Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urgente Hemoragia
Urgente Hemoragia
-generalitati
-clasificare
-tratament
Grupa: S1806
ofesor universitar:Lesinschi Gabriela
1
Cuprins:
1. Definitia
2. Cauze
3. Consecinte
4. Tablou clinic
5. Clasificare
6. Diagnostic
7. Socul
8. Interventii de urgenta
9. Plagile
2
Definitie:
Hemoragia este scurgerea de sânge în afara sistemului
vascular, care, duce la scăderea volumului sanguin, atât
cantitativ cât şi calitativ ce implică tulburări
fiziopatologice cu răsunet general.
3
Cauze:
4
• Hemoragia prin leziuni limitate
CAUZE
* Traumatisme, plagi penetrante, fracturi
* Procese patologice vasculare:
* ateroscleroza,
* anevrisme,
* varice
* Procese patologice cu extindere la vase:
* tuberculoza cazeoasa si cavitara,
* neoplazii maligne,
* ulcerul gastric si duodenal,
* ulceratii ale mucoaselor
* Procese patologice cardiace:
* infarctul miocardic
* anevrismul cardiac 5
• Hemoragia prin tulburari generalizate
CAUZE
• Tulburari ale factorilor de coagulare plasmatici
• Tulburari plachetare cantitative si calitative
• Modificarile vaselor mici cu caracter extins sau
generalizat
Aceste tulburari pot fi:
* ereditare
* dobandite – de natura:
· Toxica
· Toxiinfectioasa
· Imunitara
· Carentiala
· hipoxica
6
CONSECINŢELE FIZIOPATOLOGICE ALE HEMORAGIEI
• Hipovolemia
• Scăderea transportului eritrocitar de oxigen
• neuro-endocrin,
• hemodinamic şi
• celular.
• Mecanismele fiziopatologice declanşate de organism în hemoragie
• Reacţia circulatorie - respiratorie.
• Reacţia vegetativo-endocrină.
• Reacţia hematologică şi imunitară.
• Reacţia umoral - metabolică.
• Privite dinamic - stadial:
• stadiul I - de compensare;
• stadiul II - de decompensare;
• stadiul III - de recuperare.
7
Tablou Clinic
Semne clinice locale: Semne generale :
Semne de acumulare a singelui in - paliditate, transpiratii
cavitati: - tahicardie,
- modificarea - scaderea presiunii arteriale,
dimensiunilor, hotarelor organului;
- slabiciune generala, acufene
- modificarea sunetului la
percutie; - vertijuri,
- simptom de fluctuienta. - scotoame,
Semne de dereglare a functiei - senzatia de insuficienta a aerului,
organului comprimat de singele - greturi,
acumulat: - lipotimii,
- dispnee - soc.
- insuficienta cardiaca
- limitarea miscarilor in
articulatie
8
Clasificare:
a. În funcţie de vasul lezat:
• hemoragii arteriale,
• hemoragii venoase,
• hemoragii capilare,
• hemoragii mixte;
b. În funcţie de locul hemoragiei:
• hemoragie internă (cănd sângele se varsă într-o cavitate
peritoneu, pericard, pleură, articulaţii);
• hemoragie externă (cănd sângele se varsă în afara organismului);
• hemoragie interstiţială (hematomul);
• hemoragie exteriorizată (cănd sângerarea se produce într-un organ cavitar–
stomac sau intestin-şi se exteriorizează după un timp prin hematemeză şi/sau melenă,
epistaxis, hemoptizie);
c. În funcţie de cantitatea sângelui pierdut:
• HEMORAGIE MICĂ: aproximativ 400-500 ml sânge; - 8-10% din volemie;
0,5-1% din greutatea corporală;
• HEMORAGIE MEDIE: aproximativ 500-1500 ml sânge; 20% din volemie;-
1,5-2,5% din greutatea corporală;
• HEMORAGIE MARE: aproximativ 1 500-2 000 ml sânge - 30% din volemie;
> 2,5% din greutateacorporală;
• HEMORAGIE GRAVĂ: > 30% din volemie.
9
d. În funcţie de viteza de sângerare (este important când o
hemoragie, unică dar rapidă, poate fi letală);
e. În funcţie de momentul apariţiei:
• hemoragii primitive (când apar imediat după rănire);
• hemoragii secundare (când apar după un anumit timp prin
ulcerarea peretelui vascular
• cauzată de un proces infecţios);
f. În funcţie de cauza hemoragiei:
• hemoragii traumatice (accidente, chirurgicale)
• hemoragii patologice (pe un vas alterat prin diferite boli:
diabet, infecţii etc).
10
Hemoragii nazale
Științific, hemoragiile nazale sunt numite – epistaxis. Acest tip de
sângerare este frecvent întâlnit la copii, dar și la adulți, bătrâni sau femei
însărcinate.
Hemoragia nazală, deseori poate fi tratata la domiciului, fără ajutorul
medicului.
Durata epistaxisului variază, însă în cazul în care au avut loc accidentări, sau
durează mai mult de 20 de minute, se impune vizita de urgență la medic.
11
Cauzele epistaxisului
• Aerul uscat – cea mai frecventă cauză a sângerării nazale. Acesta usucă
membranele nazale, provocând cruste uscate în interiorul nasului.
• Medicamentele pentru alergii sau răceli, de asemenea usucă
membranele, aparând sângerările nazale.
• Suflarea frecventă a nasului;
• Obiecte străine blocate în interiorul nasului;
• Produse chimie, care provoacă iritații;
• Zgârieturi;
• Strănuturi repetate;
• Doze mari de aspirină;
• Răceală, gripă, sinuzită;
• Rinita alergică, care reprezintă o inflamație acută sau cronică a mucoasei
nazale;
• Altitudine înaltă (călătorii cu telegondola, pe munte);
• Prizarea pe cale nazală a drogurilor, pe o perioadă lungă de timp.
12
Tratament
1.Stând în poziție verticală, în picioare, strângeți partea moale a nasului.
2.Asigurați-vă că nările sunt complet închise.
3.Aplecați-vă ușor în față și respirați pe gură.
4.Păstrați această poziție timp de 10 minute.
5.După 10 minute, eliberați nările și verificați dacă sângerarea s-a oprit.
6.În caz contrar, mai repetați încă o dată acești pași.
7.După 20 de minute de sângerare, mergeți la medic.
13
Hemoragia digestivă
Hemoragia digestivă superioară
reprezintă hemoragia în segmentul digestiv
situată deasupra unghiului Treitz. În hemoragia
digestivă superioară extravazarea sângelui se
face prin hematemeză sau melenă.
Hematemeza reprezintă vărsătura cu sânge ce
caracterizează hemvărsătura survine la scurt
timp după debutul sângerării, hematemeza pare
roșie, iar ulterior aspectul va fii roșu închis,
maronie sau neagră. Cheagurile de sânge
precipitate și sângele degradat de acid din
vărsătură vor produce un aspect caracteristic în
"zaț de cafea" când sunt eliminate prin
vărsătură.
14
Melena
Melenă se traduce printr-o hemoragie digestivă de obicei înaltă, adică provenind din esofag, din
stomac sau duoden, mai rar de la nivelul intestinului subțire sau colon.
Cauzele sunt ruptura varicelor esofagiene, și leziunile favorizate de luarea de medicamente
toxice pentru tubul digestiv (aspirină, antiinflamatoare). Se manifestă prin scaune negre,
unsuroase, cu un miros caracteristic, dezgustător.
Impune spitalizare de urgenta.
15
Tratamentele fitoterapeutice
Atât în hemoragiile digestive, mai uşoare şi discontinue, cât şi în sângerările
nazale sunt recomandate infuzii sau decocturi folosite fie intern, fie extern,
prin tamponări locale sau cataplasme, cu plante medicinale. În uz intern sau
extern sunt eficiente:
- decoct de stejar din două linguriţe scoarţă uscată . Acelaşi decoct se foloseşte
în tamponări în nara sângerândă sau cataplasme călduţe pe nas şi obraji;
- infuzie de salcie dintr-o lingură de scoarţă (cu excepţia persoanelor care sunt
alergice la aspirină);
- infuzie de urzică vie dintr-o lingură frunze uscate şi mărunţite
16
HEMOPTIZIA
NORM
AL
ANOR
MAL
17
GENERALITĂȚI
Hemoptiza este o hemoragie internă exteriorizată.
Hemoptizia este cunoscută ca tusea cu sânge și reprezintă
eliminarea pe gură a unei cantităţi de sânge roşu, aerat, proaspăt, ce
provine de pe căile respiratorii sau din plămân. Tusea cu sânge poate
apărea ca urmare a unei afecțiuni grave, iar simptomele nu trebuie
neglijate, încă de a apariție.
Hhemoptizia poate ascunde boli pulmonare grave, printre care
penumonie, tuberculoză, edem pulmonar sau chiar cancer.
18
Hemoptizia poate fi precedată
de anumite prodroame (care
pun în alertă bolnavul):
1. gâdilitură laringiană şi căldură
retrosternală,
2. tuse persistentă,
3. senzaţie de plenitudine toracică,
etc.
cancer pulmonar
Tratament pentru
HEMOPTIZĂ:
Te adresezi medicului
de
urgenţă, în vederea
stabilirii cauzei!
Tratament clasic:
1. Antibiotice;
2. Hemostatice;
3. Anxiolitice;
4. Tatamentul bolii de bază.
22
Tratament naturist Amestec de plante
hemoptizie: Infuzie din cimbru, coada-calului, coajă
Acupunctură sau electroacupunctură de stejar, urzică – în părţi egale;
1 linguriţă de amestec se pune în 250
ml de apă clocotită; se infuzează 3
minute;
se beau 3 căni zilnic, timp de 30 de
zile, de 2 ori pe an
Reflexoterap
ie
Masaj
terapeutic şi
de relaxare
23
Sfaturi de prevenire a
HEMOPTIZEI:
24
Menoragia sau hipermenoreea
-reprezinta cresterea cantitativa a menstruatie
25
Cauzele
menoragiei
• Fibromul uterin sau polipii uterini
care pot provoca aceste cresteri
cantitative ale menstruatiei.
• Disfunctia ovarelor (anovulatia)
• Dezechilibrul hormonal este cel care
poate duce la cresterea in exces a
tesutului endometrial (care captuseste
uterul femeii, pregatind-o pentru o
eventuala sarcina), consecinta fiind
cresterea abundenta a menstruatiei.
• Folosirea unui dispozitiv intrauterin
ca metoda de contraceptie (cum este
steriletul)
• Folosirea regulata a medicamentelor
anticoagulante si antiinflamatorii
• Boala inflamatorie pelvina
• Afectiuni ale tiroidei, rinichilor sau
ficatului
• Diagnosticul de cancer ovarian sau de
col uterin 26
Factorii de risc
Fiecare femeie aflata la varsta
reproductiva poate avea episoade
de menstruatie abundenta. Astfel,
femeile tinere, la care ovulatia nu
se produce regulat, sunt
predispuse la menoragie in
intervalul dintre luna a 12-a si
luna a 18-a care urmeaza
menarhei (prima menstruatie).
Femeile trecute de 45 de ani, care
se apropie de menopauza, au
deseori de patimit din cauza
tulburarilor hormonale ce pot
cauza menoragie. De asemenea,
femeile cu tulburari hemostatice
prezinta risc mare de menoragie.
27
Simptome de menoragie
Menoragia poate fi recunoscuta destul de usor dupa
cateva simptome caracteristice. Acestea sunt:
• Fluxul menstrual include si cheaguri de sange
• Menstruatia dureaza mai mult de 7 zile
• Nevoia de a schimba absorbantul foarte des
(aproape la ora) pe timpul zilei, dar si noaptea
• Dureri acute in zona abdomenului inferior (in
timpul menstruatiei)
• Oboseala, stare generala alterata
28
Tratamentul pentru
menoragie (hipermenoree)
Terapia cu medicamente pentru
hipermenoree include suplimentele pe
baza de fier, medicamente inflamatoare,
contraceptive orale, progesteron (ajută la
corectarea dezechilibrelor hormonale,
reducând menoragia).
Daca terapia cu medicamente nu da roade,
se apeleaza la tratamentul chirurgical.
Acesta include dilatarea si chiuretarea,
histeroscopia operativa (poate ajuta la
indepartarea polipilor uterini, care ar putea
cauza aceste sangerari mari), ablatia
endometriala (cu ajutorul energiei
ultrasonice se distruge intregul endometru,
iar dupa interventie, fluxul menstrual
revine, de cele mai multe, la normalitate,
dar reduce posibilitatea de a ramane
insarcinata), rezectia endometriala,
histerectomia (indepartarea chirurgicala a
uterului si cervixului; cauzeaza sterilitate).
Toate interventiile, mai putin
histerectomia, nu necesita internarea. 29
Hemoragiile externe
• -este cea mai des întâlnită în
cazul traumatismelor şi cel mai
uşor de identificat;
• se manifestă prin scurgerea
sângelui printr-o leziune a pielii.
30
Cauze frecvente ale hemoragiilor
externe
Traumatismele
• Hemoragii pot apărea frecvent
în urma accidentelor de orice
cauză. Frecvent acestea sunt
externe şi au în comun existenţa
unei plăgi (răni) care
sângerează.
31
Primul ajutor în caz de hemoragii externe:
32
Hemostaza
Hemostaza = procesul care asigură oprirea hemoragiilor ca urmare a
distrucţiei/injuriei peretelui capilar prin formarea unei reţele de fibrină.
Hemostaza
primara (timp secundară
asculo-plachetar) (coagularea)
Hemostaza fiziologică
Hemostaza primară
sau timpul vasculo-
plachetar
II.Hemostaza
secundară sau
coagularea
HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL
VASCULO-PLACHETAR)
• Hemostaza provizorie:
1. aplicarea garoului,
2. compresia digitala,
3. Flexiunea maximala a articulatiei,
4. pozitia elevata a membrului,
5. bandaj compresiv,
6. tamponarea plagii,
7. aplicarea pensei hemostatice pe vas,
8. suntare temporara.
39
Hemostaza definitiva:
Metode mecanice: Metode fizice:
1. ligaturarea vasului, 1. Actiunea temperaturilor
2. ligaturarea vasului la joase:
distanta, - hipotermia locala,
3. suturarea vasului, - criochirurgia,
4. tamponarea plagii, 2. Actiunea temperaturilor
inalte:
5. embolizarea vasului,
- solutii fierbinti,
6. anastomoza vasculara. - diatermocoagularea,
- fotocoagularea laser.
40
Metode chimice: Metode biologice:
Preparate hemostatice locale: Actiune locala:
- apa oxigenata, 1. fibrinogen
- vasoconstrictoare (adrenalina) 2. tahocomb,
- inhibitorii fibrinolizei (acid 3. trombin.
aminocapronic) Actiune generala:
- preparatele gelatinei 1. fibrinogen, inhibitori ai
(gelastop) fibrinolizei,
- ceara 2. transfuzii de singe, plasma,
Preparate hemostatice cu actiune masa trombocitara
generala: 3. plasma antihemofilica.
- acid aminocapronic,
- CaCl2
- preparate ce accelereaza
formarea trombului (decinon,
etamsilat, vitamina K
41
Diagnosticul hemoragiei
Într-o hemoragie externă stabilirea diagnozei este destul de simplu şi rămâne de
stabilit numai apartenenţa anatomică - este o hemoragie arterială, venoasă sau
capilară. Mai complicat este stabilirea diagnozei de hemoragie într-o hemoragie
internă.
Semnele clinice locale:
semnele de exteriorizare al sângelui:
oevidente.
• Plagă cu hemoragie arterială - Jet pulsativ de sânge;
• Plagă cu hemoragie venoasă – sângerare lentă din ambele extremităţi ale vasului
lezat;
• Plagă cu hemoragie capilară;
o Ascunse:
• Hematemesis;
• Melenă;
• Hemapthesis;
• Epistaxis;
• Hematurie;
• Metroragie;
42
Semnele clinice locale:
Semnele de acumulare a sângelui în cavităţi:
• Sunet percutor mat în locuri decline sau în locuri unde în normă ar
trebui să fie sunet timpanic;
• Simptom de „fluctuienţă”;
• Dilatarea hotarelor percutorii ale organului;
Semnele de dereglare a funcţiei organului comprimat de
sângele acumulat:
• Dispnoe;
• Insuficienţă cardiacă acută;
• Limitarea mişcărilor în articulaţie;
43
• Parametrii de laborator:
numărul de eritrocite în sângele periferic (N – 4,0-5,0x10¹²/gr);
-hemoglobina (Hb) (N – 125-160 gr/l)
-hematocrita (Ht) (N – 44-47%);
- 50% din
volumul de singe
total
isuficienta 45
La evaluarea pierderii de singe putem folosi
urmatoarele criterii:
46
In raport cu valoarea indecelui de soc, putem
stabili cu aproximatie volumul de singe pierdut:
1. Normovolemie - indicele de soc = 0,5
pulsul-70 b/min., TA-140 mmHg
2. Soc compensat (potential) - indicele de soc = 1
pulsul- 100 b/min., TA- 100 mmHg
indica un deficit de singe de 20-30 %
3. Soc manifestat - indicele de soc = 1,5
pulsul- 120 b/min., TA- 80 mmHg
indica un deficit de singe de 30-50 %
4. Soc agravat - indice de soc = 2
pulsul- 140 b/min., TA- 70 mmHg
indica un deficit de singe peste 50 %
5. Soc terminal - indicele de soc = 2,5
pulsul- 160 b/min., TA- 60 mmHg
indica un deficit de singe peste 60%
47
Interventii de urgenta:
Hemostaza provizorie
Pozitie strict orizontala
Extremitate cefalica mai jos decit trunchiul, iar membrele ridicate.
Oxiginare optima conform conditiilor
Apelare 112
48
Plagile
Plaga(vulnus) reprezintă o intrerupere a contiunuităţii
tegumentelor, defect al pielii sau mucoasei, determinat de acţiunea
vulnerabilă a factorilor mecanici, fizici, chimici
49
Semiologie plăgilor
Semnele de bază ale plăgilor sunt:
• Doloritate;
• Hemoragie;
• Dehiscenţa marginilor plăgii.
Sindromului dolor
• Localizarea plăgii
• Caracteristica armei traumatizante
• rapiditatea producerii plăgii
• Starea neuro-psihică a bolnavului
Hemoragia
• calibrul vasului lezat şi tipul lui
• Localizarea plăgii
• Starea hemodinamicii sistemice
• Starea sistemei de coagulare
Dehiscenţa
Dereglările funcţionale 50
Clasificarea
51
52
53
Tipuri de plăgi
55
1 fază – faza de inflamaţie (1-5 zile)
- Perioada dereglărilor vasculare;
- Perioada curăţirii plăgii de ţesut necrotic.
2 fază – faza de regenerare (6-14 zile)
56
• spasmul vascular trece
Faza 1 alîn
procesului de plagă (I perioadă)
vasodilataţie
• dereglarea permiabilităţii
peretelui vascular
• tromboza al capilarelor şi a
venulelor
• acidoza
• edemul tisular (hidratarea)
• migrarea leucocitelor
57
Faza 1 al procesului de plagă (II perioadă)
•Liza
• Fagocitoza
• Răspuns imun
58
Faza 2 al procesului de plagă
•Sinteza colagenei
• Recanalizarea şi
maturizarea vaselor
• Dehidratarea
59
Faza 3 al procesului de plagă
Reorganizarea
colagenului
60
Plagi prin impuscare
Clasificare anatomopatologica:
- plagile
transfixiante: prezinta un
orificiu de intrare si unul de - plagile
iesire a proiectilului, orificiul
de iesire fiind de 2-3 ori mai
oarbe: prezinta
mare ca cel de intrare; in numai orificiu de
general orificiul de iesire nu intrare proiectilul
se suprapune (ca nivel)
orificiului de intrare, glontul
ramanand in
fiind deviat in aceste cazuri organism.
de planuri osoase;
61
Plaga prin armă de foc după caracterul canalului poate fi:
62
Mecanisme de producere
Formarea cavitatii definitive - aceasta este reprezentata de traiectoria glontului prin organism;
este produsa prin zdrobirea tesuturilor incepand de la orificiul de intrare al glontului pana la
locul unde acesta se opreste (in plagile oarbe) sau pana la orificiul de iesire (in plagile
transfixiante)
63
PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC
E = mv² /2
1000 аtm - 120 кg/сm²
64
PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC
66
Plagi clinice: plagi scalpate, eroziuni, excoriatii
Plagă scalpată a regiunii cubitale din stânga
Plăgile scalpate pot apărea ca
rezultat al unor mecanisme ce
se află în mişcare.Defectul
tisular în asemenea cazuri este
semificativ, fiind afectate
deseori nu numai pielea dar şi
muşchii, tendoanele etc. Plaga
are formă neregulată, mărginile
ei sînt neregulate, zimţate, se
determină sufuziuni masive în
tegumente, ţesut
subcutanat,muşchi. Plăgile
scalpante de dimensiuni mari
sînt periculoase din cauza unei
posibile hemoragii profuze
externe, apariţia stării de şoc şi
probalilitatea unei necroze ale
lambourilor tegumentare.
67
Eroziuni ale pielii
Excoriaţiile reprezintă un
defect posttraumatic ale
tegumentelor ce ajunge pînă la
straturile superficiale ale
dermei, ele nu prezintă
dificultăţi din punct de vedere
diagnostic şi terapeutic, dar
prezintă un pericol real de
migrare a infecţiei exogene în
organismul pacientului, în
special dacă preliminar nu sînt
luate măsuri de profilaxie.
69
Conform acțiunii factorului etiologic
70
Plăgile înțepate (înjunghiată)
Apar ca rezultat un urma unei agresiuni cu un cuțit
lung, baionetă, pică, etc.
71
Plăgile contuze
72
Plăgile tăiate zdrobite
73
Plăgile lacerate
74
COMPLICAŢIILE PLĂGILOR
• Hemoragia
77
Complicatiile care pot surveni în cursul
cicatrizarii plagilor sunt:
infectia plagii . Inflamatia consecutiva infectiei parcurge o faza presupurativa si o faza
supurativa. Infectia este favorizata de prezenta corpilor straini. Exista si infectii particulare ale
plagilor. Astfel plagile prin muscatura de animal pot fi contaminate cu virusul rabic (daca
animalul agresor sufera de turbare). Plagile profunde creaza conditii de dezvoltare locala a
unor germeni anaerobi. Dezvoltarea bacteriilor anaerobe din genul Clostridium poate duce la
gangrena gazoasa, care ameninta chiar viata pacientului. Dezvoltarea în profunzimea plagii a
bacilului tetanic determina difuziunea sistemica a toxinei tetanice si aparitia tetanosului.
hematomul sau seromul plagii se formeaza prin acumularea sanguina sau sero-limfatica.
Aparitia acestora predispune la infectie si întârzie vindecarea.
dehiscenta (dezunirea marginilor) unei plagi suturate se produce în urma infectiei sau datorita
starii biologice precare a victimei (hipoproteinemie,anemie). În cazul dehiscentei totale a unei
plagi operatorii abdominale se produce evisceratia (iesirea viscerelor abdominale din cavitatea
peritoneala).
Interventia unor factori care perturba procesul de cicatrizare poate duce la formarea unor
cicatrici patologice (care sunt de fapt complicatii tardive ale plagilor):
cicatricea hipertrofica – este voluminoasa, dura, rosie, uneori pruriginoasa
cicatricea cheloida – este voluminoasa , mai elevata (“în relief”) fata de tegumentul
adiacent, cu suprafata neregulata, rosie; “plomba” conjuctiva se infiltreaza adânc în hipoderm
si în tegumentul sanatos învecinat; uneori este dureroasa
cicatricea retractila – se formeaza la nivelul zonelor articulare; are forma unei benzi fibroase
care împiedica extensia si retracta în flexie articulatia subiacenta 78
cicatricea hipertrofica
79
cicatricea cheloida
80
cicatricea retractila
81
Tratamentul plăgilor
Tratament local
Hemostaza inițială, ce se poate realiza prin
pansament compresiv la nivelul plăgii sau prin
compresie la distanță asupra vasului sanguin
care alimentează vasul lezat din plagă.
Compresia la distanță se poate face manual,
prin flexie pe un rulou sau prin garou.
82
Garoul poate fi improvizat din tub elastic de
cauciuc, dintr-o camera de bicicleta, o cravata,
o curea etc.
Se aplica numai in ranile membrelor si
intotdeauna deasupra cotului si a genunchiului,
la distanta de plaga, acolo unde se simt
pulsatiile arterei respective si unde aceasta
poate fi mai bine comprimata.
Tratament medicamentos
Plăgile muşate necesită prelecrare cu apă cu săpun, apoi vom aplica în pansament cu
soluţii antiseptice.
• În plăgile infectate poate fi necesară administrarea de antibiotice pe cale generală.
• În plăgile mușcate sau plăgi murdărite cu pământ, praf, excremente de animale , pentru
a preveni infectarea cu bacili tetanici și îmbolnăvirea de tetanos, este necesara
administrarea de vaccin antitetanic și de antibiotice pe cale generală.
• În cazul particular al plăgilor mușcate, pe lângă tratamentul cu antibiotice și vaccin ,
dacă animalul care a produs mușcătura este necunoscut, nevaccinat antirabic sau cu
antecedente incerte de vaccinare, sau este bolnav de turbare, este necesară administrarea
de vaccin antirabic și de ser .
84