Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Castrul roman de la
Drobeta
Cetatea
Neamțului-
Moldova, cu
ziduri groase de
3m, plan
Cetatea neregulat
Argeșului-
Poenari-
plan
poligonal
neregulat
cu 5
turnuri –
unul
prismatic
din sec.
XIII și 4
cilindrice
din prima
jumătate
a sec. XIV ,
cu șanț,
pons levis
(folosită de
Negru
Construită în
Vodă cu 1 vremea lui Petru I
turn , Mușat (1374-1391)
refacută
de Vlad
Țepeș în
sec. XV,
când se
adaugă
celelalte 3)
Asediată în 1476 de oștile turcești conduse de
Mahomed al II-lea, turnurile pătrate de colț și-au
dovedit ineficacitatea în fața artileriei
Etape:
• Cetatea de scaun a Sucevei-
Petru II Mușat,
reședința domnească a fost
opera unor meșteri de școală Ștefan cel
occidentală, cu săli de recepție, Mare și
paraclis Alexandru cel
Bun; în timpul
• Construită de Petru I Mușat (a lui Petru
mutat capitala principatului
Moldovei de la Siret la Suceva-
Rareș(1527-
importanța strategică), 1538)- atacată
reconstruită de Ștefan cel Mare de Soliman
Magnificul
• Contraescarpă pe latura estică
Meterezele zidului de
incintă
Cea mai mare clădire cu caracter militar a Moldovei-Cetatea Albă, 30.000 mp, incinte multiple, nucleul –citadela castel, situată pe fortul genovez restructurat
Transilvania
Cronica
pictată de la
Viena
Castelul Bran- edificiu militar destinat pazei trecătorii- 1377 cu
încăperi pentru soldați, castelan și familia sa
Vechiul
nucleu-castru
regal, 1399
Analogii
castelul
conților de
Thuringia din
Wartburg
(Germania)
Interiorul capelei
Castelul din Wartburg
19 noiembrie 1377, Ludovic I de Anjou (regele Ungariei) emitea un document care permitea
brașovenilor să își construiască o cetate din piatră în zona Branului. Legătura castelului Bran cu Vlad
Țepeș se concretizează spre sfârșitul secolului al XV-lea, când Iancu de Hunedoara, după ce pierde
tronul, îi oferă sarcina de a apăra acest loc de trecere spre Transilvania.
Castelul Bran- arhitectură rezidențială fortificată
Arhitectura ecleziastică
• Ilustrată de programul edilitar inaugurat de voievozii Țării Românești și
Moldovei
• Edificiile au dimensiuni corespunzătoare autorității și pestigiului
statelor independente nou create
• Biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeș- ctitoria lui
Basarab I intemeietorul (1350) – pură tradiție bizantină : plan cruce
greacă înscrisă, cu absidă flancată de pastoforii (proscomidie și
diaconicon), cupolă pe pandantivi, parament cu asize, turlă cu firide
oarbe, efect decorativ ,,dinți de fierăstrău,,
Planul triconc- planul trilobat
• Tismana, Vodița , Cotmeana (jud. Argeș) Cozia-ambele- ctitorii ale lui Mircea cel Mare-parament de cărămidă aparentă cu firide oarbe (necropola voevodului)
Bărația, Câmpulung
Moldova- influențe gotice- stilul moldovenesc
Sf. Nicolae
din Rădăuți
Sf. Treime din Siret
Banat- Hodoș-Bodrog
Sf. Nicolae din Râșnov
Catedrala din Oradea- tipul planimetric hală- nu mai există azi (tip răspândit din Boemia, Polonia
Tipul bazilical cu
trei nave,
transept, cor cu 2
travee și absidă
poligonală; turn
clopotniță cu
Sibiu- fleșe; prototip
biserica pentru bisericile
parohială de la Ațel,
Mălâncrav
Ațel
Mălâncrav
Sf. Mihail din Cisnădioara -romanic
Valea
Viilor
Pe cheia de boltă
Catedrala evanghelică din Sebeș apare stema
regelui Ludovick I
de Anjou, mort în
1382
- Corul gotic
racordat la bazilica
romanică
Geometria
goticului
matur
Peter
Parler din
Gmünd
A treia etapă de construcţie a Sebeşului, etapă ce a reprezentat
ridicarea corului, între anii 1360-1382, este considerată printre
primele încercari de realizare a unei biserici de tip hală din
Transilvania. De menţionat este faptul că pe una dintre cheile
de boltă ale corului apare stema regelui Ungariei, Ludovic de
Anjou.
În secolul al XIV-lea localitatea dispunea de însemnate resurse
economice care permiteau înlocuirea vechii bazilici romanice
cu o construcţie impozantă, reprezentativă pentru comunitate.
Resursele financiare s-au dovedit însă insuficiente, motiv
pentru care s-a ridicat doar corul tip hală, cu deambulatoriu,
care a fost racordat la corpul bazilical. Spre deosebire de restul
bisericii, corul este mai înalt şi are o dezvoltare longitudinală cu
trei nave de aceeaşi înălţime. Acesta este împărţit în 15 travee
boltite în cruce pe ogive şi despărţite prin stâlpi şi pilaştrii cu
câte o colonetă angajată. Înspre apus nava centrală dispune de
două travee pătrate de dimensiuni mai mari, iar înspre răsărit
acestea se continuă cu trei travee dreptunghiulare înguste .
Important la acest cor este decorul sculptural bogat, prin care
sunt reprezentate mai multe teme iconografice. Corul este
dominat de statui aşezate pe contraforţi sub baldachine ce
erau decorate cu frontoane şi fiale ajurate, prevăzute cu
fleuroane şi încoronate cu o cornişă cu patrulobi înscrişi în
pătrate arcuite. Din păcate, multe dintre aceste statui s-au
pierdut.
Iconografie sculptură:
Maria cu Iisus in braţe deasupra cărora se afla un înger cu aripile
deschise ce priveşte spre cer
Sf. Cristofor ce îl sprijină pe umăr pe Iisus copil, Ioan Botezătorul,
Sf. Urban cu viţa de vie şi trei apostolic
Sf. Iacob cu pălăria de pelerin, arhanghelul Gavril cu Maria (grupul
Buneivestiri)
Sf. Ecaterina cu atributul roţii, scena închinării magilor ce dă impresia
unei compoziţii neunitare datorită personajelor ce privesc în direcţii
diferite, şi cei trei regi ai Ungariei (Ştefan, Ladislau şi Emeric)
. Statuile de regi şi sfinţi, sunt tratate fără o atenţie deosibită asupra
detaliilor .
Vasile Drăguț,
“BISERICA
EVANGHELICĂ DIN
SEBEŞ,” Arhiva
Dragut, accessed
October 27, 2020,
https://vasiledragut.o
meka.net/items/show
/15.
Bibliografie selectivă
Heitel, Radu, Monumentele medievale din Sebeş-Alba, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1967.
Virgil, Vatăşianu, Istoria artei feudale în ţările române, Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti,
1959.
Roth, Victor, Geschichte der deutschen Baukunst in Siebenbürgen, Ed. Kessinger, Strassburg, 1905.
Varga, Livia, ,,Die mittelalterliche Baugeschichte der evanghelischen Kirche in Mühlbach”, Acta historiae artium,
nr. 25, Akadémiai kiadó, Budapest, 1979.
Rusu, Adrian, Arhitectura religioasă medievală în Transilvania, Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 2002.
Drăguţ, Vasile, Arta gotică în România, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979.
Arion, Gheorghe, Sculptura gotică în Transilvania, Ed. Dacia, Cluj, 1974.
Lespedea de mormânt a Comitelui Laurenţiu de Longo Campo datată la anul 1300, aflată în interiorul bisericii Bărăția din
Câmpulung-Muscel, sub altar.
Piatra de mormânt a domnitorului Vladislav I Vlaicu, Curtea de Argeș, biserica domnească, naos
Gisantul de pe mormântul
domnitorului Radu I.Biserica
Domnească Sf. Nicolae din Curtea de
Argeș, naos
Frații Martin și Gheorghe din
Cluj, Sf. Gheorghe ucigând
balaurul , copie (originalul se
află în fața catedralei Sf.
Witus din Praga), 1373, bronz
2 lucrări
nepăstrate (topite
de turci –
eveniment relatat
de Evlia Celebi în
1660): statuile
celor 3 regi
canonzați-Ștefan,
Emeric și Ladislau
plasate în fața
catedralei din
Oradea și statuia
ecvestră a lui
Ladislau cel Sfânt.
Alba-Iulia - corul gotic
Portal –biserica evanghelică din Reghin
Noul limbaj decorativ al secolului al XIV-lea
• Descoperiri recente au relevat tematica picturii și iconografia V.T și N.T, portretul cneazului Bâlea cu soția Vișa
și fiii lor, Adormirea M.D, Cina cea de Taină, Purtarea Crucii (confluențe est-vest-bizantine-gortice-tratarea
liberă a formei, elementul grafic predomină, contrast deschis-închis)
1404
Biserica Sf. Nicolae - Hunedoara
Biserica din Ghelința (jud. Covasna, cca
1330)
Răstignirea
Mălâncrav (jud. Sibiu), peretele de nord al navei-Prinderea lui Isus
Biserica nobililor Appafy- stilul este
emblematic pentru arta 1400
europeană- stil de curte-sinteză de
motive iconografice de la nord de Alpi și
din Trecento-ul italian
Bolta
corului,
cca 1400
Biserica evanghelică din Mediaș
• Spre sfârşitul sec. XIV, când Petru I MUŞAT începe o adevărată campanie de
construcţii militare şi bisericeşti, şi mai ales pe vremea lui Alexandru cel Bun, când
Moldova cunoaşte un având considerabil al economiei şi culturii, începe tot mai
mult să se contureze originalitatea ei arhitectonică. Din ruinele unor biserici care
vădesc o perioadă de experimentări, din frumoasele manuscrise, cu sau fără
miniaturi, realizate de celebrul Gavriil Uric, călugăr de Neamţ şi scrib al cneaghinei
Marina, precum şi din câteva piese remarcabile de broderie ajunse până la noi, se
vede că aceasta a fost perioada în care mediul artistic moldovenesc, în plin proces
de formare, începuse să-şi imprime, în toate genurile de artă, o viziune proprie
despre frumos, punând astfel bazele celui mai original fenomen de cultură al
poporului român din evul mediu: arta moldovenească. Ea va atinge apogeul în
epoca lui Ştefan cel Mare, perioadă de maximă înflorire politică şi cultură a statului
moldovenesc.