PREZENTARE DE CAZ

ALERGOLOGIE
MEDIC REZIDENT MEDICINA MUNCII
AN III

Dr. LUPU CRISTINA ELENA

Pacientă N. A-M. in varstă de 42 de ani ,este transferata pe data de
14.06.2018 de pe sectia Medicina Interna a Spitaluli Judetean Bistrita
la Clinica Medicala III Cluj Napoca cu următoarele acuze:
1. dispnee inspiratorie la eforturi mici

2. dispnee paroxistică nocturnă,

3. tuse cu expectoratie muco-purulenta

4. wheezing
5. fatigabilitate

6. astenie

7. palpitatii

8. transpitaii nocturne
Pacienta cu Astm bronsic ( in evidenta de la varsta de 23 ani),
sarcina 25 saptamani, cu Gripa A1H1 ( confirmata pe
9.03.2018 ), cu repetate internarii in Spitalul Judetean Bistrita
Sectia Interne se reinterneaza dupa un debut brusc cu criza de
dispnee, tuse muco-purulenta, papitaii, urmând tratament cu
Symbicord160/4,5 mg 2x1 puff/zi, Ventolin 1 puff la nevoie ,
Loratadina 5mg 1 Tb/zi, Cefort 1g, oxigenoterapie intermitenta
avand o evolutie clinica trenanta, crizele de dispnee amplificandu-
se, bolnava necesitand oxgen si cotizon de urgenta.

Afirmativ, pacienta este cunoscută cu sensibilitate

medicamentoasa la Aspirina, vegetatii adenoide nazale si la nivelul
sinusurilor , teren atopic( acarieni, par de animale), rinita alergica
si sinuzita maxilara, leucocitoza , pneumonie interstitiala si IRC.
 AHC- mama/ tata-neaga
- bunica- pneumonie ?, TBC

APP – alergii la acarieni, par de animale( 1999)

-Astm bronsic(2003)
- Polipoza naza ( ablatie in 2004 si 2010)
- Sinuzita maxilla si frontala (2004)
- Rinita alergica, sensibilitate la AINS ( Aspirina)
-Insuficineta respiratorie cronica acutizata (2018)
-Leucocitoza (2018)

CVM- corespunzatoare
-nefumataore
-nu consuma alcool
-cafea: o cana /zi
ISTORICUL BOLII
 Pacienta in varsta de 42 ani de profesie Psiho-pedagog la
Directa Generala de Asistenta Sociala si Protecta
Copilului se prezinta pe Sectia de Medicina Interna a
Spitalul Judetean Bistrita Sectia Interne pentru debut
brusc cu crize de dispnee, tuse muco-purulenta, papitaii,
astenie, fatigabilitate.
 Pacienta se reinterneaza pentru investigatii si tratament
de specialitate urmand apoi sa fie transferata datorita
evolutii nefavorabile in Clinica Medicala III Cluj
Napoca.
MEDIC REZIDENT MEDICINA
MUNCII AN III

 Dr. NEGRU LAURENTIU

 EXAMEN CLINIC OBIECTIV
 Pacienta supraponderala
 Starea generala usor influențata

 Aparat respirator: MV fiziologic cu expir prelungit, fara raluri,

SaO2=98%
 Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, fara sufluri
supraadaugate, AV=83/min; TA=118/84 mmHg.
MEDICATIE DE FOND ADMINISTRATA
INAINTE DE INTERNARE

 Foster 100/6mcg 1-0-1 puff/zi

 Singulair 10mg 0-0-1 /zi

 Aerius 5mg 1-0-0 /zi

 Benralizumab 30mg sc (terapie biologica - 3 doze administrate

pana in prezent)
 PARACLINIC
 Examinari biochimice și umorale
- oct 2019 – sdr. Inflamator, hipereozinofilie
- ian 2020 / mar 2020 internare Hematologie: sdr hipereozinofilic,
mutatie FIP1L1-PDGFRA negativa, proteina eozinofil-cationica
crescuta, angiotensin-convertaza negativa, alfa-1-antitrpsina negativa –
se infirma prezenta unei hipereozinofilii de cauza primara
- feb 2020 internare Reumatologie: factor reumatoid negativ; C3, C4,
IgA, IgM, IgG, IgE valori normale; FT4, TSH negative; CIC si pANCA
negative – se infirma prezenta unei afectiuni reumatologice
- mar 2020: leucocitoza usoara cu Eo 0% (sub trat cu Benralizumab);
sideropenie
 DIAGNOSTIC
• Astm bronsic sever treapta v de tratament (Benralizumab)
• Insuficienta respiratorie cronica
• Rinita alergica persistenta moderata
• Polipoza nazala operata
• Reactie de hipersensibilitate in contextul administrarii de aspirina
• Steatoza hepatica metabolica
• Colecist malformat
• Sideropenie in observatie
• Suprapondere
MEDIC REZIDENT MEDICINA MUNCII AN III

 Dr. NEAG ECATERINA

PLAN DE RECUPERARE ȘI
TRATAMENT
Tratament medicamentos:
 Foster 100/6 mcg 1-0-1 puff/zi (maxim 6-8 puff/zi)
timp de 6 luni
 Singulair 10 mg 0-0-1 cp/zi timp de 6 luni

 Aerius 5 mg 1-0-0 tb/zi timp de 6 luni

 Benralizumab 30 mg s.c (a cincea doza) urmatoarea

peste 8 saptamani
FASENRA (BENRALIZUMAB)

 Este un produs AstraZeneca, este un anticorp monoclonal îndreptat

împotriva subunității alfa a receptorului pentru interleukina 5 –
IL5RA sau CD125. IL-5 este o citokină produsă de celulele T helper
care stimulează diferențierea, activarea și supraviețuirea eozinofilelor.
 Fasenra este primul medicament biologic aprobat în UE, SUA,
Japonia, ca tratament de menținere la pacienții adulți cu astm bronșic
eozinofilic sever.
 Se utilizeaza ca terapie adaugata la adulti cu astm bronsic sever care
nu este controlat in mod adecvat prin administrarea inhalatorie a unei
doze mari de corticosteroizi, impreuna cu medicamente numite beta-
agonisti cu durata lunga de actiune.
 Fasenra este disponibil sub forma de solutie injectabila ambalata in
seringi preumplute cu doza fixa pentru injectare.
 Cele mai frecvent raportate reacții adverse în timpul
tratamentului sunt cefaleea (8%) și faringita (3%).

 Se păstreaza la frigider (2°C - 8°C). Poate fi păstrat la

temperatura camerei până la 25°C maximum 14 zile. După ce
este scos din frigider, Fasenra trebuie utilizat în termen de 14
zile sau aruncat. Se pastreaza seringa preumplută/stiloul
injector preumplut (Fasenra Pen) în ambalajul original pentru a
fi protejat de lumină.

 Fasenra trebuie administrat atata timp cat tratamentul este

considerat benefic pentru pacient, iar oportunitatea continuarii
terapiei trebuie reevaluata de medic cel putin o data pe an.
CUM ACTIONEAZA FASENRA?
 In astmul bronsic eozinofilic, simptomele sunt asociate cu
prezenta unui numar prea mare de celule albe, numite
eozinofile, in sange si in sputa din plamani. Substanta activa din
componenta Fasenra, benralizumabul, este un anticorp
monoclonal (un tip de proteina) conceputa pentru a se lega de
receptori (tinte) numiti receptori pentru interleukina-5 de pe
suprafata eozinofilelor. Prin legarea de receptorii de
interleukina-5, Fasenra determina activarea sistemul imunitar
(mecanismele naturale de aparare ale organismului) pentru a
distruge eozinofilele din sange si din plamani.

 Acestlucru contribuie la diminuarea inflamatiei, determinand

reducerea numarului crizelor de astm bronsic si a simptomelor.
 AstraZeneca în cadrul Congresului Societății
Europene de Boli Respiratorii, Paris, 2018 a prezentat
rezultatele studiului de extensie de faza III, asupra
siguranței și eficacității pe termen lung a Fasenra
(benralizumab) ca tratament suplimentar pentru
controlul astmului eozinofilic sever.

 Concluzie: 74% din pacienții cu astm eozinofilic

sever în al doilea an de tratament cu benralizumab nu
au avut exacerbări.
RECOMANDĂRI
 Administarea corectă a medicației
 Diferențierea clară între medicația de fond (tip “controller”) și
medicația de criză (tip “reliever”).
 Automonitorizarea bolii și evaluarea controlului acesteia
utilizând simptomele cheie și dacă este posibil PEF-ul.
 Recunoașterea semnelor care arată înrăutățirea bolii și măsurile
corespunzatoare ce trebuie luate.
 Pierderea în greutate - dieta usoara sau un program regulat de
sport sau fitness.
 Menținerea unei posturi corecte - pentru o respiraţie fiziologică
cuprinde întreg corpul, dar mai ales muşchii posturii şi cei
accesorii ai respiraţie.
 Reeducare respiratorie - se urmăreşte dirijarea aerului la
nivelul căilor respiratorii superioare, reeducarea respiraţiei
costale, a celei diafragmatice şi controlul şi coordonarea
respiraţiei.
 Kinetoterapia respiratorie realizată in salină va avea un efect
mai mare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statusului respirator
şi scăderea până la dispariţia crizelor de astm.
 Renuntarea la fumat - produce degradarea accelerata a
plamanului: bronhiile se ingusteaza, se secreta mai
mult mucus bronsic, tesutul pulmonar isi pierde elasticitatea.
 Dispensarizare activa prin medicul de familie.
MEDIC REZIDENT MEDICINA MUNCII AN
III

 Dr. MICLEA ALEXANDRA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
 BPOC – expunerea la noxe profesionale, istoric indelungat
de bronsita cronica si exacerbari frecvente in context de
infectii respiratorii. Functional: sdr. Obstructiv
ireversibil/partial reversibil cu hiperinflatie insotit sau nu de
emfizem;

 Bronsiolita obliteranta – exclusa pe baza investigatiilor

functionale si a contextului de aparitie;

 Alveolita alergica – test de provocare bronsica (nu s-a

efectuat):tulburari obstructive in cadrul astmului si afectarea
factorului de transfer(tulburarea difuziunii) in cadrul
alveolitei;
 Disfunctia de corzi vocale – apare in special la tineri, wheezing cu
maximum de intensitate laringian, expirator/inspirator, dispare in
somn, evolutie in crize, fara raspuns la bronhodilatatoare,
spirometric curba inspiratorie aplatizata, exclusa prin consult
ORL;

 Obstructie de cai aeriene mari prin corpi straini sau stenoze –

adenopatii, tumori, edem glotic. Se confirma prin examen
bronhoscopic – nu s-a efectuat;

 Refluxul gastroesofagian – pacient supraponderal, gurmand,

consumator de bauturi alcoolice/carbogazoase cu obiceiul
decubitului imediat postprandial, pacient in tratament cu anumite
medicamente(AINS sau AIS, teofiline, anticolinergice), diagnostic
prin endoscopie, monitorizare pH esofagian timp de 24 ore
concomitent cu evaluare functionala pulmonara – nu s-a efectuat.
 Insuficienta cardiaca stanga – exclusa prin consult cardiologic;

 HTA – tusea medicamentoasa la IECA apare la 5-20% din

cazuri si se pot asocia cu bronhospasm la astmatici (inclusiv
hiperkalemie la varstnici, Edem Quincke, reactii anafilactice)
exclusa prin consult cardiologic.
MEDIC REZIDENT MEDICINA MUNCII AN
III

 Dr. BALINT DANIELA

 COMPLICATII POSIBILE
 Complicațiile astmului bronșic:
• Complicaţii în timpul accesului:
1. pneumotoraxul spontan
2. atelectazia pulmonară
3. fracturarea coastelor
• Complicaţii ce apar între accese:
1. pneumonii
2. bronşiectazii
3. emfizem pulmonar
4. cordul pulmonar cronic
5. aspergiloza bronhopulmonară alergică
COMPLICATIILE POSIBILE
 scaderea calitatii somnului si deprecierea calitatii vietii;
 Scaderea activitatii fizice ( diabet zaharat, tensiune
arteriala, suprapondere, depresie)
 ingustarea permanenta a cailor respiratorii;

 frecventa mare a crizelor de astm severe ce pun viata

pacientului in pericol;
 efecte secundare ale tratamentului medicamentos.
COMPLICATII POSIBILE
 Reactii adverse tratament
Tabelul I. Clasificarea reacțiilor adverse medicamentoase, dupa Rawlins și
Thompson

Tipul A (85-90%xRAM* ) Tipul B (10-15%xRAM)

- previzibile, legate de acțiunea - imprevizibile**
farmacologică a medicamentului - independente de acțiunea farmacologică
- pot afecta orice individ, daca sunt - sunt reacții de hipersensibilitate mediate
administrate într-o anumită doză sau imunologic sau prin alte mecanisme, ce survin la
într-un anumit ritm pacienți susceptibili
COMPLICATII POSIBILE
 Efecte adverse corticosteroizi inhalatori
-candidoza orala
-disfonie
-tendinta usor mai crescuta la sangerare

 Efecte adverse bronhodilatatoare

-palpitatii
-artimii
-tremor
-cefalee
COMPLICATII POSIBILE
 Efecte adverse antileucotriene
-cefalee
-dureri abdominale
-infectia cailor aeriene superioare
-diaree, greata
 Efecte adverse desloratadina

-oboseală
-xerostomie
-cefalee
BERNALIZUMAB
 Efecte adverse:
-anafilaxie
-cefalee
-febră
- reacție la locul injectării (de exemplu, durere, înroșire,
mâncărimi, umflare în apropierea locului unde a fost
administrată injecția)
PROGNOSTIC
 "quo ad vitam", rezervat
 "quo ad sanationem“-"restitutio ad integrum“ rezervat

 "quo ad laborem” - nefavorabil

In functie de aparitia complicatiilor.

 Predispoziție spre asocierea cu infecții acute

 Evoluție imprevizibilă.
PARTICULARITATEA CAZULUI
 VA ROG SA ISI SCRIE FIECARE O PARERE!!!

EU AS ZICE :
 ASOCIEREA CU GRIPA AH1N1

 SEVERITATEA CAZULUI IN ASOCIERE CU

VARSTA
VA MULTUMIM!!