Fracturile Membrului Inferior

FRACTURILE MEMBRULUI
INFERIOR
Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”

Catedra de Ortopedie-Traumatologie
Şef catedră: S.L. Dr. Bica Florin
FRACTURILE COLULUI FEMURAL
FRACTURI COL FEMURAL
Mecanism de producere
 la batrani – energie joasa (cadere de la acelasi
nivel), favorizate de osteoporoza
 la tineri – energie inalta (frecvent accidente

rutiere)
Anatomie
Colul femural – zona de
minima rezistenta la
nivelul trigonului Ward
Anatomie
Vascularizatia extremitatii
proximale femurale (Crock):
 cercul arterial extracapsular - rr din a.
circumflexă femurală medială, rr. din a.
circumflexă femurală laterală , rr. din
aa. gluteale
 ramuri cervicale ascendente - arterele

retinaculare Weitbrecht , care pot fi
lezate de fractura colului femuralGrupul
de artere laterale hrănesc în cea mai
mare parte colul şi capul femural şi
formează cercul arterial subsinovial
intraarticular, care ajungând în capul
femural se transformă în artere epifizare
 arterele ligamentului rotund – rr. din a.

obturatorie sau a. circumflexă femurală
medială
CLASIFICARE
Pauwels
CLASIFICARE
Garden - clasificare pe radiografia antero-posterioară la
momentul fracturii, în funcţie de poziţia traveelor capului şi
colului:
 Garden I – este o fractură incompletă, cu impactare în valgus

şi retroversie, cu corticala inferioară a colului intactă
 Graden II – este completă, fără deplasare, traveele întrerupte,

dar în continuare (cele din cap cu cele din col)
 Garden III – cu deplasare mică, cu angularea traveelor în varus

şi fără translarea proximală mare a diafizei femurale
 Garden IV – cu deplasarea proximală a diafizei femurale,

travee întrerupte şi amre scurtare
CLASIFICAREA GARDEN
Tip I Tip II
Tip III Tip IV

CLASIFICAREA
AO/OTA
clasificare alfanumerică de tip
31B (31 = fractură
proximală de femur, iar B =
fractură de col femural: B1
sunt fracturi subcapitale cu
minimă deplasare, B2
fracturi transcervicale, B3
fracturi subcapitale cu
deplasare)
SIMPTOMATOLOGIE
 durere în zona şoldului / inghinal
 bolnavul stă întins pe spate, nu se poate

sprijini pe piciorul traumatizat, cu
membrul inferior în rotaţie externă,
abducţie şi uşoară scurtare
 examen neurovascular periferic

TRATAMENT
Tratament conservator – se aplică doar cazurilor cu o
contraindicaţie anestezică şi operatorie clară
(insuficienţă cardiacă, renală, infarct miocardic
acut, AVC recent etc)
Mobilizarea din pat în scaun sau la verticală evită
complicaţiile ce apar la vârstnici: pneumonii,
escare, tromboflebite ce uneori pot fi fatale
Mobilizarea bolnavului se face sub protecţie de
antialgice şi acceptând orice diformitate a şoldului
ulterioară. Salvarea vieţii este prioritară faţă de
orice complicaţie legată de evoluţia fracturii
Tratament chirugical –
orice fractură de col
femural trebuie operată,
atunci când este posibil
Osteosinteză cu şuruburi
de spongie, canulate (2-
3 buc), paralele sau în
triunghi inversat, în
primele 24 ore de la
producerea fracturii
(atitudinea ideală)
Osteosinteză cu şuruburi glisante (ex: DHS) si surub

antirotator
Hemiartroplastia cu proteză tip Austin-

Moore (necimentată)
Hemiartroplastie cu proteza tip Thompson

(cimentata)
Hemiartroplastie unipolara modulara
Hemiartroplastie bipolara modulara

Artroplastia totală de
şold
COMPLICAŢII
Precoce:
- Tromboza venoasă profundă şi embolia
pulmonară
- Escare
- Infecţii urinare, respiratorii

COMPLICAŢII
Tardive:
 Pseudartroza – la 20-30% pacienti, > 6 luni de
la fractura
 Necroza avasculară de cap femural (NACF)
 Osificări heterotopice
 Dureri locale cronice – frecvente dupa

hemiartroplastie
FRACTURI TROHANTERIENE
 Anatomie chirurgicală
 baza colului femural
 marele trohanter
 imediat sub micul trohanter

 Clasificare Decoulx şi Lavarde :

 cervicotrohanteriene
 pertrohanteriene (simple şi complexe)
 intertrohanteriene
 subtrohanteriene
 trohanterodiafizare
 Clasificarea Kyle :
 Fracturi intertrohanteriene stabile, fǎrǎ
deplasare şi fǎrǎ cominuţie
 Fracturi intertrohanteriene stabile cu deplasare
şi minimǎ cominuţie
 Fracturi intertrohanteriene instabile cu
deplasare şi cominuţie postero—medialǎ
 Fracturi intertrohanteriene instabile cu
deplasare, cominuţie postero-medialǎ şi
componentǎ subtrohanterianǎ
 Clasificarea Kyle
 Clasificarea Seinsheimer :
 I. Fracturi subtrohanteriene fǎrǎ deplasare sau cu o
deplasare de cel mult 2mm
 II. Fracturile cu 2 fragmente:
 IIa.Fracturǎ transversalǎ
 IIb.Fracturǎ spiroidǎ cu micul trohanter ataşat de fragmentul
proximal
 IIc.Fracturǎ spiroidǎ cu micul trohanter ataşat de fragmentul distal
 III Fracturǎ cu 3 fragmente:
 IIIa Fracturǎ spiroidǎ în care micul trohanter este al 3-lea fragment
 IIIb Fracturǎ spiroidǎ cu al 3 –lea fragment în “aripǎ de fluture”
 IV Fracturi cominutive cu 4 sau mai multe fragmente
 V Fracturi subtrohanteriene şi intertrohanteriene
 Clasificarea Seinsheimer
 SIMPTOMATOLOGIE
 Durere accentuata
 Impotenta functionala totala
 Tumefactie
 ATITUDINE VICIOASA: adductie + rotatie

externa + scurtare
 TRATAMENT
 CHIRURGICAL !
 tije Ender
 DHS
 Gamma nail
FRACTURILE DIAFIZEI
FEMURALE
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
 LOCALIZARE:
 3 cm sub micul trohanter
 12 cm deasupra marginii superioare a condililor

 Clasificare Winquist :
 Tip I : cu fragment “în fluture” < 25 % din lăţimea

osului
 Tip II : cu fragment “în fluture” < 50 % din
lăţimea osului
 Tip III : cu fragment “în fluture” > 50 % din
lăţimea osului
 Tip IV : cominuţie severă
 Tip V : cominuţie cu lipsă de os

 Clasificare Winquist
Tip I Tip II Tip III Tip IV Tip V

 SIMPTOMATOLOGIE:
 durere
 impotenţă funcţională totala
 deformare : crosa cu convexitatea antero-

extern
 examen vasculo-nervos periferic !
 TRATAMENT:
 în urgenţă:
 atelă
 membrul pelvin lezat legat de celălalt membru pelvin
 în spital :
 tracţiune transosoasă (doar ca pregătire
preoperatorie)
 osteosinteză centromedulară pe focar închis, cu tije
nealezate, zăvorâte static sau dinamic
 fixator extern
 TRATAMENT
 COMPLICATII:
 imediate
 generale : şoc traumatic, hemoragic
 locale :
 fractura deschisă
 leziunea de pachet vascular femural
 leziunea de nerv sciatic
 precoce
 şoc traumatic şi hemoragic
 embolia grăsoasă
 accidente tromboembolice (embolia pulmonară !)
 tardive
 generale
 escare
 infecţii urinare, respiratorii
 locale
 redoare de genunchi
 pseudartroză
 calus vicios
FRACTURILE EXTREMITATII
DISTALE DE FEMUR
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
 LOCALIZARE
 epifiza
 metafiza
 portiunea distala a diafizei (12 cm deasupra

condililor femurali)
 CLASIFICARE
 supracondiliene
 supra si intercondiliene
 unicondiliene
 CLASIFICAREA AO A FRACTURILOR
SUPRACONDILIENE
 Tip A – fractură extraarticulară
 A1 – avulsia epicondilului lateral sau medial
 A2 – fractură supracondiliană simplă
 A3 – fractură supracondiliană cominutivă
 Tip B – fractură unicondiliană

 B1 – condil medial sau lateral
 B2 – fractură condiliană cu extensie diafizară
 B3 – fractură posterioară de condil
 Tip C – fractură bicondiliană

 C1 – intercondiliană
 C2 – intercondiliană cu cominuţie supracondiliană
 C3 – fractură bicondiliană cominutivă

 SIMPTOMATOLOGIE
 tumefiere accentuată a genunchiului prin

hemartroză
 deformarea segmentului
 scurtare variabilă a memebrului inferior
 deviere (valg, var, recurvatum)

 COMPLICATII
 lezarea pachetului vascular popliteu → gangrenă

 pseudartroză
 calus vicios
 artroză de genunchi
 redoare de genunchi
 TRATAMENT
 în urgenţă : imobilizare
 în spital :
 tracţiune continuă
 tratament chirurgical → refacerea suprafeţei
articulare şi a axului membrului pelvin :
 tije zavorâte
 lamă-placă + şuruburi
 DCS (Dynamic Condylar Screw)

 TRATAMENT
FRACTURI DIAFIZARE AMBE
OASE GAMBA
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
 Definitie: fracturi ale tibiei şi peroneului,

având:
 limita superioară : plan orizontal pe sub

tuberozitatea anterioară a tibiei
 limita inferioară : plan orizontal la 5 cm deasupra
interliniului articular tibio-tarsian
Epidemiologie
 frecvente (aproximativ 20 % din totalul
fracturilor)
 mai frecvente la bărbaţi adulţi

 Etiologie
 mecanism direct - fracturi transversale /

cominutive
- frecvent deschise
 mecanism indirect :
 inflexiune – fracturi oblice / transversale
 torsiune – fracturi spiroide
 Anatomie patologică
 Fracturi simple (cu 2 fragmente pe fiecare

diafiză) – in general stabile :
 transversale
 oblice
 spiroide
 Fracturi complexe - instabile:

 fracturi cu un al 3-lea fragment
 fracturi bifocale
 fracturi cominutive
 Fracturi transversale
 Fracturi oblice
 Fracturi spiroide
 Fracturi cu al 3-lea fragment (“aripa de

fluture”)
 Fracturi bifocale (in dublu etaj)

 Fracturi cominutive , complexe

 Deplasarea fragmentelor :
 translatie lateral
 deplasare longitudinala
 angulare
 rotatie
 asocieri de deplasari
 Simptomatologie
 durere în focarul de fractură

 tumefacţie
 echimoze, flictene
 intransmisibilitatea miscarilor
 intreruperea continuitatii osoase (palparea crestei tibiei)
 angularea gambei
 scurtarea gambei
 pozitie de equin a piciorului
 Examen neurovascular periferic !

 Diagnostic
Se face in conformitate cu examenul clinic

si cel radiologic care consta in radiografie
gamba (F+P) – radiografia trebuind sa
vizualizeze atat articulatia genunchiului cat si
pe cea a gleznei.
 Tratament
 Actualmente s-a chirurgicalizat
 ortopedic : în fracturile fără deplasare – aparat gipsat
femuro-podal
 chirurgical :
 osteosinteză centromedulară cu tije Kuntscher(clasica)-doar in
fracturile stabile
 osteosinteză centromedulară cu tije zavorâte static –Kuntscher- pe
focar inchis cu sau fara alezaj.
 osteosinteză cu plăci cu şuruburi (în fracturile de 1/3 proximală şi

distală de tibie)-din ce in ce mai rar folosită.
 fixator extern in fracturile deschise de tip IIIB sau C
 Tratament
 osteosinteză
centromedulară cu
tijă zavorâtă static
–Kuntscher- pe
focar inchis
preoperator postoperator
 Tratament
 osteosinteză
cu placă cu
şuruburi (în
fracturile de
1/3 proximală
de tibie)
 Tratament
 fixator extern
 Complicaţii
 imediate :
 fractura deschisă (cea mai frecventă şi
gravă)
 leziuni vasculare
 leziuni nervoase
 sindromul de compartiment
 Fractura deschisa
 cea mai frecventa si mai grava complicatie
 deschiderea focarului se produce prin:

 fragmente osoase ascutite
 lovitura directa (risc septic mare !)
 deschidere secundara prin eliminarea unei zone de

necroza (defect tegumentar mare)
 Fractura deschisa
 Clasificarea Gustilo-Anderson:
 Gradul I: fractura deschisa produsa de o forta de energie mica, fractura
oblica sau transversala cu plaga cutanata <2 cm, putin poluata
 Gradul II: fractura deschisa produsa de o forta de energie moderata,
fractura cominutiva, plaga cutanata >2 cm, contuzia tegumentelor si
musculaturii vecine, poluare mai accentuata
 Gradul IIIA: fractura produsa de o forta de energie mare, fractura
complexa, dilacerari tegumentare, lambouri devitalizate, devitalizare
musculara, poluare intensa
 Gradul IIIB: idem IIIA + smulgerea periostului si expunerea osului
 Gradul IIIC: idem IIIB + leziuni ale axului vascular principal ce impun
reparare chirurgicala pentru salvarea membrului
 Fractura
deschisa tip IIIB
Gustilo ambe
oase gamba
 Complicaţii
 tardive :
 consolidare întârziată
 pseudartroza
 calus vicios
 Complicaţii
 pseudartroza
 Complicaţii
 calus vicios
 Evolutie si prognostic
 Cu tratament corect consolideaza in:

 3 – 4 luni (fracturile stabile, necomplicate)
 4 – 5 luni (fracturile cominutive)
 Prognosticul postoperator este in general favorabil,

cu reintegrarea socio-profesionala a pacientului.
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURI MALEOLARE
 MECANISM DE PRODUCERE: indirect
 Eversiune: abductie + rotatie externa

 Inversiune: adductie + rotatie interna
FRACTURI MALEOLARE
 CLASIFICARE
 Monomaleolare
 Bimaleolare
 Trimaleolare (fractura bimaleolara + fractura de

pilon tibial posterior)
FRACTURI MALEOLARE
 Clasificarea AO :
 Elementul principal este sediul fracturii fibulare : cu cât acesta este mai
înalt, cu atât este mai grav deficitul gleznei.
 Tipul A : fractura fibulei sub sindesmoza tibio-peroniera
(infrasindesmotica)
 A1: izolata
 A2: cu fractura maleolei mediale
 A3: cu fractura posteromediala
 Tipul B : fractura fibulei la nivelul sindesmozei (transsindesmotica)

 B1: izolata
 B2: cu leziune de maleola sau ligament medial
 B3: cu leziune mediala si fractura posterolaterala de tibie
 Tipul C : fractura fibulei deasupra sindesmozei (suprasindesmotica)

 C1: fractura simpla a diafizei fibulare
 C2: fractura complexa a diafizei fibulare
 C3: fractura proximala a fibulei
FRACTURI MALEOLARE
 Clasificarea Lauge-Hansen :
 SUPINATIE-ADDUCTIE (SA):
 Fractura transversa a fibulei sub nivelul articulatiei
 Fractura verticala a maleolei mediale
 SUPINATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (SRE):
 Ruptura lig. tibiofibular anterior
 Fractura oblica distala a fibulei
 Ruptura lig. tibiofibular posterior
 Fractura maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid
 PRONATIE-ABDUCTIE (PA):
 Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid
 Ruptura ligg. tibiofibulare sau fractura prin smulgere a insertiei lor
 Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei
 PRONATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (PRE):
 Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid
 Ruptura lig. tibiofibular anterior
 Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei
 Ruptura lig. tibiofibular posterior sau fractura prin smulgere a regiunii
posterolaterale a tibiei
 PRONATIE-DORSIFLEXIE (PD):
 Fractura maleolei mediale
 Fractura marginii anterioare a tibiei
 Fractura supramaleolara a fibulei
 Fractura transversa a suprafetei tibiale posterioare
FRACTURI MALEOLARE
 fracturi fără deplasare : semne clinice

asemănătoare cu ale contuziilor sau entorselor
 fracturi cu deplasare : se asociază deplasarea

postero-laterală sau postero-medială a piciorului
FRACTURI MALEOLARE
 COMPLICATII :
 imediate :
 fractura deschisă
 leziuni vasculo-nervoase
 ireductibilitate prin interpunerea de părţi moi
 tardive :
 artroză
 persistenţa unor subluxaţii
FRACTURI MALEOLARE
 TRATAMENT
 Ortopedic: fracturi maleolare fara deplasare
 Chirurgical:
 Maleola externa: suruburi, placa cu suruburi
 Maleola interna: surub de maleola ± brosa K
 Diastazis tibio-peronier: surub de diastazis
FRACTURI MALEOLARE
 TRATAMENT CHIRURGICAL
 Maleola externa
FRACTURI MALEOLARE
 Maleola interna
FRACTURI MALEOLARE
 Fracturi bimaleolare
FRACTURI MALEOLARE
 Fractura bimaleolara + diastazis tibio-peronier
FRACTURI MALEOLARE
 Fractura trimaleolara
 Cand fragmentul tibial
posterior >30% suprafta articulara
FRACTURILE ASTRAGALULUI
 ANATOMIE:
 astragalul (talusul) intra in componenta mai multor
articulatii : tibiotalica, subastragaliana, taloscafoidiana
 3/5 este acoperit de cartilaj articular
 nu are insertii musculare
 irigatia sanguina este deficitara, iar arterele trec prin

sinus tarsi si canalul tarsal, care in fracturi sunt
deteriorate, putand determina necroza ischemica
avasculara
 CLASIFICARE HAWKINS:
 se refera la fracturile de col astragalian, avand aplicatie asupra indicatiei
terapeutice si prognosticului
 Tip I :
 fracturi verticale de col astragalian, fara deplasare
 dureri pe fata anterioara a gleznei la palpare si mobilizare, imposibilitatea
sprijinului pe picior, tumefactie anterioara
 prognostic : favorabil (fara necroza sau pseudartroza)
 tratament : gips gambier, fara sprijin 8 saptamani
 Tip II :
 fractura de col astragalian cu subluxatie sau luxatie subastragaliana
 deformarea gleznei si piciorului
 prognostic : necroza avasculara in 40 % cazuri
 Tip III :
 fracturi de col astragalian cu luxatie subastragaliana si in articulatia gleznei
 deformarea gleznei, piciorului ; uneori astragalul sparge tegumentul posterior
 prognostic : pseudartroza 11 % cazuri, NAV 91 % cazuri
 tratament : tipul II si III beneficiaza de tratament chirurgical, cu reducere
sangeranda a fracturii si osteosinteza cu suruburi
FRACTURILE CALCANEULUI
 ANATOMIE:
 os spongios
 sustentaculum tali (medial)
 unghiul tuberoarticular
(Böhler) normal 25 – 40 º
 participa la formarea boltii

longitudinale a piciorului, iar
modificarea formei lui atrage
grave disfunctionalitati ale
piciorului (picior plat)
 intra in componenta
articulatiilor talocalcaneana si
calcaneocuboidiana
 calcai tumefiat, largit, scurtat
 pierderea reliefului bimaleolar si ahilian
 bolta longitudinala stearsa
 echimoza numulara Mondor
 dureri sub si retromaleolare
 miscari in articulatia subtalara foarte dureroase

 CLASIFICARE:
 Böhler (radiologica) :
 tip I : unghiul Böhler < 30º
 tip II : unghiul Böhler in jur de 0º
 tip III : unghiul Böhler < 0º
 Essex – Lopresti :
 extraarticulara : 25-30% din fracturile de calcaneu :
 tuberozitate anterioara
 sustentaculum tali
 corp calcanean
 intraarticulara : 70-75% din fracturile de calcaneu :
 fractura cu infundare articulara
 fractura « in limba » subtalara
 CLASIFICARE Sanders – DiPasquale :
 pe baza aspectului CT
Tip IIA Tip IIB Tip IIC

Tip I
Tip IIIA Tip IIIB Tip IIIC
Tip IV
 COMPLICATII:
 calus vicios
 sindrom Südeck
 artroza subtalica
 TRATAMENT:
 fracturi
extraarticulare cu
minimă deplasare: gips
Graffin
 fracturi intraarticulare :
 <50 ani : reconstructie
chirurgicala
 >50 ani : tratament
functional

Fracturile Membrului Inferior

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fracturile Membrului Inferior

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FRACTURILE MEMBRULUI

Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”

 la tineri – energie inalta (frecvent accidente

 ramuri cervicale ascendente - arterele

 arterele ligamentului rotund – rr. din a.

 Garden I – este o fractură incompletă, cu impactare în valgus

 Graden II – este completă, fără deplasare, traveele întrerupte,

 Garden III – cu deplasare mică, cu angularea traveelor în varus

 Garden IV – cu deplasarea proximală a diafizei femurale,

Tip III Tip IV

 durere în zona şoldului / inghinal

 bolnavul stă întins pe spate, nu se poate

 examen neurovascular periferic

Osteosinteză cu şuruburi glisante (ex: DHS) si surub

Hemiartroplastia cu proteză tip Austin-

Hemiartroplastie cu proteza tip Thompson

Hemiartroplastie unipolara modulara

Hemiartroplastie bipolara modulara

- Infecţii urinare, respiratorii

 Necroza avasculară de cap femural (NACF)

 Dureri locale cronice – frecvente dupa

 baza colului femural

 imediat sub micul trohanter

 Clasificare Decoulx şi Lavarde :

 ATITUDINE VICIOASA: adductie + rotatie

 3 cm sub micul trohanter

 12 cm deasupra marginii superioare a condililor

 Tip I : cu fragment “în fluture” < 25 % din lăţimea

 Tip V : cominuţie cu lipsă de os

Tip I Tip II Tip III Tip IV Tip V

 impotenţă funcţională totala

 deformare : crosa cu convexitatea antero-

 portiunea distala a diafizei (12 cm deasupra

 A2 – fractură supracondiliană simplă

 A3 – fractură supracondiliană cominutivă

 Tip B – fractură unicondiliană

 B2 – fractură condiliană cu extensie diafizară

 B3 – fractură posterioară de condil

 Tip C – fractură bicondiliană

 C2 – intercondiliană cu cominuţie supracondiliană

 C3 – fractură bicondiliană cominutivă

 tumefiere accentuată a genunchiului prin

 scurtare variabilă a memebrului inferior

 deviere (valg, var, recurvatum)

 lezarea pachetului vascular popliteu → gangrenă

 DCS (Dynamic Condylar Screw)

 Definitie: fracturi ale tibiei şi peroneului,

 limita superioară : plan orizontal pe sub

 mai frecvente la bărbaţi adulţi

 mecanism direct - fracturi transversale /

 Fracturi simple (cu 2 fragmente pe fiecare

 Fracturi complexe - instabile:

 Fracturi cu al 3-lea fragment (“aripa de

 Fracturi bifocale (in dublu etaj)

 Fracturi cominutive , complexe

 durere în focarul de fractură

 Examen neurovascular periferic !

Se face in conformitate cu examenul clinic

 osteosinteză cu plăci cu şuruburi (în fracturile de 1/3 proximală şi

 cea mai frecventa si mai grava complicatie

 deschiderea focarului se produce prin:

 deschidere secundara prin eliminarea unei zone de

 Cu tratament corect consolideaza in:

 4 – 5 luni (fracturile cominutive)