Criza petrolului din 1973

Criza petrolului din 1973, denumită și ,,Prima criză petrolieră” a început în

octombrie 1973, când OPEC (avându-i ca membri la acea dată și Egiptul,
Siria și Tunisia) a proclamat embargo asupra livrărilor de petrol.
Criza a durat până în martie 1974. Embargoul petrolier a afectat SUA, aliații
săi din Europa de Vest și în special Japonia. Prețul barilului de petrol într-un
an a crescut în scurt timp de aproape patru ori, de la 3 dolari la 12 dolari.
Cauze
Specialiștii în domeniul petrolului consideră că motivul principal al primei crize a
petrolului a fost faptul că SUA, cel mai mare producător de petrol din lume a trecut
prin vârful producției de petrol, extracția de petrol, cu toate că cererea creștea
neîncetat, a început să scadă.
- Înființarea OPEC
- Sfârșitul Acordului de la Bretton Woods
- Războiul de Iom Kipur
Urmări
Pe termen lung, embargoul asupra petrolului a schimbat natura
politicilor din Occident în direcția extinderii cercetării, a
cercetării privind energia alternativă, conservarea energiei și
politica monetară mai restrictivă pentru o mai bună combatere
a inflației. Finanțatorii și analiștii economici au fost singurii care
au înțeles efectiv sistemul de criză petrolieră din 1973.
Această creștere a prețurilor a avut un impact semnificativ
asupra țărilor exportatoare de petrol către țările din Orientul
Mijlociu, care de mult timp au fost dominate de puterile
industriale, despre care se crede că au preluat controlul asupra
produsului vital. Țările exportatoare de petrol au început să
acumuleze o bogăție extraordinară.