ANATOMIA DEZVOLTÃRII

EXTREMITÃŢII CEFALICE

Conf. Univ. Dr. Lidia Chircor

Aparatul branhial
Arcul Pãrţile moi derivate
branhial
I Muşchii masticatori, m.
mandibular milohioidian, pântecul
anterior alm. digastric, m.
tensor al palatului, m.
tensor timpani
Pãrţile dure derivate Nervul arcului
branhial
Cartilajul Meckel, mandibula,
ligamentul sfeno-mandibular, V
ciocanul (maleus), nicovala trigemen
(incus), lig. anterior al ciocanului
Arcul Pãrţile moi derivate Pãrţile dure derivate Nervul arcului
branhial branhial

II Muşchii mimicii Scăriţa VII

hioidian (buccinator, auricular,
frontal, platysma,
orbicularul ochiului şi
gurii), pântecul posterior al
m. digastric, m.
stilohioidian, m. scăriţei
Procesele stiloide facial
Ligamentul stilohioid
Cornul mic şi porţiunea
superioară a corpului osului
hioid
Arcul Pãrţile moi derivate Pãrţile dure derivate Nervul arcului branhial
III M. stilofaringian Cornul mare şi IX
constrictorii porţiunea inferioară a glosofaringian
faringieni superiori corpului osului hioid
IV M. Cricotiroid Cartilaj tiroid, cricoid, X vag Laringeu superior
M. Ridicător palatin aritenoid, corniculat,
M. constrictori ai cuneiform
faringelui
M. intrinseci ai Laringeu recurent
VI laringelui X vag
 Arcurile branhiale
I, II, III, IV şi VI
conţin în miezul
lor mezodermal
câte un arc
arterial
Derivatele arcurilor aortice

Arcul I: artera maxialarã;

arc II: a. hioidianã;
arc III: a. carotidã internã;
arcIV: drept: a. suvclavie dreaptã;
arc IV stâng: crosa aortei;
arc VI drept: a. pulmonarã dreaptã;
arc VI stâng: a. pulmonarã stângã şi canalul
arterial Botalo.
Derivatele pungilor faringiene
 Ontogeneza urechii medii
 Primul şanţ branhial se
adânceşte din luna a 2-a
pînă în luna a 4-a ca un
canal (canalul tubo timpanic
Koelliker);
 extremitatea sa internă va
comunica cu prima pungă
faringiană;
 Orificiul de comunicare va
deveni ostiul faringian al
tubei auditive Eustachio.
 Compartimentul timpanomastoidian

•3 săpt. – recesul
tubotimpanic (1-a pungă
faringiană - endoderm)
•6 săpt. – mezenchimul
osicular separă şanţul
extern de punga faringiană.
•20 săpt. – cavitatea
timpanică se dezvoltă şi
înglobează oscioarele
•22 săpt. – se formează
antrumul mastoidian
•33 săpt. – pneumatizarea
primară a antrumul mastoidian
 Extremitatea laterală a canalului
începe să se lărgească în luna a
3-a, deplasează mezenchimul
înconjurător şi înglobează o
serie de condensări ale acestuia.
 Condensările iau naştere din:
– cartilajul Meckel al primului arc
branhial (ciocanul),
– cartilajul Reichter al celui de al 2 –lea
arc (nicovala)
– dintr-un cartilaj propriu (scăriţa)
 Ele vor forma oscioarele urechii
medii.
 Nucleul scăriţei se organizează
în jurul arterei stapediene (din
al doilea arc branhial) care
ulterior dispare.
 A. Secţiune transversă printr-un embrion de 7 sapt.
 La nivelul regiunii rombencefalice, se observă:
– recesul tubotimpanic dezvoltat din prima pungă faringiană,
– condensarea mezenchimală, din care se vor dezvolta oscioarele urechii medii.
 B. la nivelul urechii medii se observă precursorii cartiloginoşi ai oscioarelor
auditive. Linia galbenă de la nivelul mezenchimului indică viitoare
expansiune a cavităţii timpanice primitive tapetata de endodermul dezvoltat
din prima pungă faringiană
 Urechea medie si tuba auditiva derivă din punga faringiana 1;
sunt tapetate de epiteliu de origine endodermală din punga 1
faringiana.
 Osicioarele care conduc şi amplifică sunetul de la nivelul
membranei timpanice către fereastra ovală deriva din
– arcul branhial 1 (ciocanul şi nicovala)
– Arcul branhial 2 (scăriţa).
 Meatul auditiv extern se dezvoltă din şanţul branhial extern 1.
 Membrana timpanică este alcatuită din epiteliul ectodermal al
santului branhial 1 extern, fîşii de ţesut mezenchimatos din
arcul branhial 1, ţesut endodermal din epiteliul endodermal al
santului branhial 1 intern.
 Pavilionul urechii se dezvoltă din ţesutul mezenchimal al
arcurilor branhiale 1 si 2.
 Începând cu luna a 8-a intrauterină în jurul oscioarelor se formează un ţesut
spongios care se resoarbe progresiv până la naştere.
 În acelaşi timp şi printr-un mecanism asemănător apar o serie de anexe ale
urechii medii:
– additus, antrum, sistemul de cavităţi pneumatice mastoidian şi temporal (partial)
 Din mezenchimul arcurilor branhiale apar :
– muşchiul tensor al timpanului /din primul arc branhial (inervat de un ram al
nervului trigemen),
– muşchiul scăriţei /din al doilea arc branhial (inervat de nervul facial).
 fistule cervicale m. Sternocleidomastoidian
congenitale,
chisturi cervicale
congenitale
Câmpul
mezobranhial

 Peretele ventral al faringelui prezintă o suprafaţă de

formă triunghiulară ce constituie câmpul
mezobranhial,
 situat cu baza către primul arc branhial şi vârful spre
perechea a 6-a de pungi faringiene.
Canalul tireoglos Persistent

 1 limba. 2 Foramen cecum 3 Epiglotta. 4 cartilajul hioid

5 cartilajul tiroid cartilage. 6 glanda Tiroida. 7 canalul tireoglos
 DEZVOLTAREA URECHII EXTERNE

Primul şi al doilea arc branhial

 Urechea externă se dezvoltă din primele 2 arcuri branhiale, între care se

delimitează primul şanţ (ectodermal) şi prima pungă (endodermală)
branhiale
 Primele 2 arcuri branhiale se arcuiesc ca un inel în jurul primului şanţ
branhial prin marginile lor externe rezultând pavilionul urechii.
 La sfârşitul săptămânii a 6-a embrionare apar în schiţa pavilionului nodului
mezenchimali condensaţi – corniculii His – care în luna a 3-a se condrifică.
 Pe primul arc apar mugurii tragusului, rădăcinii helixului şi helixul, iar pe
arcul al doilea antihelixul, antitragusul şi lobulul.
 vedere laterală a capului unui embrion,
 cei 6 muguri auriculari înconjură capătul dorsal a primului şanţ branhial
 Se observă poziţia urechii în raport cu cavitatea bucală şi orbitele
 Dezvoltarea mandibulei şi a regiunii cervicale plasează pavilionul într-o poziţie defivinitvă
•Cei 6 muguri descrişi de His
–1 – Tragus ( primul arc
/mandibular)
–2 – rădăcina helixului (rest
din al doilea arc/hioidian)
–3 - Helixul ascendent
–4 - Helixul superior, Scafa,
şi Antihelixul
–5 - Helixul descendent,
Scafa-reg. Medială &
Antehelix
–6 - Helixul inferior,
Antetragus, Lobulul
A Microotie cu prezenţa gropiţelor preauriculare. B gropiţe
preauriculare. C D apendici cutanaţi preauriculari
Defectele auriculare sunt deseori asociate cu alte defecte congenitale.
3) Malformaţii care apar în
săptămânile 5-8 de gestaţie,
în momentul creşterii şi
fuziunii mugurilor faciali:
-persistenţa unora dintre
şanţurile existente între
mugurii faciali,
-dezvoltare redusă sau în
exces a mugurilor faciali

-Micrognatism - hipoplazia
mandibulei izolată sau în cadrul
unor boli ereditare datorate unor
anomalii genetice:
-Cornelia de Lange, .
. -Pierre-Robin,
-Treacher-Collins,
-Smith-Lemli-Opitz.
Sindromul Pierre Robin neuro-
cristopatie
 Sindrom Pierre Robin
 -hipoplazie mandibulară
(micrognaţie severă),
 -glosoptoză
 -palatoschizis.
 Incidenţă: 2% dintre nou-
născuţii vii.

Sindrom Pierre Robin

Neuro-cristopatie
Disostoza mandibulofaciala (Sindromul Franceschetti-Klein)

Complex malformativ dominat de asociarea: coloboma pleoapelor,

anomalii ale dezvoltării urechii externe, micrognaţie şi hipoplazia
regiunilor zigomaticomalare ale craniului
Disostoza
mandibulofaciala
(Sindromul
Franceschetti-Klein
sau Franceschetti-
Zwahlen sau Sindromul
Treacher Collins)
Sindromul Di George
sindromul velo-cardio-facial
 Dr Angelo Di George, endocrinolog, Spitalul St-
Christopher, Philadelphia:
 1981 Dr De La Chapelle: transmis genetic
 1991, Dr Driscol - deletia 22q
 Sindromul Di George:
- Incidenta: 1 / 2000-4000 nou-născuţi vii
- Intarzie migrarea neuronala din crestele
neurale
 80% cardiopatii congenitale:
 47% anomalii ale arcului aortic,
 12% tetralogie Fallot
 16% anomalii palat – cavitate bucala
 28% Absenta timus,
 21% hipocalcemi prin Aplazia sau
deficienta glandelor paratiroide
 12% anomalii ale sistemului nervos
central.
 Fenotipul poate fi foarte putin
afectat la unul dintre parinti si foarte
sever la copilul de acelas sex cu
parintele afectat.