METABOLISMUL CORPILOR

CETONICI
 CORPII CETONICI

 ACETOACETATUL
 β- HIDROXIBUTIRATUL (3-
HIDROXIBUTIRATUL)
 ACETONA
β-HIDROXIBUTIRAT

 ACETOACETATUL; β-
HIDROXIBUTIRATUL (2 acizi
organici) sunt transportati pe cale
sangvina către tesuturile periferice fiind ACETOACETATUL
reconvertiti în acetil-CoA ce poate fi
oxidata in ATC

ACETONA
 CORPII CETONICI
 Sursa de energie pt tesuturile periferice deoarece sunt:

 1. solubili in solutii apoase (nu sunt incorporati in LP

sau transportati de lipide
 2. produsi in ficat cand cantitatea de acetil-CoA>
capacitatea oxidativa a Fi
 3. folositi proportional cu concentratia lor in sange de
tesuturile extrahepatice

 Creierul poate folosi corpi cetonici cand nivelul lor

din sange este f. crescut (à jeun)
 CORPII CETONICI

 În perioadele à jeun, Fi este inundat de AG mobilizati

din tesutul adipos

 ↑[acetil-CoA] rezultat din β-oxidare inhibă piruvat-

DH ; activeaza piruvat-carboxilaza
 OAA → GNG
 acetil-CoA → cetogeneza
 CETOGENEZA
 1. Sinteza 3-OH-3-
metil-glutaril (HMG)-
2 ACETIL-CoA
CoA
 Inversarea reacţiei
tiolazei din β-oxidare TIOLAZA
 HMG- CoA- sintaza
mitocondriala ACETOACETIL-CoA
catalizeaza combinarea
unei a 3-a molecule de
acetil-CoA HMG- CoA-SINTAZA

 HMG- CoA= precursor

al COL HMG-CoA
 CETOGENEZA

 HMG- CoA- sintaza=

etapa limitanta de viteza
in sinteza corpilor HMG-CoA
HMG-
cetonici; in cantitati CoA- Acetil-CoA
semnificative in ficat LIAZA

ACETOACETAT
 2. Sinteza corpilor 3-OH-BUTIRAT-
ACETOACETAT-
cetonici: clivarea HMG- DECARBOXILAZA
DEHIDROGENAZA

CoA

ACETONA
3-OH-BUTIRAT
 CETOGENEZA ŞI CETOLIZA

 Echilibrul acetoacetat/ 3-OH-butirat este determinat

de raportul NAD+/ NADH

 ↓ raportul NAD+/ NADH în oxidarea AG ↑sinteza 3-

OH-butirat

 Cetoliza= utilizarea corpilor cetonici în ţesuturile

periferice; 1. 3-OH-butirat este oxidat la acetoacetat
sub actiunea 3-OH-butirat DH cu producere de
NADH
 CETOLIZA

TIOFORAZA
absentă în Fi!!!

2.Ataşarea 1 molecule de CoA

de la succinil-CoA
AcetoacetilCoA este convertit
la 2 molecule acetil-CoA
 CETOGENEZA ÎN DIABETUL ZAHARAT
 Rata formării corpilor cetonici > rata utilizării lor
 în DZ, în inanitie, DZ creste rata de oxidare a AG, metab
glucidic deficitar
 Producerea de acetilCoA > capacitatea ATC de a-l utiliza
 Ficatul foloseste acetil-CoA pentru sinteza CC
 ↑ rezerva de NADH cu încetinirea ATC
 CETONEMIE, ACIDEMIE, CETONURIE, ↓ pHsg
 respiratia cu miros de fructe
 deshidratarea (excretia de glucoza si cc in urina)
CETOGENEZA ÎN DIABETUL ZAHARAT

↓ INSULINA ↑ GLUCAGON

↑ LIPOLIZA

↑ AGL în plasmă

↑ producţia hepatică de CC

CETOACIDOZĂ

MECANISMUL CETOACIDOZEI
ÎN DIABETUL ZAHARAT I
 METABOLISMUL LIPIDELOR COMPLEXE
 Fosfolipidele- compuşi polari ai unui alcool ataşat printr-
o punte fosfodiesterică de un diacilglicerol sau de o
sfingozină

Z
 au natura amfipatica cu un cap hidrofil (gruparea fosfat+
alcoolul care ii este atasat- serina, etanolamina, colina
marcate in albastru) si o coada lunga hidrofoba (marcata
in galben)
 METABOLISMUL LIPIDELOR COMPLEXE

 Fosfolipidele (FL)

 FL formează un strat dublu: cozile hidrofobe sunt

orientate spre interior, iar capetele hidrofile spre
exterior. În sistemul nervos, PL constituie teaca de
mielină.
 METABOLISMUL LIPIDELOR COMPLEXE
 În membrane, portiunea hidrofoba a FL se asociaza
cu porţiunile nepolare ale GL, proteinelor si Col

 Capul hidrofil al FL se proiecteaza spre exterior şi

interacţioneaza cu mediul apos

 FL membranare= rezervor pt transmitatorii icel., iar

pt proteine ancora

 FL nemembranare: componente ale surfactantului

pulmonar sau ale bilei (rol in solubilizarea Col
CLASIFICAREA LIPIDELOR COMPLEXE
 GLICEROFOSFOLIPIDE
 Cea mai importanta clasă a FL
 conţin acid fosfatidic (DAG cu o grp. fosfat la C3) sau
derivaţi ai acestuia

 GLICEROFOSFOLIPIDELE sunt constituienţi obişnuiţi

ai MC. Conţin glicerol esterificat la C1 şi C2 cu AG.
 GLICEROFOSFOLIPIDE
 În majoritatea glicerofosfolipidelor, fosfatul este
esterificat la OH de un grup polar: serină, colină,
etanolamină, glicerol sau inozitol

 Al 2-lea AG diferă de primul prin lungime sau prin

prezenţa dublelor legături

 Fosfatidilinozitolul este un lipid membranar la fel ca

fosfatidilcolina şi are şi rol în semnalizarea celulara.
GLICEROFOSFOLIPIDE
 CARDIOLIPINA
 Cardiolipina (Difosfatidilglicerol)
 2 molecule de PA (acid fosfatidic) esterificate la grp
fosfat cu o molecula de glicerol

Cardiolipina se află în
MMI şi este
antigenica, fiind
recunoscuta de
Ac anti- Treponema
pallidum
 PLASMALOGENII
 AG de la C1 este inlocuit cu o grp alchil nesaturata
atasata printr-o legatura eter de glicerol

 Ex.: fosfatidaletanolamina
(tesutul nervos)
 fosfatidalcolina
(muschiul cardiac)
 FACTORUL ACTIVATOR PLACHETAR

 Glicerofosfolipid cu o grp alchil saturata atasata

printr-o legatura eter la C1 si un radical acetil la C2
glicerolului

 mediaza fenomenele de hipersensibilitate, inflamatia

acuta si reactiile anafilactice
 agregarea si degranularea Tr, generarea de radicali
superoxizi
 SFINGOLIPIDE
 Derivaţi ai sfingozinei ce cuprinde pe lângă domeniile polar şi
hidrofob şi o grupare amininică

 Sfingozina poate fi fosforilată reversibil rezultând o moleculă

semnal: sfingozin-1-fosfat. Alţi derivaţi ai sfingozinei se
găsesc în membranele biologice
 SFINGOLIPIDE
 Grupul (-NH2) al sfingozinei formează cu un AG o
punte amidică rezultând o ceramidă.
 SFINGOLIPIDE
 În sfingolipidele complexe, capătul polar al ceramidului
este esterificat la nivelul grupării OH terminale
 Sfingomielina: constituent al fibrelor nervoase mielinice

Sfingomielinele au în
componenţă
fosfocolină sau
fosfoetanolamină
şi se găsesc
în membranele
plasmatice.
 SINTEZA FOSFOLIPIDELOR
 Schema de formare a TAG este în mare parte comună
cu cea a fosfolipidelor (PL), acidul fosfatidic fiind
intermediarul comun

 În majoritatea glicerofosfolipidelor, fosfatul este

esterificat la OH de un grup polar: serină, colină,
etanolamină, glicerol sau inozitol

 Al 2-lea AG diferă de primul prin lungime sau prin

prezenţa dublelor legături.
SINTEZA FOSFOLIPIDELOR
 SINTEZA FOSFOLIPIDELOR
 Sinteza fosfatidiletanolaminei (PE) şi a fosfatidilcolinei
(PC) sau a lecitinei

 Colina si etanolamina se obtin din alimentatie sau din

catabolizarea FL
 fosforilarea colinei/etanolaminei si conversia la forma
activata: CDP-colina/CDP-etanolamina
 colin-fosfatul sau etanol-fosfatul sunt transferate din
nucleotid (parasind CMP) pe o molecula de DAG
 COLINA

Reutilizarea FOSFOCOLINA

colinei intrucat
sinteza de novo
nu asigura
necesarul CDP-COLINA

de colina
(sinteza Ach)
 SINTEZA FOSFOLIPIDELOR
SURFACTANT PULMONAR

 calea descrisa=sinteza
dipalmitoil-
fosfatidilcolinei (DPPC)
sau a dipalmitoil-lecitinei

 DPPC secretat de
pneumocitele de
tipII=component major al
surfactantului pulmonar,
stratul de lichid extracel.
ce acopera alveolele
 maturitatea plamanilor
la fat= raportul L/S
(lecitina/sfingomielina)
in lichidul aminiotic
SINTEZA PC DIN PS (FOSFA- PS-DECAR-
TIDIL-SERINA) IN FICAT BOXILAZA*
PC: BILA, LP SERICE

*COENZIMA=
PIRIDOXAL-FOSFAT
 FOSFATIDILINOZITOLUL

la C1: acid stearic

la C2: acid arahidonic
PI= rezervor de acid
arahidonic in
membrane (sinteza PG)
 FOSFATIDILINOZITOLUL
 prin fosforilarea PI membranar se obţin polifosfoinozitide
 PIP2 - fosfatidilinozitol-4,5-bifosfat

OH ce sunt
fosforilate

 1. Prin degradarea PIP2 in prezenta fosfolipazei C: IP3;

DAG ce activeaza mobilizarea Ca2+ icel. cu activarea pKC
 FOSFATIDILINOZITOLUL
 2. Rolul PI in ancorarea proteinelor mb-are printr-o
punte CH

 fosfataza alcalina, acetilcolinesteraza,

 proteinele S celulare sunt legate de glicozil-fosfatidil-
inozitol (GPI) conferindu-le mobilitate laterala pe S
membranei plasmatice
 Proteina este clivata sub actiunea fosfolipazei C cu
eliberare de DAG
 Deficienta de GPI in celulele hematopoietice: Hb-urie
paroxistica nocturna
FOSFATIDILGLICEROLUL SI CARDIOLIPINA

FOSFATIDIL-
GLICEROLUL:
IN MB.
MITOCONDRIALA
FOSFATIDILGLICEROLUL SI CARDIOLIPINA

 CARDIOLIPINA:
 2 molecule de PA
legate printr-o
molecula de glicerol
SFINGANINA
BIOSINTEZA SFINGOZINEI ŞI A
SFINGOLIPIDELOR

SFINGANINA
BIOSINTEZA SFINGOZINEI ŞI A
SFINGOLIPIDELOR

SFINGOZINA
BIOSINTEZA SFINGOZINEI ŞI A
SFINGOLIPIDELOR
 DEGRADAREA FOSFOGLICERIDELOR
 Enzime: FOSFOLIPAZE (DEGRADARE+ REMODELARE
FL):
 Fosfolipaza A1 eliberează AG din poziţia 1
 Fosfolipaza A2 eliberează AG din poziţia 2
 Rezultă lizoglicerofosfolipide  acţiuni hemolitice

FOSFOGLICERIDE
 DEGRADAREA FOSFOGLICERIDELOR

FOSFOLIPAZE
 Fosfolipaza C eliberează 1,2-diacilgliceroli
 Fosfolipaza D eliberează acid fosfatidic
 Fosfolipaza A2 furnizează AG nesaturaţi necesari sintezei PG,
TX şi LT
 În pancreatită acută fosfolipaza A2 – sânge; hemolize masive
şi anemii
 Fosfolipaza C eliberează 1,2-diacilgliceroli şi inozitol-fosfat
(mesageri secunzi)
 GLICOLIPIDELE
 COMPONENTA LIPIDICA+ CH
 DERIVATI AI CERAMIDELOR

 1 AG cu lant lung este atasat amino-alcoolului

sfingozina
 Ceramidele sunt precursori ai sfingolipidelor

fosforilate si a celor glicate

 Pe fata externa a MC; rol in semnalizare

 În transformările celulare (diviziune si crestere

necontrolate): schimbarea compozitiei

glicosfingolipidelor membranare
 CH= determinant antigenic
 GLICOSFINGOLIPIDELE
 Nu contin fosfat, iar mono-sau oligozaharidul este
atasat direct la ceramida printr-o legatura O-
glicozidica
A. NEUTRE
 GALACTOCEREBROZIDE

 GLUCOCEREBROZIDE: Cer-Glc

 GLOBOZIDELE (oligozaharidele ceramidice):

Cer-Glc-Gal (lactozil-cerebrozida)
Cer-Glc-Gal-Gal-GalNAc-GalNAc
 CATABOLISMUL SFINGOLIPIDELOR
 Intervin hidrolaze specifice
 Pentru sfingomieline – sfingomielinaze
 Pentru ceramide – ceramidază
 Pentru cerebrozide – hexozidaze
 Enzimele localizate în lizozomi
 Carenţa lor – lipidoze
 Exemple:
1. Boala Neimann-Pick
- deficit de sfingomielinază
- depunerea de sfingomieline în ficat, splină, creier
- hepato-splenomegalie, tulburări nervoase, retardare
mentală, convulsii
 GLICOSFINGOLIPIDELE

 B. ACIDE
 incarcate negativ la pH fiziologic (NANA sau acid
sialic)
 1. Gangliozide
 G-gangliozid
 M, D, T sau Q =1,2,3 sau 4 molecule de NANA

 2. Sulfatidele= cerebrozide ce contin reziduuri

galactozil sulfatate (t nervos, rinichi)
GLICOSFINGOLIPIDELE
 METABOLISMUL
GLICOSFINGOLIPIDELOR
 Sinteza: in ap. Golgi prin aditia secventiala a
monomerilor glicozil transferati de la donori de UDP-
glucide pe molecula acceptor

 GLICOZIL-TRANSFERAZE specifice pt fiecare

monozaharid cat si pt acceptor

 Grupari sulfat: de la trasnportorul de sulfat 3'-

fosfoadenozin-5'-fosfosulfat (PAPS):
galactocerebrozid-3-sulfatul=sulfatida cea mai
importanta din creier
DEGRADAREA GLICOSFINGOLIPIDELOR

 Intervin hidrolaze specific 1. Boala Neimann-Pick

 Pentru sfingomieline – - deficit de
sfingomielinaze sfingomielinază
 Pentru ceramide – - depunerea de
ceramidază sfingomieline în ficat,
 Pentru cerebrozide – splină, creier
hexozidaze
- hepato-splenomegalie,
 Enzimele localizate în
tulburări nervoase,
lizozomi
 Carenţa lor – lipidoze
retardare mentală,
convulsii
 DEGRADAREA GLICOSFINGOLIPIDELOR

2. Boala Tay-Sachs
- deficit de hexozozaminidază A
- acumulare de gangliozide în celulele nervoase
- retardare mentală, atrofie musculară, paralizie,
orbire, creşterea în volum şi masă a creierului

3. Boala Gaucher
- deficit de glucocerebrozidază
- depuneri de glucocerebrozide în SRE din splină,
ficat,
măduvă, rinichi şi ganglioni
- splenomegalie, tulburări hematologice
 DEGRADAREA GLICOSFINGOLIPIDELOR

4. Boala Krabbe
- deficit de galactocerbrozidază
- acumulări de galactocerebrozide în substanţa albă
din creier
- demielinizări severe

5. Leucodistrofia metacromatică
- carenţa sulfatidazei
- acumularea de sulfatide în substanţa albă din creier,
rinichi, ficat
- tulburări neurologice şi psihice
 DEGRADAREA GLICOSFINGOLIPIDELOR
6. Scleroza multiplă

Lipsesc plasmalogenii cu etanolamină din creier, fiind

substituiţi cu esteri al colesterolului

Dispariţia mielinei din SNC, urmată de o scleroză

(întărire provocată de formarea ţesutului conjunctiv)
sub formă de plăci a substanţei albe

Boala atinge ambele sexe (60% femei)

- plăcile împiedică transmiterea influxului nervos
 DEGRADAREA GLICOSFINGOLIPIDELOR

6. Scleroza multiplă

Primele semne vizează funcţiile senzitive (furnicături,

impresii tactile anormale)
- urmează semne motorii (paralizie trecătoare a unui
membru)
- vederea (vedere în ceaţă, scăderea vederii la un ochi)
- final este tulburat echilibrul şi incontinenţa

- Caracteristic: pusee şi remisiuni

BOLILE GENETICE UMANE DATORATE
ACUMULĂRII ANORMALE DE LIPIDE
 PROSTAGLANDINELE SI
COMPUSII INRUDITI
 EICOSANOIZI (AG polinesaturati cu 20at.C):
 PG
 LT
 Tx
 Efectele lor sunt mediate R cuplati cu proteina
G
 T 1/2 extrem de scurt
 PROSTAGLANDINELE SI
COMPUSII INRUDITI
 Acidul arahidonic (C20: 4, n-6), precursor al PG, LT,
mediatori al inflamaţiei. Fosfolipidele membranare
pot fi degradate de fosfolipaze de diferite tipuri: A1,
A2, C, D
PROSTAGLANDINELE SI
COMPUSII INRUDITI
Acidul arahidonic este eliberat din PL
sub actiunea PL A2

PRINCIPALUL PRECURSOR AL EICOSANOIZILOR

COX LOX

PG PEPTIDO-
PC, TX SIMPLE LEUCOTRIENE
 PROSTAGLANDINELE SI
COMPUSII INRUDITI
 Sinteza PG si a LT incepe cu ciclizarea oxidativa a
acidului arahidonic cu producere de PGH2 sub
actiunea PG- endoperoxid-sintazei ce prezinta 2
domenii catalitice:

 COX (ciclooxigenaza) si peroxidaza

 COX- 2 izoenzime: COX-1 (constitutiva) si COX-2

 LT se produc pe calea LOX (lipooxigenazei)

 PROSTAGLANDINELE SI
COMPUSII INRUDITI

TROMBOXAN A2
PROSTACICLINE

LT SIMPLE

PEPTIDOLEUCO-
TRIENE
PROSTAGLANDINE LEUCOTRIENE
 PROSTAGLANDINELE SI
COMPUSII INRUDITI
EFECTE
TIP EFECT
VASODILATATIE
BRONHOCONSTRICTIE
PG CONTRACTIA MUSCHIULUI UTERIN

PGF2α-CICATRIZARE

Tx STIMULEAZA AGREGAREA PLACHETARA

PC ACTIVEAZA AGREGAREA PLACHETARA

BRONHOCONSTRICTIE
LT
AGENT CHEMO-
TACTIC