Evoluţie, îmbătrânire,

moarte
Pop Briana
Clasa a XII-a D
 Celula este definita ca fiind unitatea de structura fundamentala a materiei vii,
in cadrul careia aceasta exista. Datorita organizarii sale celulare materia vie s-
a putut dezvolta atat de spectaculos in protiste, plante si animale, viata
neputandu-se manifesta inafara structuralizarii celulare a compusilor
caracteristici ei: protide, lipide si carbohidrati. In compozitia acestora intra
aceleasi elemente chimice care se intalnesc si in materia nevie, fapt care
dovedeste universalitatea materiei.

 Din punct de vedere al organizarii celurare , lumea vie este clasificata in

procariote si eucariote. Intre cele doua tipuri de organizare exista o mare
deosebire,care a ridicat problema originii eucariotelor din procariote
ancestrale mai simple- bacterii si alge albastre- verzi.

 Daca prin caracteristicile celulare eucariotele si procariotele difera foarte

mult, din punct de vedere chimic ele sunt similare: ambele contin proteine,
acizi nucleici, polizaharide si lipide cu o compozitie similara si ambele folosesc
aceleasi tipuri de mecanisme metabolice.
 Cele mai vechi eucariote atestate de paleontologie se gasesc in straturi cu o
vechime de 900 milioane de ani, fiind reprezentate de ciuperci si mai multe
tipuri de alge unicelulare. Chiar daca eucariotele macroscopice n-au aparut
inainte de precambrianul superior, ascendenta eucariotelor este departe in
trecutul Terrei,pana la 1500 milioane de ani. Intrebarea este : DE CE S-A
SCURS UN TIMP ATAT DE INDELUNGAT INTRE APARITIA ORGANISMELOR
EUCARIOTE UNICELULARE SI CELE MULTICELULARE- METAZOARE SI METAFITE?

 Au fost elaborate numeroase ipoteze vizand diversele aspecte ale evolutiei

eucariotelor. Doua dintre aceste aspecte se refera la dezvoltarea sexualitatii
si originea protistelor consumatoare.
 Dupa aparitia eucariotelor sexuate ele au devenit tot mai abundente ,
generand noi tipuri de microorganisme tot mai evaluate , unele capabile de
fotosinteza, altle care se hraneau prin fagocitoza.

 Organismele pluricelulare au aparut aproximativ acum 700 milioane de ani si

erau reprezentate de alge, spongieri, celenterate si turbelarii. Sfarsitul
precambrianului a fost o perioada foarte prielnica diversificarii morfogenetice
a principalelor grupe de plante si animale, dintre care unele s-au stins, iar
altele au radiat evolutiv in timp.

 Referitor la dezvoltarea sexualitatii , studiile efectuate asupra organismelor

actuale au evidentiat faptul ca primele organisme eucariote erau alge
unicelulare care se reproduceau numai prin mitoze asxuate ( diviziunea celulei
somatice), fiecare celula rezultata fiind copia exacta a individului parental.
Reproducerea sexuata a derivat dintr-un proces preexistent de mitoza. S-au
gasit urme ale celei mai vechi meioze- celule in forma de spori ,care par a fi
de origine meiotica.
 Referitor la dezvoltarea sexualitatii , studiile efectuate asupra organismelor
actuale au evidentiat faptul ca primele organisme eucariote erau alge
unicelulare care se reproduceau numai prin mitoze asxuate ( diviziunea
celulei somatice), fiecare celula rezultata fiind copia exacta a individului
parental. Reproducerea sexuata a derivat dintr-un proces preexistent de
mitoza. S-au gasit urme ale celei mai vechi meioze- celule in forma de
spori ,care par a fi de origine meiotica.
 Dupa aparitia eucariotelor sexuate ele au devenit tot mai abundente ,
generand noi tipuri de microorganisme tot mai evaluate , unele capabile de
fotosinteza, altle care se hraneau prin fagocitoza.

 Organismele pluricelulare au aparut aproximativ acum 700 milioane de ani si

erau reprezentate de alge, spongieri, celenterate si turbelarii. Sfarsitul
precambrianului a fost o perioada foarte prielnica diversificarii morfogenetice
a principalelor grupe de plante si animale, dintre care unele s-au stins, iar
altele au radiat evolutiv in timp.
Îmbătrânirea celulară

 Îmbătrânirea este un proces biologic prin care se produc modificări

structurale şi funcţionale la nivelul celulei, după ce perioada de dezvoltare şi
cea de maturitate sunt depăşite. Cauzele acestei îmbătrâniri sunt atât
extrinseci (stilul de viaţă), dar şi intrinseci (genetice).

 După cele două perioade menţionate mai sus, apare o perioadă de

“postmaturitate”, caracterizată printr-un declin al funcţiilor fiziologice şi
adaptative, deşi solicitările din exterior rămân la un nivel constant.

 Viaţa majorităţii celulelor din organism poate fi împărţită în patru faze:

funcţionare normală, îmbătrânire, agonie şi moarte celulară.
 Dintre modificările ce apar în perioada de îmbătrânire a unei celule, se
numără: scade volumul celular, nucleul se retractă sau se poate fragmenta,
se modifică numărul de organite celulare. Două evenimente importante sunt
legate, în general, de îmbătrânirea unei celule: scăderea masei celulare şi
scăderea potenţialului proliferativ. Moartea celulară se produce instantaneu,
deci, se pot observa doar modificări post-mortem, datorate eliberării
enzimelor celulare (lizozom).
Teorii active
 O teorie propusă de Olovnikov afirmă că celulele îşi replică complet
cromozomii, dar după un anumit număr de diviziuni telomerele încep să se
piardă (telomerele sunt situate la capetele cromozomilor). Ipoteza scurtării
telomerelor este un bun exemplu al faptului că teoriile pasive şi cele active
sunt într-o legătură. Numărul de diviziuni celulare poate creşte datorită
intensificării ratei metabolice.

 O altă teorie afirmă existenţa unei anumite gene (sau mai multe), care este
activată după un anumit număr de diviziuni celulare şi programează celula
pentru îmbătrânire.

 Toate aceste teorii, încearcă să determine o cauză a îmbătrânirii

organismului. Dacă se va putea determina o cauză exactă a îmbătrânirii
celulare, atunci toate eforturile vor fi concentrate asupra găsirii unei metode
de îndepărta acea cauză şi să rămânem tineri pentru totdeauna.
 O teorie propusă de Olovnikov afirmă că celulele îşi replică complet
cromozomii, dar după un anumit număr de diviziuni telomerele încep să se
piardă (telomerele sunt situate la capetele cromozomilor). Ipoteza scurtării
telomerelor este un bun exemplu al faptului că teoriile pasive şi cele active
sunt într-o legătură. Numărul de diviziuni celulare poate creşte datorită
intensificării ratei metabolice.
 O altă teorie afirmă existenţa unei anumite gene (sau mai multe), care este
activată după un anumit număr de diviziuni celulare şi programează celula
pentru îmbătrânire.

 Toate aceste teorii, încearcă să determine o cauză a îmbătrânirii

organismului. Dacă se va putea determina o cauză exactă a îmbătrânirii
celulare, atunci toate eforturile vor fi concentrate asupra găsirii unei metode
de îndepărta acea cauză şi să rămânem tineri pentru totdeauna.
 Moartea celulara fiziologica este esentiala pentru dezvoltarea si functionarea
normala a organismelor multicelulare. Apoptoza este un proces innascut,
conservat din punct de vedere evolutiv, prin care celulele sistematic isi
inactiveaza, isi dezasambleza si isi degradeaza propriile componente
structurale si functionale pentru desavarsirea propriului lor deces.
Bibliografie

 https://prezi.com/xfqa5wid7ops/evolutie-imbatranire-moarte/
 https://
conspecte.com/biologie-celulara/recunoasterea-celulara-imbatranirea-si-moa
rtea-celulelor.html
 http://
www.referat.ro/referate_despre/teoria_celulara_diversitate_evolutie_imbatr
anire_moarte.html
 CEASUL MOLECULAR AL VIEŢII TEORIA CELULARĂ ...slideplayer.fr › slide