FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA: Științe Horticole

Tehnologia de de producere a seminţelor şi materialului

săditor la garoafă

Masterand:
Faur Mălina- Ioana
Conducător științific:
Prof. dr. Maria CANTOR
 Cuprins

CAPITOLUL I
1. Definiție
2. Origine şi istoric
3. Curiozităţi

CAPITOLUL II
2. Tehnologia de producere a materialului săditor

2.1. Înmulțire prin semințe

2.2. Înmulțire prin butași

2.3. Înmulțirea in vitro

2.4. Modalităţi de utilizare a speciei.

 MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

CAPITOLUL I

1.1. Definiție
Genul Dianthus aparține familiei de garoafe, Caryophyllaceae.
Dianthus înseamnă în limba greacă Floarea Zeilor sau Floarea Divină. Numele genului
provine de la denumirea grecească (dianthus) a florii lui Zeus (sau floare divină): Dios = Zeus și
antos = floare.
Dianthus este garofița colorată ce poate fi folosită la decorarea spațiilor verzi, a grădinilor,
jardinierelor sau ghivecelor. Oriunde le plantezi, garofițele vor fi o pată de culoare ce-ți
înveselește ziua. Există peste 300 de specii de Dianthus, majoritatea erbacee perene și numai
câteva sunt anuale sau bienale. Cresc sub diverse forme de tufe, prezintă frunziș bogat, un sistem
radicular adânc. Sunt cultivate pentru decorarea parcurilor și grădinilor, jardinierelor, ghivecelor,
dar și pentru a fi tăiate pentru buchete și aranjamente florale. Garoafele rămân cele mai populare
flori tăiate și mulți oameni vor să afle cum să le cultive. Aceste flori parfumate și-au făcut
debutul în Statele Unite în 1852, iar de atunci oamenii au învățat cum să aibă grijă de garoafe.

1.2. Origine şi istoric

Garoafa are origine mediteraneeană, dar s-a răspîndit în atît în Europa cât și în Asia, însă aria
sa exactă este necunoscută datorită cultivării extinse din ultimii 2.000 de ani.
Garoafa a început să fie populară încă de pe vremea grecilor și romanilor, fiind considerată
”floarea zeilor” sau ”floarea dragostei”. Era floarea folosită în crearea ghirlandelor și cununilor
folosite la evenimente și ceremonii, numele său (în engleză ”carnation”) însemnând și coroană /
încoronare. Potrivit unei legende creștine, garoafele au apărut din lacrimile Fecioarei Maria,
vărsate pe când Iisus Hristos își ducea crucea, de aici și semnificația pe care o poartă garoafa roz
– iubire maternă nemuritoare. Leonardo da Vinci a portretizat această asociere în pictura
”Madonna cu garoafa”, tablou ce se găsește acum la Munich, Germaina.

1
 MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

În secolul al XII- lea a fost descoperit un document prin care se atestau capacitățile curative
ale garoafei. Garoafa putea vindeca rănile deschise, de aceea se folosea intr-un amestec de
garoafe si vin pentru a trata cruciații.
Între timp, garoafa a devenit floarea emblemă a unei sărbători importante la nivel
internațional – Ziua Mamei. În Coreea, unde nu există Ziua Mamei, ci Ziua Părinților, garoafa
rămâne floarea simbol a acestei sărbători, fiind una din puținele flori care-și păstrează
semnificația dincolo de barierele geografice și culturale.

1.3. Curiozități.
Garoafele sunt flori ale sentimentelor puternice, sunt alese pentru cadourile ocaziilor fericite,
dar și în împrejurări mai puțin fericite. Tot garoafele sunt și florile amintirii celor dispăruți.
În funcție de culoare, aceasta capătă și înțelesuri mai profunde, astfel:
- garoafă albă – inocență, dragoste pură, un cadou norocos pentru o femeie
- garoafă roșu deschis – admirație
- garoafă roșu intens – dragoste, afecțiune puternică
- garoafă roz – nu te voi uita niciodată, dragoste maternă
- garoafă mov – încăpățânare
- garoafă galbenă – dezamăgire, refuz
- garoafă dungată – nu, refuz, nu pot fi cu tine, regret
Garoafa este floarea națională a Spaniei , Monaco și Slovenia și floarea provincială a
comunității autonome din Insulele Baleare . Floare de stat din Ohio este o garoafă cărămizie,
alegerea a fost făcută pentru a-l onora pe William McKinley , guvernatorul Ohio și președintele
SUA.

Capitolul II
2
 MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

2. Tehnologia de cultură și materialul săditor

În funcție de perioada de vegetație și cultivarul utilizat, planta poate avea caracter anual,
bienal sau peren.
Înmulțirea se face diferit în funcție de specie, pentru specia Dianthus caryophyllus
înmulțirea se realizeză prin semințe, butași sau in vitro.
2.1. Înmulțirea prin semițe
Înmulțirea prin semițe la specia Dianthus caryophyllus se practică doar în procese de
ameliorare.. Dianthus caryophyllus este o specie floricolă importantă care crește bine în climatul
temperat din întreaga lume. Această cultură este foarte profitabilă și are o cerere bună pe piață la
nivel mondial.
În ameliorarea garoafelor se folosesc în primul rând soiurile cultivate, remarcabile prin
frumuseţea şi calităţile florilor, precum şi specii sălbatice care posedă factori ereditari de
rezistenţă la boli, dăunători, condiţii nefavorabile, dar şi elemente de calitate.
Majoritatea speciilor de garoafe au 2n=30 cromozomi. Se întâlnesc însă şi specii tetraploide,
cu 60 cromozomi sau hexaploide cu 90 cromozomi. Încrucişarea între specii sau soiuri cu acelaşi
număr de cromozomi nu întîmpină dificultăţi. S-au creat diferite surse de gene pentru ameliorare.
Obiectivele pentru lucrările de ameliorare a garoafelor sunt :
- crearea de soiuri mai productive, cu mai multe flori recoltabile (minimum 150 flori/m² ), cu
flori mari de diverse culori şi nuanţe, cu caliciu rezistent la crapare, tije florale lungi, flexibile,
dar suficient de rezistente pentru a susţine florile, soiuri rezistente la rugini, la bolile ofilirii şi la
ger (pentru culturile în câmp).

Productivitatea este exprimată prin numărul de flori la m₂ ce pot fi valorificate. În funcţie de

numărul de flori, se apreciază şi randamentul pe care îl dau în cultură. Astfel cele mai productive
soiuri produc cîte 10—18 flori pe plantă şi 180— 200 flori la m₂. Lucrările de ameliorare,
pornind de la această limită, trebuie să depăşească nivelul actual ajungînd la 250 sau chiar mai
multe flori pe metrul pătrat.

3
 MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

Calitatea florilor, însuşire complexă, depinde de mai multe elemente a căror armonie trebuie
să fie perfectă.
Mărimea florilor poate depăşi 15 cm diametru, totuşi trebuie să existe un echilibru între
lungimea şi grosimea tijei florale şi mărimea florii ; nu întotdeauna florile uriaşe sunt şi cele mai
frumoase.
Florile bătute, cum întîlnim frecvent la soiurile pentru flori tăiate, susţinute de tije lungi şi
rezistente, trebuie să se deschidă lent, iar caliciul şă fie rezistent, să nu crape, ca să nu se strice
simetria florii.
Coloritul va trebui să prezinte nuanţe vii, plăcute. Sunt preferate florile unicolore albe, roze,
roşii, bordo ; cele pestriţe sunt apreciate numai dacă există o foarte bună armonie între diferitele
culori şi nuanţe. Soiurile de garoafe mediteraneene pot fi folosite ca o adevărată sursă de culori şi
nuanţe pentru obţinerea soiurilor noi.
Calitatea ridicată a florilor tăiate mai este caracterizată de o rezistenţă accentuată la transport
şi manipulare şi de o păstrare în vas cu apă de cel puţin 10 zile, fără ca în acest timp culorile să
devină mai palide.
Ritmul accelerat de creştere şi înflorirea rapidă este un obiectiv important pentru sporirea
eficienţei economice a culturilor. înfloritul la 4—5 luni de la semănat sau plantare se consideră o
precocitate suficientă, dacă se menţine vigoarea şi frumuseţea florilor.
Rezistenţa la frig se urmăreşte la soiurile de grădină, care în mod obişnuit iernează afară. în
general, acestea posedă rezistenţa la frig. Va trebui însă ca soiurile nou. create să suporte fără
vătămări temperaturi de —20—25°C, întâlnite în ţara noastră în anotimpul rece.
Rezistenţa la boli.
Garoafele sunt afectate de boli vasculare produse de ciuperci, ca:
• Phialophora cinerascens Van Beyma,
• Fusarium oxysporium ssp. Dianthi Snyd et Hans,
• Rhizoctonia solani Kiihl
• boli produse de bacterii, ca : Pseudomonas cariophylli Star et Burkh, Erioinia
chrisanthemi Burkh. sau boli produse de rugini.

4
 MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

2.2. Înmulțirea prin butași

Înmulțirea prin butași este o înmulțire vegetativă care se bazează pe proprietatea unor organe
sau fragmente de organe ale plantei (vârfuri de lăstari, fragmente de lăstari, fragmente de tulpini
florale, frunze întregi, fragmente de frunze, fragmente de rădăcini) care detaşate de planta mamă

5
 MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

şi puse în condiţii favorabile de înrădăcinare pot regenera plante noi.

Garoafa cultivată în seră se înmulţeşte prin butaşi de vârf de lăstari produşi în culturi
speciale de plante mamă; acestea se cultivă în vase sau cel mult pe bacuri înălţate, asigurându-se
o densitate a culturii de 160.000 plante/ha. Durata plantaţiei mamă este de 10–12 luni; o plantă
mamă poate produce în acest interval 15–20 butaşi. Înfiinţarea plantaţiei mamă se face prin
plantarea de butaşi obţinuţi prin culturi de ţesuturi in vitro şi termoterapie. Aceştia se plantează
cât mai superficial (doar atât cât să se acopere rădăcinile cu pământ) şi se susţin individual, cu
inele de sârmă. La 8–15 zile după plantare plantele se ciupesc la 5–6 noduri pentru ramificare.
Temperatura se menţine în intervalul 14–16 °C
ziua şi 12–14 °C noaptea. Menţinerea
substratului permanent reavăn, fertilizarea lunară
cu soluţii de îngrăşăminte NPK în raportul 1:
0,2 : 0,8 şi tratamentele fitosanitare preventive şi
curative sunt principalele lucrări de îngrijire a
plantelor mamă. Recoltarea butaşilor se face în
momentul când aceştia au 6–8 perechi de frunze
6
 MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

şi 10–15 cm lungime prin rupere laterală sau tăiere deasupra a 2–3 noduri de la bază. După
recoltare butaşii se leagă în pachete de 25–50 bucăţi, se prăfuiesc cu Captadin sau Merpan şi se
aşează în pungi de polietilenă perforată; acestea se pun în cutii de carton perforat în care butaşii
pot fi stocaţi la temperatura de 0–1 °C, timp de 2–3 luni. Înrădăcinarea butaşilor se face în
substrat de turbă fibroasă sau perlit, singure sau în amestec; acesta trebuie să aibă grosimea de 5–
6 cm şi se aşează fie în lădiţe fie direct pe parapeţi. Distanţele dintre butaşii puşi la înrădăcinat
sunt de 4–5 cm, ceea ce asigură o densitate de 400–600 butaşi/mp; adâncimea de plantare este de
2,5 cm iar în momentul plantării substratul de înrădăcinare trebuie să fie bine umezit.
Pulverizarea repetată a butaşilor sau asigurarea ceţii artificiale, udarea moderată dar constantă a
substratului şi menţinerea unei temperaturi de 16–18 °C în atmosferă şi 18–20 °C în substrat sunt
condiţiile necesare pentru înrădăcinarea butaşilor. În aceste condiţii înrădăcinarea se realizează
în circa 3 săptămâni calitatea înrădăcinării fiind superioară atunci când butaşii prezintă rădăcini
mai scurte dar în număr mare. După scoatere butaşii înrădăcinaţi se pun în pungi de polietilenă
fin perforată, în pachete de câte 50 , după care se aşează în cutii de carton perforate şi fie se
livrează la destinatari fie pot fi stocaţi maxim 15 zile înainte de livrare, la temperatura de 5–7 °C.
2.3. Înmulțirea in vitro
Reprezentată la Dianthus caryophyllous prin formarea lăstarilor, înmulțirea și
înrădăcinarea lor. Pentru formarea lăstarilor se pot utiliza atât meristeme apicale, cât și
intercalare. Mediul de cultură folosit este mediul MS(salin) care conține BAP singur sau în
combinație cu kinetină. Cel mai bun răspuns la formarea lăstarilor a fost obținut după 6 zile de
inoculare din meristem apical și după 7 zile de inoculare din meristem intercalar pe mediu MS
suplimentat cu 4,0 mg / l BAP.
Lăstarii obținuți prin meristeme apicale au fost mai bine dezvoltați decât cei obținuți din
meristemele intercalare. Lăstarii bine dezvoltați au fost folosiți în continuare pentru multiplicare.
Numărul maxim de lăstari multiplicați a fost obținut pe mediu MS conținând 1,0 mg / l BAP.
După ce lăstarii noi multiplicați ating dimensiuniea de 5 cm vor fi mutate pe alt mediu pentru
înrădăcinare. Cel mai bun răspuns de înrădăcinare a fost obținut pe mediu MS care conține 1,0
mg / l NAA. Plantele bine înrădăcinate au fost mutate în recipiente mai mari din sitclă pentru
întărire și aclimatizare iar apoi au fost mutate în condiții climatice naturale.

7
MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

8
 MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

2.4. Modalităţi de utilizare a speciei.

Garoafele au atât valoare comercială cât și ornamentală, sunt potrivite ca plante de
bordură, în straturi, în grădini și chiar în ghivece.
Petalele proaspete de garoafe, fară tratament cu pesticide, reprezintă o decorațiune foarte
rafinată a dulciurilor și, mai ales, un ingredient gastronomic. Garoafele sunt flori comestibile și
au gust diferit, pot fi picante sau foarte dulci, în unele țări se folosesc în combinație cu paste,
salate, dulciuri și înghețate. Printre curiozitățile gastronomice se numara petalele de garoafe
amestecate cu morcov ras și bucăți de ananas, toate în gelatină rece, din care rezultă brioșe
delicioase.
Garoafele mai pot fi cultivate și uscate fiind utilizate pentru a tratarea depresiei și
oboseala. În Europa, medicina populară s-a bazat pe infuzii sau ceaiuri preparate din garoafe
pentru a ajuta la ameliorarea nervozității și tulburărilor coronariene, precum și pentru greață
cauzată de răul de mare.

9
 MĂLINA – IOANA FAUR TEHNOLOGIA DE DE PRODUCERE A
SEMINŢELOR ŞI MATERIALULUI SĂDITOR LA GAROAFĂ

Bibliografia
1. Băla Maria, 2007. Floricultură generală şi specială. Ed de Vest, Timişoara.

2. Cantor Maria, 2003. Floricultură generală şi specială. Ed. Risoprint, Cluj–Napoca.

3. Şelaru Elena, 2006. Plante de apartament. Ed. Ceres, Bucureşti.

4. Toma Fl., 2003. Floricultură şi gazon. Vol. I, Ed. Cris Book Universal Bucureşti.

5. Toma Fl., 2009. Floricultură și Artă florală. Vol. I și III. Ed. InvelMultimedia
București.

6. *** -https://sites.google.com/site/imaginifloriro/categori/garoafe

7. *** - https://www.libertateapentrufemei.ro/articol/cum-ingrijesti-dianthus-garofita-o-
planta-de-gradina-si-apartament-134800

8. *** -https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/agronomie/dianthus-383645.html

9. *** -https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/2861-cum-poti-infiinta-o-cultura-de-
garofite.html

10. ***- https://www.semanticscholar.org/paper/AN-EFFICIENT-PROTOCOL-FOR-IN-

VITRO-PROPAGATION-OF-Ali-Afrasiab/96c94a706bc3bd4b0f97ab3f9d724f32875ef222

11. ***- https://www.semanticscholar.org/paper/In-Vitro-Culture-of-Carnation-

(Dianthus-L.)-on-the-Nemati-Tehranifar/b2cd0a166ad155eb000777a45c71d7

12. ***- https://www.gardenersworld.com/how-to/grow-plants/how-to-take-carnation-

cuttings/

13. ***- https://jackseeds.co/products/hot-sale-16-colors-available-carnation-seeds-

balcony-potted-courtyard-garden-plants-dianthus-caryophyllus-flower-seeds-100pcs-green

14. *** -https://journals.usamvcluj.ro/index.php/horticulture/article/view/6915/0

15 ***- https://www.ishs.org/ishs-article/937_52

16.*** https://www.researchgate.net/figure/A-Six-parental-cultivars-used-as-initial-breeding-
materials-B-Frequency_fig1_323232039

17. ***- https://agritech.tnau.ac.in/horticulture/horti_flower%20crops_carnation.html

10