ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR

ETNOGENEZA
CRONOLOGIE SUMARĂ
• 82-44 î. Chr – Burebista - Primul unificator al triburilor geto-dace
• 87-106 d. Chr – Decebal - Al doilea unificator al triburilor geto-dace
• 101-102; 105-106 - Împăratul roman Traian cucereşte Dacia în urma
a două războaie daco–romane
• Se desfăşoară procesul de romanizare a geto-dacilor
• 271-274 – retragerea aureliană – împăratul Aurelian ordonă
retragerea armatei şi administraţiei romane din Dacia

• Sec VI – slavii se stabilesc temporar la Nordul Dunării în zonele

locuite de daco-romani
• 602- slavii trec masiv la Sudul Dunării. Are loc slavizarea unei mari
părţi a zonei balcanice. Puţinii slavi rămaşi la nord sunt asimilaţi
• Sec. I-VIII - Etnogeneza românească – presupune contopirea a trei
popoare: daci, romani, slavi. Este consecinţa a două procese
istorice: romanizarea geto-dacilor (sec. I-III) şi asimilarea slavilor
(sec. VI-VIII)
 DEFINIŢII / Etnogeneza
ETNOGENEZA ROMÂNILOR - procesul de formare a
poporului român şi a limbii române)
• CÂND → in primul mileniu al erei creştine
• UNDE → la nordul Dunării (in spaţiul carpato-danubiano-pontic) dar şi la Sudul Dunării
• CUM → prin contopirea a trei elemente etno-lingvistice (straturi etno-lingvistice)

STRATURI / LIMBA ROMÂNĂ- formată din trei componente

lingvistice:
• substratul geto-dac: aprox.160 cuvinte
• stratul latin: 60% din vocabular, morfologia şi sintaxa latină
• adstratul slav: 20% din vocabular

ETAPE/PROCESE
• sinteza daco-romană (romanizarea geto-dacilor)---- sec. I-III
• asimilarea slavilor (de către daco-romani) ----sec. VI-VIII
 ROMANIZAREA Până in 602
GETO-DACII preiau elemente de cultură spirituală (limbă, religie,etc) şi materială
APARIŢIA DACO-ROMANILOR

Elementul de adstrat
SLAVII
ASIMILAREA SLAVILOR DE CĂTRE DACO-ROMANI
După 602

FORMAREA POPORULUI ROMÂN

ŞI A LIMBII ROMÂNE
ROMANIZAREA → proces cultural prin care un popor cucerit de
romani (ex. Geto-dacii) adoptă in timp:
– Elemente de cultură spirituală: limba latină, tradiţii, obiceiuri, mod de viaţă, religia,
cultura
– Elemente de cultură materială: vestimentaţie, arme, unelte, ceramică, arhitectura, etc.

ETAPELE ROMANIZĂRII:
a. Etapa preliminară – sec. I î. Chr-sec. I d. Chr - daco-geţii preiau în urma schimburilor comerciale
elemente de cultură materială romană: arme, ceramică, monedă, vestimentaţie, unelte etc.
b. Etapa propriu-zisă: 106 – 271/274 – romanizarea are un caracter organizat
c. Etapa de după 271: -continuarea romanizării datorită păstrării legăturilor cu lumea romană.
Are loc romanizarea dacilor liberi (cei din Maramureş şi Moldova)

• Ocupaţia romană temporară la N. Dunării în timpul împăraţilor Constantin cel Mare (306- 337)
şi Iustinian (527-565). Totodată se manifestă răspâdirea creştinismului în limba latină în spaţiul
nord-dunărean in intreg spaţiu locuit de daco-romani.
SUBSTRATUL GETO-DAC
GETO-DACII / Popor indo-european, ramura nord-dunăreană a tracilor.

CARACTERISTICILE CIVILIZAŢIEI GETO-DACE

• Organizare politică
• Organizare socială
• Religia

Organizare politică: grupaţi in sate, in triburi şi uniuni de triburi conduse de un

basileu (izv. greceşti)/ rege (izv. latine) cu reşedinţa într-o aşezare fortificată numită
dava (Sucidava, Rusidava, Buridava, Sarmizegetusa,etc)

Organizare socială: - nobili războinici (tarabostes-izv.greceşti; pileati-izvoare

latine), conducători ai satelor precum şi ţărani, oameni liberi (comati)

Religia → politeistă (credinţa in mai mulţi zei). Zeitate supremă este Zalmoxis.
Practică sacrificii umane. Cred in existenţa a două lumi şi in viaţa de apoi.
Există o structură ierarhică preoţească. Este cunoscut marele preot Deceneu
(in timpul regelui Burebista)
 RĂZBOAIELE DACO-ROMANE
din timpul regelui geto-dac DECEBAL
CONFRUNTĂRI CU ÎMPĂRATUL DOMITIAN
87 – Gen. Cornelius Fuscus este înfrânt
88 - Gen. Tetius Iulianus obţine victoria de la Tapae
89 – “ PACEA DIN 89”- Decebal devine rege clientelar al Romei: → primeşte bani,
maşini de război şi instructori militari. Se obligă să lupte împotriva duşmanilor
Romei
. CONF RUNT ĂR I CU ÎMP ĂRATU L T RAIAN
101-102 Primul război daco-roman: → Decebal este infrânt la Tapae şi la Adamclisi
102 – “ PACEA DIN 102” Decebal trebuie să dărâme cetăţile, să predea maşinile de
război şi prizonierii romani şi să plătească tribut
105-106 Al doilea război daco-roman. Sarmizegetusa este cucerită. Decebal se
sinucide. Dacia devine PROVINCIE ROMANĂ

Aug. 106. Printr-un decret imperial este organizată provincia romană DACIA (formată
din teritoriile actualelor provincii Oltenia, Transilvania, Banat). Dobrogea este integrată
incă din anul 46 d. Chr in provincia romană Moesia Inferior.
In Moldova si Maramureş rămân dacii liberi (triburile carpilor, costobocilor, etc)
 FACTORII ROMANIZĂRII
Coloniştii/urbanizarea, armata/veteranii→→ familiile mixte dar
şi administraţia, şcoala, justiţia, comerţul, religia, etc

• Coloniştii/Urbanizarea→ coloniştii sunt veniţi din

toată lumea romană, in special ca mineri, meşteşugari,
negustori dar şi ţărani. Ei intemeiază sau dezvoltă in
special aşezări urbane de tip oraşe, municipii, colonii
(Drobeta, Napoca, Ulpia Traiana Sarmizegetusa) dar şi
rurale precum pagus (locuite de “paganus”-săteni), villa
rustica, etc
 FACTORII ROMANIZĂRII
Coloniştii/urbanizarea, armata/veteranii→→ familiile mixte dar
şi administraţia, şcoala, justiţia, comerţul, religia, etc

• Armata/veteranii→Armata este formată din legiuni

(constituite din cetăţeni romani) dar şi din unităţi auxiliare
(constituite din locuitori ai Imperiului dar care nu au
cetăţenie) Tinerii geto-daci, recrutaţi in armată, efectuează
serviciul militar de 25 ani. După stagiul militar sunt lăsaţi la
vatră, devin veterani. Ei primesc cetăţenia romană, bani,
pământ, o funcţie in adminstraţie precum şi dreptul de a
se insura cu o barbară (cele ce nu au cetăţenia romană)
 FACTORII ROMANIZĂRII
Coloniştii/urbanizarea, armata/veteranii→→ familiile mixte dar
şi administraţia, şcoala, justiţia, comerţul, religia, etc

• Familiile mixte sunt intemeiate de colonişti şi

veterani ce se insoară cu femei geto-dace. Copiii născuţi
din famiile mixte primesc nume romane, sunt crescuţi
in limba şi religia romană, merg la scoală. Fiind copiiii
unor cetăţeni romani sunt la rândul lor cetăţeni
romani şi au mai târziu posibilitatea să obţină funcţii in
administraţie şi armată
 FACTORII ROMANIZĂRII
Coloniştii/urbanizarea, armata/veteranii→→ familiile mixte dar
şi administraţia, şcoala, justiţia, comerţul, religia, etc

•Religia → factor important al romanizării (atât vechea religie romană

politeistă cât şi creştinismul)
d.1. Religia romană politeistă se răspândeşte in intreaga provincie in urma a
două procese
d.1.1. Interpretatio romana → zeii geto-daci sunt adoraţi dar sub nume romane
d.1.2. Sincretism religios → are loc o contopire intre zeii geto-daci şi cei romani

d.2. Creştinismul se răspândeşte in limba latină in special in mediul urban şi

mult mai târziu in mediul rural. Denumirea latină de “paganus” – locuitori ai satelor
incepe să insemne necreştin # păgân. Dovada a răspândirii creştinismului in limba latină
sunt termenii religioşi fundamentali (inger, biserică, creştin, Dumnezeu, Treime,
credinţă, rugăciune, urare, păgân, etc)
 RETRAGEREA AURELIANĂ
271-274 (sec.III d. Chr)
• PERIOADA 271/274, → în urma invaziilor
popoarelor migratoare, împăratul Aurelian
porunceşte retragerea armatei şi administraţiei
romane din Dacia.

• Rămâne pe loc, la nordul Dunării, o populaţie

romanizată -poporul daco-roman ce vorbeşte
limba daco-romană – (limbă latină populară
având şi elemente de vocabular geto-dace) –
SLAVII
(Elementul de ADSTRAT)
• A doua jumătate a secolului al VI-lea, în spaţiul nord-
dunărean îşi fac apariţia triburile slave.
• Buni războinici dar şi agricultori, slavii îşi vor impune
autoritatea cu forţa asupra autohtonilor daco-romani.
• În anul 602, în urma revoltei centurionului Phocas,
frontiera dunăreană a Imperiului Roman de Răsărit se
prăbuşeşte iar marea masă a slavilor trece la sudul Dunării
• Intraţi de pe acum in istorie sub denumirea de slavi
sudici, aceştia vor slaviza o mare parte a Peninsulei
Balcanice.
 SLAVII
(Elementul de ADSTRAT)
• Puţinii slavi rămaşi la nordul Dunării vor convieţui paşnic
şi in final vor fi asimilaţi de daco-romani.
• In urma asimilării slavilor de către daco-romani, in sec.
VIII, apare poporul român
• Urmaşii lor vor forma elita politică a poporului român
dovadă fiind faptul că instituţiile politice şi militare sunt
de origine slavă precum voievodat, cnezat, jupanat;
mulţi voievozi şi boieri poartă nume slave – Glad,
Seneslau, Dragoş Bogdan, Vlad, Mircea, Radu etc)

Secolul VIII. Apare POPORUL ROMÂN

(Culturile arheologice Ipoteşti-Cândeşti şi Dridu)
 Românii in izvoare scrise timpurii
Românii apar în documentele medievale sub numele
de valahi, vlahi, volohi, blachi, olahi, români
• STRATEGIKON – tratat militar din sec VII, scris de
împăratul bizantin Mauricius →→primul document
ce menţionează o populaţie romană la N. Dunării
ALTELE:
• DESPRE ADMINISTRAREA IMPERIULUI – lucrare din
sec X, scrisă de împăratul bizantin Constantin VII
Porfirogenetul
• GEOGRAFIA ARMEANĂ – scrisă in sec IX –
menţionează Ţara.....Balak (Valahia)
 Cronicari medievali străini
Românii apar în documentele medievale sub numele de
valahi, vlahi, volohi, blachi, olahi, români
Enea Silvio Piccolomino,
Antonio Bonfinus,
În perioada medievală, cronicarii
Iohannes Honterus, etc
menţionează cu toţii originea
latină a românilor şi
Nicolaus Olahus continuitatea neîntreruptă
cronicar şi arhiepiscop a unui popor latinofon la nordul
romano-catolic Dunării de la stăpânirea romană
maghiar de origine încoace
română (olah=român)
 UMANIŞTII (sec XVII)
Dimitrie Cantemir (sec XVIII)
GRIGORE URECHE
Dimitrie Cantemir, primul om
MIRON COSTIN
de cultură român de valoare
internaţională.
ION NECULCE Opera sa: Istoria creşterii şi
C-TIN CANTACUZINO descreşterii Imperiului otoman
Primii cronicari români ce dar şi Descrierea Moldovei→ in
susţin originea latină a care afirmă originea latină şi
poporului român unitatea de neam a românilor din
Moldova, Ţara Românească şi
Transilvania. Membru al
(“de la Râm ne tragem”)
Academiei din Berlin
 ŞCOALA ARDELEANĂ
(Iluminismul românesc)

• „Corifeii” Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan

Budai-Deleanu, Ioan Molnar Piuariu, Samuil Micu,
etc→→→ iniţiază şi dezvoltă teoria continuităţii
• Elaborează documentul Supplex Libellus
Valachorum (Scurte cereri ale românilor) in care
→ demonstrează originea latină si continuitatea
neintreruptă a românilor la Nordul Dunării
→ solicită drepturi egale pentru românii greco-catolici şi
ortodocşi cu toţi ceilaţi locuitori ai Transilvaniei
→ contracarează teoria imigraţionistă iniţiată de Sulzer
 ISTORICI DIN PERIOADA MODERNĂ→ SEC
XIX, SEC XX
• Sec XIX :
A.D. Xenopol,
Bogdan Petriceicu Haşdeu,
Mihail Kogălniceanu,
Nicolae Bălcescu ş.a.
• Sec XX:
Gh. Brătianu,
Constantin Daicoviciu,
Nicolae Iorga,
Vasile Pârvan, etc
 ISTORIOGRAFIA COMUNISTĂ
• Perioada DEJ: istoricul Mihail
Roller susţine rolul exagerat
al slavilor în etnogeneză,
----românii sunt un popor de
origine slavă, înrudit cu „fraţii
ruşi eliberatori”

• Perioada CEAUŞESCU
→Teoria „protocronistă”
(primii în timp) – geto-dacii
sunt primii făuritori ai
civilizaţiei europene----rolul
exagerat al geto-dacilor în
etnogeneză – istoricul Iosif C-
tin Drăgan
 TEORII REFERITOARE LA ISTORIA ROMÂNILOR
TEORIA IMIGRAŢIONISTĂ
s e c X V I I I - Initiator – SULZER
Motivaţie:
- legitimarea drepturilor
Ungariei, a Imperiului Habsburgic
şi după 1867 a Imperiului Austro
Ungar asupra Transilvaniei
- justificarea neacordării de
drepturi egale românilor cu
ceilalţi (românii fiind majoritari, ar
fi preluat rapid controlul politic
asupra Transilvaniei)
S e c . X I X - teoria este definitivată
de ROESLER (se mai numeşte teoria
roesleriană
TEORIA CONTINUITĂŢII
s e c X V I I I – Iniţiatori – “corifeii”
ŞCOLII ARDELENE şi susţinută de
Istoricii români din sec XIX-XX
Motivaţie
- lupta pentru drepturi politice egale
ale românilor majoritari in
Transilvania cu ceilalţi locuitori
(maghiari, secui, saşi)
-susţine continuitatea neîntreruptă
de locuire a dacilor, daco-romanilor şi
românilor la Nordul Dunării
Importanţa
- argumentează ştiinţific dreptul
românilor de a constitui statul
naţional unitar
 TEORIA IMIGRAŢIONISTĂ
-Motivaţie: legitimarea drepturilor Ungariei, a Imperiului Habsburgic şi după
1867 a Imperiului Austro-Ungar asupra Transilvaniei
-justificarea neacordării de drepturi egale românilor cu ceilalţi (românii fiind
majoritari, ar fi preluat rapid controlul politic asupra Transilvaniei) lupta pentru
drepturi politice egale ale românilor majoritari in Transilvania cu ceilalţi locuitori

Lansată de Sulzer in secolul XVIII, definitivată de Roesler in secolul XIX (de aceea mai este numită
şi teroria roesleriană)
Contestă continuitatea neintreruptă de locuire a dacilor,
daco-romanilor şi românilor la Nordul Dunării
•Dacii au fost exterminaţi după 106
•1781 // ssnue
Romanizarea acavut
X V
loc. II II II Franz
Provincia Josef
romană Dacia SULZER
a fost populată doar de„Geschichte
coloniştiromani des
1781 e c X V Franz Josef SULZER „Geschichte des
•Retragerea aureliană din 271-274 a fost totală. Timp de secole, regiunea nu a fost locuită de o populaţie sedentară
transalpinischen
transalpinischen Daciens”
Daciens”
•La venirea maghiarilor in Transilvania,
Istoria
aceştia au găsit zonaIstoria
pustie (“terra
Daciei
Daciei transalpine
deserta”) transalpine
•Românii s-au format ca popor la Sudul Dunării, in zonele montane din Peninsula Balcanică alături de albanezi, având
ca ocupaţie
1871 / fundamentală
s e c X I păstoritul
X Eduard Robert ROESLER “Romänische
1871 / s e c X I X Eduard Robert ROESLER “Romänische
•In urma trannshumanţei, au trecut Dunărea in sec XII-XIII. In Transilvania i-au găsit pe maghiari
Studien".
Studien".
•Argument/dovadă: existenţa cuvintelor comune in limbile albaneză Studii
Studii româneşti
româneşti
şi română
 TEORIA CONTINUITĂŢII
Motivaţie: lupta pentru drepturi politice egale ale românilor majoritari in
Transilvania cu ceilalţi locuitori (maghiari, secui, saşi)
Lansată de “corifeii” Şcolii Ardelene şi suţinută de istoricii români din
secolele XIX-XX
Susţine continuitatea neintreruptă de locuire a dacilor,
daco-romanilor şi românilor la Nordul Dunării
•Dacii nu au fost exterminaţi după 106 ci romanizaţi
•Romanizarea s-a desfăşurat in trei etape
•Poporul român este rezultatul contopirii a substratului-dac, stratului latin, adstratului slav
•Etnogeneza s-a desfăsurat in două procese: romanizarea geto-dacilor si asimilarea slavilor de către daco-romani
•După retragerea aureliană, au rămas pe loc oamenii simpli – poporul daco-roman
•După 602, slavii rămaşi la nordul Dunării au fost asimilaţi de către daco-romani, formându-se astfel poporul român
•Aduce dovezi de tip hidronimic, toponimic, lingvistic şi arheologic

Importanţa: argumentează ştiinţific dreptul românilor de a constitui

statul naţional unitar român
 CONTINUITATEA ROMÂNILOR – PROBLEMĂ DE
DISPUTĂ POLITICĂ IN SEC. XVIII - XIX
Sec.XVIII Sec.XIX
In contextul revoluţiei de la 1848 românii resping
Reprezentanţii Şcolii prin documentul Petiţia Naţională elaborat de
Ardelene solicită prin Simion Bărnuţiu anexarea Transilvaniei la Ungaria şi
solicită independenţa Tranilvaniei româneşti pe baza
documentul S u p p l e x faptului că sunt majoritari. Conduşi de Avram Iancu,
L i b e l l u s Va l a c h o r u m se opun anexării prin rezistenţă militară in Munţii
Apuseni.
drepturi egale pe baza După 1867, adică după reapariţia Ungariei in
teoriei continuităţii. cadrul Imperiului Austro-Ungar, românii ardeleni
resping politica de maghiarizare prin documentul
Li se opune teoria numit Memorandum.
imigraţionistă elaborată Argumente: originea latină, continuitatea, sunt
majoritari
de Sulzer pe baza cărora  
li se refuză drepturile
 DOVEZI/ARGUMENTE ALE CONTINUITĂŢII

• ARGUMENTE HIDRONIMICE
• ARGUMENTE TOPONIMICE
• ARGUMENTE LINGVISTICE
• ARGUMENTE ARHEOLOGICE
 prof. Ovidiu TĂNASE,
C. Energetic Rm Vâlcea

DOVEZI/ARGUMENTE ALE CONTINUITĂŢII

DOVEZI HIDRONIMICE (nume de ape / hidros apă )
-Donaris/Dunărea, Pathisos/Tisa, Tyras/Nistru, Pyretus/Prut,
Samus/Someş, Maris/Mureş, Alutus/Olt, Ordessos/Argeş,

DOVEZI TOPONIMICE (nume de locuri / topos-loc)-aproape

toate oraşele romane poartă nume dacice: Sarmizegetusa (Ulpia
Traiana), Napoca, Drobeta, Buridava, Apulum, Porolissum

DOVEZI ARHEOLOGICE → sunt numeroase dar cel mai important artefact

(obiect) este Donariul de la Biertan (jud Sibiu) datat in sec IV. ce cuprinde o
inscripţie in limba latină precum şi hristograma (numele lui Christos) scris
intr-un singur semn grafic. Donariul demonstrează clar că in Transilvania in sec IV
d. Chr continua să trăiască o populaţie latinofonă de religie creştină
 DOVEZI/ARGUMENTE ALE CONTINUITĂŢII
DOVEZI LINGVISTICE (cuvinte dacice / tracice) →copil, prunc,
moş, burtă, grumaz, ceafă, brad, copac, mazăre, strugure, balaur,
barză, mistreţ, baltă, mal, măgură, brânză, varză, a răbda, etc

Cuvintele ce definesc realităţi din lumea rurală sunt de origine

latină (sat, casă, curte, a ara, a semăna, a cultiva, a treiera, nume
de animale, de păsări, de peşti, etc) precum şi termeni religioşi →
demonstreză continuitatea populaţiei daco-romane creştine in
mediul rural după 271-274

Cuvintele comune in limbile albaneză şi română se explică prin

faptul că poporul român s-a format şi la Nord si la Sud de Dunăre şi
provin din fondul comun tracic (albanezii sunt traci sud-dunăreni iar
geto-dacii (elementul nostru de substrat) sunt traci nord-dunăreni)
TABEL DE SINTEZĂ
SECOL INCADRARE NUME CARACTERISTICI
VII
Stategikon – document militar bizantin scris de impăratul Mauricius
PRIMUL DOCUMENT ce menţionează un popor latin la N Dunării sub denumirea „romani”
Originea latină
CRONICARI Antonio Bonfinus, Iohannes Continuitatea dacilor, daco-romanilor,
XVI-XVI
STRĂINI Honterus, Nicolaus Olahus românilor la N.Dunării
XVII UMANIŞTI Grigore Ureche, Miron Costin Originea latină
Originea latină şi unitatea de neam a
XVIII Dimitrie Cantemir românilor
Demonstrează originea latină si
ILUMINISM
ŞCOALA ARDELEANĂ continuitatea neintreruptă a românilor
ŞCOALA la Nordul Dunării
ARDELEANĂ Solicită drepturi egale pentru românii
XVIII Supplex Libellus greco-catolici şi ortodocşi cu toţi ceilaţi
Petru Maior, Gheorghe Şincai, locuitori ai Transilvaniei
Valachorum
Ioan Budai-Deleanu, Ioan Contracarează teoria imigraţionistă
(Scurte cereri ale iniţiată de Sulzer
Molnar Piuariu, Samuil Micu,
românilor)
Originea latină
A.D. Xenopol, Bogdan Continuitatea dacilor, daco-romanilor,
PERIOADA Petriceicu Haşdeu, Mihail românilor la N Dunării
XIX
MODERNĂ Kogălniceanu, Nicolae Argumente de ordin hidronomic,
Bălcescu toponimic, lingvistic, arheologic

Gh. Brătianu, Constantin Originea latină

Continuitatea dacilor, daco-romanilor,
XX Daicoviciu, Nicolae Iorga, românilor la N Dunării
Vasile Pârvan Argumente de ordin .......
P. COMUNISTĂ Rolul exagerat al slavilor in
XX Mihail Roller etnogeneză
/DEJ
P. COMUNISTĂ Rolul exagerat al geto-dacilor in
XX Iosif C-tin Drăgan etnogeneză
/CEAUŞESCU
 prof. Ovidiu TĂNASE,
C. Energetic Rm Vâlcea

Importanţa studierii romanităţii

românilor
În epoca modernă (sec XVIII-XIX) ideea romanităţii românilor a
fost folosită ca armă politică:
• în procesul de emancipare a naţiunii române din Transilvania şi de
obţinere de drepturi politice
• în procesul de combatere a teoriei imigraţioniste

A demonstrat ştiinţific unitatea de neam a românilor de la Nordul

Dunării şi a fundamentat ideea constituirii Statului Naţional
Unitar Român
 EXERCIŢII DE FIXARE A CUNOŞTIINŢELOR
EX 0-0-0 S I (6-7); S II (6), S III

1. Menţionaţi doi umanişti /cronicari români ce au susţinut teoria continuităţii

2. Menţionaţi doi umanişti /cronicari străini ce au susţinut teoria continuităţii
3. Menţionaţi doi corifei ai Şcolii Ardelene ce au susţinut teoria continuităţii
4. Menţionaţi doi istorici români din sec XIX ce au susţinut teoria continuităţii
5. Menţionaţi doi istorici români din sec XX ce au susţinut teoria continuităţii
6. Menţionaţi doi istorici străini relevanţi din sec XVIII-XIX ce au susţinut teoria
imigraţionistă
7. Precizaţi două elemente specifice civilizaţiei geto-dace şi prezentaţi la
alegere unul dintre ele
8. Precizaţi trei tipuri de argumente /dovezi ale continuităţii daco-romane
9. Prezentaţi acţiunile a doi împăraţi romani ce au jucat un rol important in
procesul etnogenezei românilor
10. Prezentaţi etnogeneza si etapele etnogenezei
EXERCIŢII DE FIXARE A CUNOŞTIINŢELOR
EX 0-0-0 S I (6-7); S II (6), S III

11. Menționați două teorii istoriografice contradictorii referitoare la problema romanității

românilor
12. Precizaţi trei factori ai romanizării. Prezentaţi unul dintre ei la alegere
13. Prezentaţi două fapte istorice desfășurate în cadrul etnogenezei desfăşurate in sec III
– VII
14. Menţionaţi două deosebiri dintre prevederile tratelor de pace din 89 şi 102
15. Precizaţi semnificaţia anilor 106, 271-274, 602
16. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia pentru români,
teoria continuităţii a devenit a armă politică în secolul al XVIII-lea
17. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia, pentru români,
teoria continuităţii a devenit a armă politică în secolul XIX
18. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia punctul de
vedere roeslerian referitor la retragerea aurelianănu nu poate fi sustinut ştiinţific
19. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia coloniştii şi
respectiv urbanizarea reprezintă factori al romanizării
20. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia procesul
etnogenezei a continuat după sec III d. Chr
 EXERCIŢII DE FIXARE A CUNOŞTIINŢELOR
EX 0-0-0 S I (6-7); S II (6), S III

21. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia politizarea romanităţii
românilor s-a datorat unor interese legate de dominaţia unor state asupra spaţiului românesc
22. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia problema romanităţii
românilor este o preocupare a şcolii istorice româneşti din sec XIX
23. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia potrivit căreia romanizarea dacilor reprezintă
o etapă importantă a etnogenezei românilor
24. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia potrivit căreia problema continuităţii a
devenit un element de dispută politică in secolul al XIX-lea
25. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia secolul al treilea reprezintă un
prag de hotar important in procesul desfăşurării etnogenezei
26. Formulaţi unui punct de vedere referitor la implicarea istoricilor în abordarea romanităţii românilor
şi susţineţi-l acestuia printr-un argument istori
27. Formulaţi un punct de vedere referitor la procesul de romanizare al dacilor după cucerirea traiană
28. Formulaţi un punct de vedere referitor la rolul slavilor in etnogeneză conform istoriografiei
comuniste din perioada Dej
29. Formulaţi un punct de vedere referitor la afirmaţia conform căreia la nordul Dunării a continuat să
existe o romanitate fără imperiu după 271
30. Formulaţi un punct de vedere referitor la rolul slavilor in etnogeneză şi susţineţi-l printr-un
argument istoric
EXERCIŢII DE FIXARE A CUNOŞTIINŢELOR
EX 0-0-0 S I (6-7); S II (6), S III

• SUBIECTUL III 30 puncte

• Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre implicarea istoricilor în

abordarea romanităţii românilor, având în vedere:
• - numirea a doi istorici care au abordat problema romanităţii românilor şi
precizarea unui secol în care au apărut scrieri antagoniste referitoare la ideea
romanităţii românilor;
• - prezentarea unui motiv pentru care s-au implicat istoricii in sec XIX în
abordarea romanităţii românilor;
• - menţionarea a două idei prin care istoricii din sec XX au susţinut romanitatea
românilor;
• - formularea unui punct de vedere referitor la implicarea factorului politic în
abordarea romanităţii românilor in perioada comunistă şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric.