SISTEMUL NERVOS

OCTAVIAN GEAMANU
MALINA IRIMA
NAOMY MATACHE
ANA MERLIU
TEODORA MOCANU
MARIA PANDREA
BIANCA PELIU
• Sistemul nervos este impartit in mai multe
sisteme care functioneaza impreuna.

• Sistemul nervos este impartit in sistem nervos

central (SNC) si sistem nervos periferic (SNP).
 Sistemul nervos central
Creier

Maduva spinarii
 Maduva spinarii
 44 cm la adulti
 35-40 grame
 Coloana vertebrala, un ansamblu de oase (vertebre) care
adaposteste maduva spinarii, masoara aprox. 70 de cm.
 Invelisuri
• Menigele măduvei spinării are în principiu
același rol ca meningele cerebral, și aici se
poate distinge stratul exterior dura mater,
stratul mijlociu arahnoida și stratul alipit de
măduvă pia mater.
 Structura
• Măduva spinării este formata din substanță
cenușie unde predomină celulele nervoase
și substanță albă aici predomină prelungirile
nervoase (axonii) celulelor nervoase.
• In sectiune longitudinala, substanta cenusie
medulara apare sub forma de coloane.
Inconjurand substanta cenusie, la exterior se
afla substanta alba, organizata, de fiecare
parte, in trei cordoane: anterior, lateral si
posterior.
 Maduva spinarii are 2 functii:
• 1- Acționează ca un sistem de conducere
in ambele sensuri între creier și sistemul
nervos periferic.

• 2- Controleaza activitățile reflexelor

simple.
 Reflexe
• Cea mai simpla forma de activitate nervoasa
este actul refelx.

• Reflexul este raspunsul organismului la un

stimul, cu ajutorul sistemului nervos.

• Traseul pe care il urmeaza informatia in timpul

desfasurarii unui reflex se numeste arc reflex.
 Arc refelx
• Are cinci componente:
STIMUL
Receptor
Cale senzitiva (aferenta)
Centru nervos
Cale motoare (eferenta)
Efector
RASPUNS
 Creierul
• Este un organ care reprezinta centrul sistemului
nervos la toate vertebratele.
• Este localizat in cutia craniana, in preajma
organelor primare de simt.
• Cel mai complex organ din corpul unei vertebrate.
• La un om normal, cortexul cerebral (cea mai mare
parte din creier) contine intre 15-33 miliarde de
neuroni, fiecare conectati cu alti neuroni prin
sinapse.
• Acesti neuroni comunica intre ei si
transmit impulsuri numite potentiali
de actiune partilor distante ale
creierului si ale corpului catre celule
receptoare specifice.
• O alta actiune a creierului asupra
corpului este generarea unor modele
de actiune musculara si prin
controlarea secretiilor de hormoni.
 Structura creierului
• Specialistii impart creierul in patru mari regiuni:
-telencefal (emisferele cerebrale)
-diencefal (talamus si hipotalamus)
-cerebel
-trunchi cerebral (bulb rahidian, puntea lui Varolio si mezencefal)
 Telencefal
 Emisferele cerebrale sunt cele mai voluminoase
organe ale sistemului nervos.
 Sunt separate printr-un sant interemisferic si
unite prin punti de substanta alba.
Substanta cenusie formeaza la suprafata scoarta
cerebrala.
 Fiecare arie indeplineste o functie diferita.
 Exista: arii senzitive, arii motoare, arii de
asociatie.
 Diencefal
• Hipotalamusul este o mica regiune pe partea
ventrala a creierului, care este compusa din
numerosi mici nuclei (vegetativi), fiecare cu diferite
conexiuni si reactii neurologice.
• Functii: regleaza starea de somn si de veghe,
mancatul si bautul, secretia de hormoni etc..
• Talamusul este format din alti nuclei diencefalici. Ei
primesc impulsuri prin caile senzitive si le dirijeaza
spre alte strcuturi ale creierului si are rol in
motivatie.
 Cerebel
• Este o regiune a creierului care joaca un rol important in
controlarea miscarilor. Este implicat in unele functii cognitive
cum ar fi atentia si limbajul si in reglarea raspunsurilor la frica
si placere.
• Cerebelul nu initiaza miscarea dar contribuie la coordonare si
precizie.
 Trunchi cerebral
• Este implicat intr-o mare varietate de
functii senzitive si motorii si contine
nuclei care controleaza somnul,
respiratia, inghititul si controlul
vezicii urinare, echilibrul, miscarea
ochilor, expresiile faciale si postura.
 Structura celulara a creierului
• Este format in principal din doua tipuri
de celule: neuroni, celule gliale.
Celulele gliale (glia sau neuroglia)
sunt de mai multe tipuri si indeplinesc
mai multe functii critice ale
organsimului, precum sustinerea
structurala si metabolica.
 Neuronul
• Este unitatea structurala, functionala,
fundamentala a creierului.
• Este o celula specializata care au rol sa
transmita informatia la o alta celula nervoasa,
musculara sau celula glandulara.
• Creierul mamiferelor contine intre 100 de mil si
100 de miliarde, depinzand de specie.
 Structura neuronului
• Este format din corp celular, dendrite si axon.
 Sinapsele
• Sunt puncte de legatura unde un neuron
comunica cu altul.
• Informatia este trimisa de catre capatul
axonului unui neuron si este primita de catre
capetele dendritelor celuilalt.
 Sistemul nervos periferic
este format din nervi spinali si cranieni
componentele principale ale SNP sunt nervii si ganglionii
nervosi (grupe de celule nervoase situate in diverse
puncte ale sist. nervos)
nervii sunt fascicule alcatuite din fibre motorii si
senzitive, impreuna cu tesut conjunctiv si vase sangvine.
nervii principali, in numar de 43 de perechi, isi au
originea in SNC: 12 perechi se desprind din portiunea
inferioara a creierului (nervii cranieni) si 31 de perechi
din maduva spinarii (nervii spinali)
 Nervii
• Inerveaza in principal organele de simt si muschii
capului, desi un nerv cranian foarte important-vagul-
inerveaza organele digestive, inima si caile respiratorii.
• Unii nervi cranieni, cum ar fi nervul optic, contin doar
fibre senzoriale.
• Nervii spinali se desprind la intervale regulate din
maduva spinarii si contin intotdeauna atat fibre motorii,
cat si senzitive. Inerveaza toate regiunile corpului situate
mai jos de gat; fiecare nerv spinal este atasat de maduva
spinarii prin intermediul a 2 radacini-una alcatuita din
fibre motorii si cealalta din fibre senzitive.
 Sistemul nervos periferic
Se divide in doua parti principale:
• 1-sistemul nervos somatic
• 2-sistemul norvos autonom
 Sistemul nervos somatic
• Este alcatuit din fibre nervoase periferice care
trimit informatii senzoriale la SNC si din fibre
nervoase motoare care actioneaza asupra
muschilor scheletici.
 Sistemul nervos autonom
• Nu avem control voluntar asupra acestor
nervi.
• Sunt implicati in digestie, circulatie, excretie si
secretie.
• Astfel, sist.nervos autonom aprovizioneaza
glandele, tesutul muscular neted si cardiac,
dar nu si muschii scheletici (striati).
 Sistemul nervos autonom
• Simpatic
• Parasimpatic
Diferenta: Scopul principal al SNS este sa activeze raspunsul corpului la
situatii stresante (inclusiv mecanismul fight or flight)
SNPS este responsabil pentru stimularea activitatilor de tip rest and digest
sau feed and breed, care au loc in timp ce corpul se odihneste.
 SNS
• Se dilata pupila
• Mareste frecventa cardiaca (pt.circulatia de O2
mai buna)
• Scade functia de digestie (inhiba miscarea
peristaltica)
• Se dilata bronhiolele
• Vasoconstrictie
• Activeaza glandele sudoripare
• Se mareste secretia de renina
 SNPS
• SNS si SNPS lucreaza in opozitie. Pe de alta
parte, lucreaza in mod complementar. De
exemplu, dupa ce unul dintre ele a marit
frecventa cardiaca, celalalt o stabilizeaza, odata
cu incheierea situatiei stresante.
• Functiile opuse ale SNS si SNPS explica de ce o
persoana nu poate urina, defeca sau digera
normal cand intalneste o situatie stresanta. SNS
functioneaza atunci cand este nevoie de un
raspuns rapid.
Sistemul nervos