Soiuri şi portaltoiuri

persrective de prun

PEŞTEANU Ananie,
doctor în agricultură,
Expert Tehnologii Horticole
 Biologia prunului
Originea prunului diferă în funcţie de speciile
care au contribuit la formarea soiurilor.
 Speciile P. spinosa, P. cerasifera provin din
genocentrul European - siberian.
 Speciile P. salicina, P. ussuriensis, P. simonii s-au
format în genocentrul Chinez-japonez.
 Speciile P. americana, P. nigra, P. hortulana, P.
munsoniana, P. angustifolia este genocentrul Nord-
american.
S-a stabilit că cea mai bogată în soiuri specie P.
domestica L. nu se întîlneşte în flora spontană, este
un hibrid natural al speciilor P. cerasifera şi P.
spinosa.
 Biologia prunului

După vigoare, soiurile de prun se pot

clasifica în soiuri:
 de vigoare mare (Piersikovaia, Renclod
Althan ş.a.);
 de vigoare mijlocie (Anna Späth, Kişinevskaia

Ranneaia ş.a.);
 de vigoare submijlocie (Stanley, Soperniţa

ş.a).
 Biologia prunului

Coroana pomului poate fi în perioada de

rodire, în funcţie de soi:
 sferică sau globuloasă (Kişinevskaia Ranniaia,

Vengherka Krupnaia Sladkaia);

 sferic turtită (Vinete de Italia, Stanley);
 piramidală (Berton, Tuleu Gras);
 invers piramidală (Anna Späth, Piersikovaia);
 larg piramidală (Vengherka Doneţkaia
Ranniaia).
 Biologia prunului

În funcţie de gradul de ramificare al

soiurilor coroana poate fi:
 rară (Vinete de Italia, Stanley);
 de desime mijlocie (Soperniţa);
 deasă (Vengherka Iubileinaia).
 Biologia prunului

Soiurile de prun se pot clasifica în soiuri

care rodesc predominant sau aproape
exclusiv pe:
 buchete de mai (Anna Späth, Stanley ş.a.);
 fructificare predominantă pe ramuri mixte
(Tuleu Gras, Udlinonaia ş.a.).
O dată cu îmbătrînirea buchetelor de mai,
scade productivitatea lor, iar fructele obţinute
sînt mici şi de calitate inferioară. Ramurile
mixte lungi se arcuiesc sub greutatea
fructelor, formînd arcade de rod.
 Biologia prunului

După epoca de înflorire soiurile de prun se

clasifică în soiuri:
 cu înflorire timpurie (Piersikovaia, President

ş.a.);
 cu înflorire mijlocie (Stanley, Soperniţa ş.a.);
 cu înflorire semitîrzie (Tuleu Gras, Vengherka

Iubileinaia ş.a.);
 cu înflorire tîrzie (Renclod Althan, Anna Späth

ş.a.)
 Biologia prunului
 Durata înfloritului depinde de soi şi de
condiţiile climatice şi poate fi de 7-20 zile.
Dintr-un mugure florifer se formează, în
funcţie de soi, una sau 2-4 flori hermafrodite
cu 20-30 de stamine.
 Polenizarea florilor este efectuată de către
diferite insecte, în special de albine şi
bondari. Dacă timpul este favorabil anterele
pot crăpa într-o zi, iar la temperaturi prea
coborîte în decurs de 4-6 zile. Receptivitatea
pentru polen a stigmatului durează 4-5 zile.
 Biologia prunului

După modul de comportare în procesul

polenizării şi fecundării florilor soiurile de
prun se clasifică în:
 autofertile (Stanley );
 parţial autofertile (Vînăt de Italia );
 autosterile (Piersikovaia ş.a.):
 androsterile (Tuleu Gras ş.a.).
 Biologia prunului

 Creşterea fructelor are loc din momentul

legării lor până la intrarea în pârgă în câteva
valuri de maximă intensitate, cel mai puternic
fiind înainte de maturare. La soiurile timpurii
se disting două valori de creştere, iar la cele
târzii-patru
 Biologia prunului
Căderea fiziologică a fructelor are loc în
trei valuri.
 Primul val are loc în timpul înfloritului şi este
cauzat de faptul că pistilul este ofilit şi
polenul nu poate germina.
 Al doilea val începe imediat după fecundarea
florilor şi durează pînă la 15 zile şi este
cauzat de faptul că florile având ovarele
îngroşate nu au fost fecundate.
 Al treilea val al căderii fiziologice se
înregistrează în iunie, în timpul întăririi
sîmburelui, şi este legat de insuficienţa de
substanţe nutritive în sol.
 Portalioii prunului
 Mirobolanul sau corcoduşul este un portaltoi de
vigoare mare, relativ rezistent la ger şi secetă. Pomii
altoiţi pe el sînt de vigoare mare, longevitate ridicată
(30-35 ani), intră pe rod în anii 5-6 de la plantare, au
potenţial productiv bun şi fructe de calitate.
 Unele soiuri (Tuleu Gras, Vînăt de Italia ş.a.) sînt
incopatibile cu corcoduşul. Un alt neajuns al
corcoduşului este emiterea de lăstari sub locul de
altoire. Dintre inconveniente mai menţionăm
sensibilitatea foarte mare a puieţilor de corcoduş la
viroze şi acarieni.
 Corcoduşul prezintă o diversitate mare de forme. În
ţara noastră se recomandă ca portaltoi următoarele
forme: Roz nr.2, Negru rotunjit nr.4, Galben rotund
nr.1, Negru alungit nr.3.
 Portalioii prunului

 P.F.Oteşani 8 a fost obţinut în România de

către I.Boţu, M.Popescu, I.Godeanu şi
omologat în anul 1980. Are afinitate cu
majoritatea soiurilor de prun, imprimîndu-le
vigoare submijlocie de creştere. Permite
plantarea a 660-1100 pomi/ha, este rezistent
la ger şi se comportă bine pe terenuri grele,
argiloase.
 Portalioii prunului

 Porumbarul de Iaşi a fost obţinut în România

de către A.Leacu, Gh.Drobotă şi Mari-Ann
Drobotă şi omologat în anul 1985. Este un
portaltoi de vigoare mică şi permite plantarea
a 1000-1250 pomi/ha. Are afinitate bună cu
soiurile de prun, imprimîndu-le precocitate şi
productivitate ridicată (21 t/ha). Este
rezistenţi la ger şi secetă şi nepretenţios la
sol. Se recomandă ca portaltoi pentru livezile
intensive de prun.
 Portalioii prunului
 Mirobolan 29/C a fost obţinut în S.U.A. Are
afinitate bună cu soiurile de prun. Pomii sînt
cu 15-20% mai mici comparativ cu cei altoiţi
pe Mirobolan B şi Marianna GF 8/1, intră mai
repede pe rod, au o productivitate mai mare
cu fructe mai calitative. Se înmulţeşte prin
butaşi lemnificaţi sau in vitro. Se comportă
bine pe diferite tipuri de terenuri.
 Portalioii prunului

 Tetra este de origine italiană. Soiurile altoite

pe aceste portaltoi au o vigoare asemănătoare
celor altoite pe Mirobolan 29/C. Pomii nu
drajonează, sînt rezistenţi la asfixia
radiculară şi la nematozii galicoli.
 Portalioii prunului

 Penta a fost obţinut în Italia prin polenizarea

liberă a soiului Imperial Epineuse. Pomii au
vigoare mare de creştere asemănătoare celor
altoiţi pe Mirobolan B, nu drajonează şi sînt
rezistenţi la Verticillium dahliae.
 Soiul Iulie August Septembrie Octombrie
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
Rtut Gerşteter x x
Cacanska Ranna x x
Persicovaia x x
Cacanska Lepotika x x
Ranniaia Hramova x x
Vengerka Doneţkaia Ranniaia x x
Kişinevskaia Ranniaia, x x
Kabardinskaia Ranneaia x x
Renclod Althan x x x
Vengherka Iubileinaia x x x
Tuleu Gras x x
Cacanska Najbolia x x
Vengherka Krupnaia Sladkaia x x
Soperniţa x x
Vengherka Italianscaia x x
Stanley x x
Pamiati Kostinoi x x
Anna Späth x x
Vengherka Moldavscaia x x
Udlinennaia x x
President x x
Pozdniaia Hramova x x
Soi de prun
Soiul Piersikovaia
Soiul Chişiniovskaia ranniaia
Soiul Ranniaia Hramova
Soi de prun
Soiul Centenar
Soiul Silvia
Soi de prun
Soiul Pescarus
Soiul Cabardinskaia Rannaia
Soiul Renclod Althan
Soiul Tuleu Gras
Soiul Cacanska Najbolia
Soiul Vengherca Krupnaia sladkaia
Soiul Soperniţa
Soiul Vinete de Italia
Soiul Stanley
Soiul Pamiati Kostinoi
Soiul Ana Şpath
Soiul Vinete de Moldova
Soi de prun
Soi de prun
Soi de prun
Soi de prun
Soi de prun Udlinennaia
Soi de prun Black Amber
Soi de prun Angeleno
Soi de prun Friar
Soi de prun Santa Rosa
Soiuri de prun de perspectivă
Irigarea plantaţiei

 Se recomandă de irigat plantaţiile de prun:

 înaintea înfloritului,
 în faza de întărire a endocarpului,
 cu 2-3 săptămâni înainte de coacerea
 fructelor,
 după recoltarea fructelor.
Irigarea plantaţiei
Irigarea plantaţiei
Irigarea plantaţiei
 Recoltarea prunelor
 Momentul recoltării fructelor se determină după diferiţi indici
de maturitate printre care mai importanţi sînt: indicele
refractometric, rezistenţa pulpei la penetrometru, raportul
substanţe uscate solubile – aciditate, culoarea şi aspectul
prunelor. Mai frecvent momentul recoltării se determină după
culoare, fiindcă s-a stabilit, dacă aceasta acoperă mai mult
de jumătate din suprafaţă, fructele au cele mai bune însuşiri
gustative. Această metodă nu este precisă pentru soiurile de
culoare închisă (Stanley ş.a.).
 Dacă fructele sînt destinate consumului în stare proaspătă şi
pentru export ele se recoltează cu 2-5 zile înainte de
maturitatea deplină pentru a rezista la transport. În acest
moment maturarea se realizează la 80-90%, culoarea şi
calităţile gustative sînt specifice soiului.
Recoltarea fructelor
Vă mulţumesc pentru
atenţie!!!