ratei
respiratorii la 60-80 respirații pe minut, retracții intercostale și subcostale,
hipersonoritate difuză(predominant bazală), raluri crepitante și subcrepitante
disseminate.
5 Prognoză
Infecția acuta a tractului respirator la copii mai mici de 5 ani este încă principala
cauză a mortalitații timpurii. In 2000 infecția acuta a tractului respirator a fost
răspunzătoare de moartea a aproximativ 1.9 milioane oameni de pe tot glubul,
70% dintre decese având loc în Africa și Asia de Sud.
Bronșiolita este o boala infecțioasă auto-limitata. Terapia se bazează pe
tratament de susținere, oxigenare, hidratare și controlul febrei. Cu o
recunoaștere și tratare din timp, prognoza este de obicei foarte bună. Durata boli
este de obicei 7-10 zile, dar puțini rămân bolnavi și pentru mai multe săptămâni.
Deși bronșiolita a fost identificată ca un factor de risc pentru astm, aceasta nu
înseamnă neaparat ca implică o legatură de cauzalitate.
6 Diagnosticul
Diagnosticul se pune având in vedere vârsta asociată cu frecvența și apariția bolii în
funcție de sezon, prezența virusului infecțios corizalia si a respirației șuierătoare
care se identifică după ascultarea ambilor plămâni ai pacientului. Hipoxia este cel
mai bun indicator al unei boli grave și se asociaza de obicei cu un grad crescut al
tahipneei (> 50 respiratii/minut). Apneea apare mai devreme in decursul unei boli
grave și poate reprezenta principalul simptom al acesteia. Rareori durează mai mult
de câteva zile, dar cu toate acestea exista uneori pacienți care necesita intubație și
ventilație mecanică.
Investigații:
- Pulsoximetrie (determinarea saturatiei oxigenului in sangele periferic);
-Aspiratie nasofaringiana pentru: Testare rapida a virusului sincițial respirator
(VSR), Culturi virale de VSR, virusurile gripale A si B, virusul paragripal
-CXR (trebuie efectuată numai în cazul în care există o incertitudine de diagnostic)
7 Tratament primar
Ce mai mulți copii vor avea boli ușoare, auto-limitante care pot fi tratate
acasă. Măsurile de susținere sunt principalele aspecte al tratamentului,
dând atenție la administrarea de fluide, nutriție și controlul temperaturii. În
practica generala, rolul medicului este de a evalua severitatea curentă a
bolii iar pentru cei cu boala mai usoara să îi monitorizeze.
Trebuie să se considere dacă boala este în primele stagii când copilul este
mai predispus să devina mai rău înainte de a îmbunatatii. Parinții trebuie să
fiu ghidați să determina deteriorarile și de a solicita reexaminare medicala
dacă s-ar întampla acest lucru. În majoritatea cazurilor, bronșiolita durează
7-10 zile cu 70% asimptomatic pentru două săptămaîni și doar pentru un
mic subgrup simptomatic la patru saptamani.
8 Tratament farmacologic
Agoniști beta2 cu durată scurtă de acțiune: Albuterol (=salbutamol)
-Soluție de nebulizare (5 mg/mL) 0,05 mg/mL (min 1,25 max. 2,5) in 2-3 mL De SF la 4-6 ore sau
premixat 2,5 mg/3 mL de SF la 4-6 ore
-Inhalator dozator 90 µg per puf 1-2 pufuri la 3-4 ore
-Suspensie 2 mg/5 mL, 0,1 mg/kg pe doza la 6-8 ore

Antibiotice: monoclonale: Palivumab (Synagis) : 15mg/kg IM o doza pe luna (VSR)

-Ampicilina sub 20 de kg: 50 mg/kg/ day po la 6-8 ore; peste 20 kg: 250 mg po la 6 ore; sub 40 de kg intre
25-50 mg/kg/zi la 6-8 ore, iv sau im; peste 40 kg: 250-500 mg iv sau im la 6 ore;
-Ribavirina(Rebetol) Pentru VSR 20mg/ mL;
-Cefatoxima sub 50 kg: 50-200 mg/kg/zi IV sau IM la 6-8 ore;

Decongestionante: -Oxymetazolina (Afrin) ;

8 Tratament farmacologic
Costicosteroizi: -Prednison sub 12 ani 1mg/kg po la 12 ore timp de 5 zile, apoi 0,5-1 mg/kg la 12
ore timp 5 zile, apoi 0,5 mg/kg la 24 ore pentru 11-21 zile
- Prednisolon 1-2 mg/kg po pe zi. “Doza de atac” max 60 mg pe zi x 3-10 zile;
-Metilprednisolon (Medrol, Solu- Medrol) sub 12 ani 1-2 mg/kg iv sau im, sa nu
depașeasca 60 mg/zi
Steroizi inhalatorii Beclometazona Vanceril DS (84 µg per puf) 2 pufuri de ori pe zi
Flunisolid (Aerobid) (250 µg per puf) 2 pufuri de doua ori pe zi
Fluticason (Flovent) (10, 44 și 220 µg per puf) 2 pufuri de doua ori pe zi
Agenți anticolinergici Bromura de ipratropium (Atrovent)
Nebulizator (0,25 mg/mL) 0,25-0,5 mg la 6 ore
Inhalator dozator (18 µg pe puf) 1-2 pufuri la 6 ore
9 Complicații
Majoritatea copiilor sănătoși înaintea episodului bronșiolitic se vindeca fără complicații însă
dispariția simptomele poate dura cateva săptămîni. Poate fi necesară terapia cu oxigen după
externare. În urma infectării cu virusul respirator sincițial poate apărea un șuierat (wheezing) în
timpul respirației însă sechelele infectării cu adenovirusuri pot cuprinde bronșiectazie sau
afectarea țesutului pulmonar. O infecția cu acesti patogeni poate duce și la deficiențe
imunologice cu infecții recurente.
Principalele Complicații:
-traume cauzate de ventilația artificiala;
-infecții nosocomiale;
-aritmii induse de agoniști Beta;
-anormalități metabolice sau nutriționale;
 10 Prevenție
Virusul sincitial respirator (VSR) este transmis prin contactul direct cu secrețiile pacienților infectați. O atenție deosebita
trebuie acordata igienei pentru a evita contaminarea personalului medical.
Eforturile depuse pentru a dezvolta un vaccin împotriva VSR au fost în zadar.

S-a demonstrat ca profilaxia activă folosind VSR imunoglobulină intravenos previne VSR în cazul pacienților cu risc înalt de
contaminare, deși un preparat de anticorpi monoclonali denumit Palivizumab este o soluție mai convenabila.

S-a ajuns la concluzia ca utilizarea palivizumab pentru copiii născuți între 32-35 săptămâni, ce nu au boli pulmonare cronice și sunt mai
tineri de 6 luni de la începutul sezonului VSR, pot beneficia de profilaxie VSR dacă se observă cel puțin 2 dintre următoarele:

-îngrijire permanenta;

- frați sau surori cu vârste peste 8 ani;

- expunere pasiva la fumat;

- anomalii ale căilor respiratorii;

- boli neuromusculare;
Echipa:
Mohssen Bashaer
Morărescu Martha
Moroianu Alina
Moroianu Andreea
Mușat Ioana
Neacșa Cristina
Neacșu Andra
Neacșu Andreea
Neacșu Iulia
și Mușoiu Horia
Bibliografie
http://emedicine.medscape.com/pediatrics_general#infectious (article/961963-overview)
Author Lucian Kenneth DeNicola, MD, MS, FAAP, FCCM Professor, Department of Pediatrics,
University of Florida Health Science Center at Jacksonville;
Medicina de urgenta, Ghid pentru studiu comprehensive, Ediția a Șasea/Prima ediție in limba
română, Volum I, C.P.S.S.