Marketing Social –esenta

principii utilitate
GOMA LUDMILA
 Marketingul social
• ca disciplină a aparut în anii 1970, când Philip Kotler şi Gerald
Zaltman şi au dat seama că aceleaşi principii de marketing utilizate pentru
a vinde produsele consumatorilor ar putea fi folosite pentru a „vinde”
idei, atitudini şi comportamente.
• Kotler şi Andreasen au definit marketingul social ca „disciplină, ce diferă
de alte domenii de marketing numai în ceea ce priveşte obiectivele
marketerului şi de specificul organizaţiei lui.
• Marketingul social încearcă să influenţeze comportamentele sociale nu
pentru a avantaja marketerul, dar pentru a aduce beneficii publicului
ţintă şi întregii societăţi”.
• Această tehnică a fost utilizată pe scară largă în programe internaţionale
de sănătate, în special în SUA, pentru subiecte diverse, precum consumul
de droguri, boli de inimă şi donarea de organe
• Marketing social este‚ punerea în aplicare a
tehnologiilor de marketing comercial pentru analiza,
planificarea, execuţia, evaluarea programelor
concepute pentru a influenţa discret comportamentul
publicului ţintă, în scopul de a îmbunătăţi bunăstarea
lor personală şi cea a societăţii” (Alan Andreasen).
 puncte-cheie
marketingul social:
•Utilizează strategiile marketingului comercial.
• Implică influenţarea în mod benevol (nu forţat sau constrâns)
asupra schimbărilor de comportament (nu doar creşterea gradului
de conştientizare sau creşterea nivelului de cunoştinţe).
•Promovează ca obiectiv final bunăstarea personală şi
îmbunătăţirea bunăstării societăţii.
Se poate vorbi despre marketing social, ca despre:
•Procesul de planificare sistematică şi strategică.
•Strategii de schimbare socială sau de comportament.
•Gândire pentru soluţionarea problemelor.
•Setul total de strategii atent alese în dependenţă de caracteristicile publicului
ţintă.
Exemple de marketing social
 Deci ce subînţelege marketingul
social?
• comunicarea în sănătate
 Cominicari în sanatate ce tin de
marketingul social
• posterele despre pericolul conducerii
automobilului în stare de ebrietate,
• bucletele, care încurajează alimentaţia
bogată în legume şi fructe,
• articole în ziare cu descrierea problemelor
de sănătate ale persoanelor fără adăpost,
• emisiunile TV cu tema relaţiilor dintre copii
şi părinţi.
 Specializări în marketingul
social
• marketing educaţional,
• marketing cultural,
• marketing medical,
• marketing religios,
• marketing sportiv,
• marketing militar,
• marketing ecologic etc.
 domenii de acţiune:
1. reforme în domeniul sănătăţii: combaterea fumatului; eradicarea
consumului de droguri; alimentaţia raţională; gimnastică de
întreţinere.
2. reforme în domeniul protejării mediului înconjurător: diminuarea
gradului de poluare a apei şi aerului; întreţinerea parcurilor
naturale şi a pădurilor.
3. reforme în domeniul educaţiei: creşterea gradului de alfabetizare;
îmbunătăţirea şcolilor publice; creşterea performanţelor în
însuşirea matematicii sau a ştiinţelor naturii; îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă, văzută ca stimulent pentru cadrele didactice.
4. reforme economice: revigorarea vechilor oraşe industriale;
ofensive în direcţia creşterii gradului de calificare a forţei de
muncă; acordarea de stimulente pentru investitorii străini.
• Marketingul social (Corporate Social Marketing)
este un program prin care orice unitate
economice (institutia medicala) isi propune sa
schimbe un comportament negativ sau sa
convinga publicul sa adopte un
comportament pozitiv.
• Chiar dacă în cadrul programului sunt folosite şi
tactici care urmaresc creşterea gradului de
informare sau de educare, focusul principal îl
constituie schimbarea de comportament.
 aspecte care diferenţiază marketingul
social de cel clasic
marketingul social
marketingul clasic • scop principal, să
promoveze interesele
• să sporească unor grupuri sau ale
societăţii în ansamblul ei;
cererea pentru • să influenţeze imaginea şi
produsele lor în comportamentul
grupurilor- ţintă, uneori
rândul anumitor chiar împotriva voinţei
acestora (de exemplu:
grupuri-ţintă de renunţarea la fumat sau
efectuarea periodică a
consumatori unui control medical)
• eterogenitatea tipurilor de
• de a obţine profit organizaţii sociale
existente
• Crearea de valori
• este nevoie de o persoană, sau o comunitate, care şi-ar schimba comportamentul în
scopul de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii sale, sau a întregii comunităţi.
• Schimbările sociale se întâmplă atunci când vă schimbaţi atitudinea interioară,
structurile externe, şi/sau lucraţi pentru a face un comportament anume inutil.
• Să folosim exemplul siguranţei în trafic pe autostradă. Puteţi încerca să schimbaţi,
din interior, atitudinile cu privire la utilizarea centurii de siguranţă convingând
oamenii prin educaţie şi persuasiune. Puteţi încerca să schimbaţi structurile
externe, cele dincolo de controlul individual, prin utilizarea politicilor publice care
ar obliga utilizarea centurii de siguranţă sau puteţi crea maşini şi autostrăzi care
sunt atât de sigure, încât să nu aveţi nevoie de a convinge sau obliga oamenii să
folosească centurile de siguranţă.

• Astfel, făcând comportamentul individual inutil. Schimbarea socială este un proces

dezordonat, şi nu acţiunea intenţionată a unui arhitect, este sinergia eforturilor unor
agenţi multipli de schimbare. Mulţi practicieni cred că schimbarea de
comportament, pe scară largă, este cel mai bine realizată prin schimbarea normelor
comunitare - un proces care are nevoie de timp şi răbdare.
 Demersuri ale organizatiilor
sociale
a) Demersul educativ.
porneşte de la premisa că oamenii vor face ceea ce
li se spune că este bine, dacă sunt întrunite două
condiţii:
 să înţeleagă de ce este nevoie să facă aceasta;
 să înveţe cum trebuie să procedeze.
 b) Demersul persuasiv
• Philip Kotler şi Eduardo Roberto îl numesc
“publicitate socială”
• Mijloacele de implementare ale acestui demers sunt
ale comunicaţiei promoţionale - componentă a
submixului de comunicaţie
• Organizaţiile caută să identifice argumentele
motivaţionale menite să îi convingă pe membrii
grupurilor ţintă .
• Principala limită a acestui demers - grupul ţintă este îndemnat
să adopte punctul de vedere al celui care iniţiază şi controlează
acţiunea. Acesta “ştie” ce este bine pentru consumator şi îl
împinge în direcţia dorită, fără a exista o garanţie a congruenţei
dintre interesele organizaţiei şi cele ale membrilor grupului ţintă
 c)Demersul modificărilor
comportamentale
• Principiul de bază - oamenii fac un anumit lucru dacă:
1.învaţă tehnicile necesare pentru a acţiona;
2. consideră că rezultatele sunt remuneratorii.
• Acest demers tinde să minimalizeze influenţa gândurilor
şi sentimentelor în comportamentul individual.
• Pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesar să se
acţioneze asupra fiecărui membru al grupului ţintă în
parte.
• Comportamentul fiecărui individ trebuie antrenat şi
modelat, acordându-se o mare atenţie recompenselor
care vor fi obţinute în cazul apariţiei modificărilor dorite.
 Demersul influenţei sociale
• determină pe membrii grupului ţintă să adopte
acelaşi comportament cu cel al majorităţii, altminteri
riscând izolarea socială(de exemplu: interzicerea
fumatului în locurile publice)
• este limitată de necesitatea îndeplinirii următoarelor
condiţii:
1. normele sociale să fie bine înţelese şi larg
acceptate;
2. presiunea socială pentru a te conforma acestor
norme să fie foarte puternica
3. comportamentul care trebuie influenţat să fie
important şi vizibil din punct de vedere social.
demersul de marketing social
principale aspecte
• studierea comportamentului consumatorului;
•este esenţială cercetarea de marketing pentru a
desemna, a pre-testa şi a evalua programele de
intervenţie;
•toate strategiile implementate sunt centrate pe
consumator;
•grupurile ţintă sunt atent segmentate;
•intervenţiile se bazează pe mixul de marketing;
•în toate împrejurările, se ţine cont de concurenţă;
•programele trebuie să fie eficiente din punct de vedere
al costurilor.
 Pentru ca o campanie de marketing social sa fie
justificată

• problema care este abordată trebuie să

afecteze un numar semnificativ de persoane
• rezolvarea ei să fie urgentă (daca nu s-ar
adopta comportamentul dorit ar exista riscuri
majore).
Cele mai des întalnite probleme

•Ameninţări la adresa vieţii sau a siguranţei (ex.

siguranta in trafic, violenţa în familie, pregatirea în
vederea dezastrelor naturale, prevenirea
accidentelor etc.)
•Sănătate (ex. cancer la sân, tulburări de
alimentaţie, diabet, afecţiuni ale inimii, HIV etc.)
•Mediu (ex. folosirea pesticidelor, poluarea aerului,
reciclarea, protejarea rezervatiilor naturale etc.)
•Implicarea civică (ex. voluntariat, participarea la
vot, donarea de sânge, prevenirea crimelor sau a
infractiunilor etc.)
 Principiile marketingului social
• I. Cunoaşte-ţi publicul (într-adevăr!) şi plasează-l în centrul fiecărei decizii pe
care o iei. Marketingul social începe şi se termină cu publicul ţintă. Pentru a
înţelege de ce publicul nu face ceea ce vrei tu ca el să facă, trebuie să
înţelegeţi ce bariere apar în calea lui. Înţelege, de asemenea, că nu tu eşti
publicul ţintă!
• II. Este vorba despre acţiune. Procesul de sporire a gradului de conştientizare,
schimbarea atitudinii şi consolidarea cunoştinţelor sunt valoroase dacă,
acestea conduc la acţiune. Fii clar în ceea ce vrei publicul să facă.
• III.Trebuie să existe un schimb. Dacă vrei ca cineva să renunţe sau să
modifice un comportament vechi, sau să accepte unul nou, trebuie să oferi
persoanei date ceva foarte atrăgător în schimb. În marketingul comercial,
există schimburi tangibile (dă-mi 1 dolar şi-ţi dau un Pepsi) şi schimburi
intangibile (consumând Pepsi, primeşti tot ceea ce ţine de imaginea mărcii). În
marketingul social, trebuie să vă cunoaşteţi publicul destul de bine pentru a
înţelege ce îi va motiva pentru a face schimbări în viaţa lor.
• IV. Mereu există concurenţă. Publicul poate alege întotdeauna să facă altceva.
Ţineţi cont de „PATRU P de marketing”.

• Patru P de marketing sunt: 1. PRODUSUL reprezintă

comportamentul dorit pe care îl cereţi publicului, şi beneficiile
asociate, obiecte tangibile, şi / sau serviciile care sprijină
schimbarea de comportament. 2. PREŢUL este costul (financiar,
emoţional, psihologic, sau legat de timp), sau barierele cu care
publicul se confruntă în a face schimbarea de comportament
dorită. 3. PLASAMENTUL (DISTRIBUŢIA) este locul unde
publicul va manifesta comportamentul dorit, în cazul în care vor
avea acces la produsele şi serviciile programului, sau în cazul în
care ei se gândesc la problema ta. 4. PROMOVAREA se referă la
mesaje de comunicare, materiale, canale, şi activităţi care vor
atinge în mod eficient publicul.
 Pentru marketingul social - „P” adiţionali:
• 5. PUBLICUL – marketerii sociali au adesea mai multe segmente de public diferite,
spre care programul lor trebuie să se orienteze, pentru a avea succes. „Publicul” se
referă la ambele grupuri interne şi externe implicate în program. Publicul extern
include publicul ţintă, publicul secundar, factorii de decizie politică, în timp ce
publicul intern sunt cei care sunt implicaţi în vreun fel, fie în semn de aprobare sau
cu scopul implementării programului.
• 6. PARTENERIATUL – problemele sociale şi de sănătate sunt complexe si au
nevoie de o echipa cu alte organizaţii din comunitate, pentru a fi cu adevărat eficient.
E necesar să-ţi dai seama care organizaţii au obiective similare cu ale tale – nu
neapărat aceleaşi obiective – şi să identifici modul în care puteţi lucra împreună.
• 7. POLITICA – programele de marketing social pot face bine în motivarea
schimbării comportamentului individual, dar acesta din urmă este greu de menţinut,
cu excepţia cazului în care mediul înconjurător susţine schimbarea pe termen lung.
Deseori, este nevoie de schimbare de politică, şi programele de propagandă mass-
media pot fi o completare eficientă a unui program de marketing social.
• 8. PORTOFELUL SUBŢIRE – cele mai multe organizaţii care dezvoltă programe de
marketing sociale funcţionează prin fonduri oferite de surse, cum ar fi fundaţii,
subvenţii guvernamentale sau donaţii.
de unde vei face rost de bani pentru a crea programul strategiei de dezvoltare?

• Din organizaţiile ce sponsorizează campaniile marketingului social cea mai mare

pondere o deţin agenţiile din sectorul public: agenţii internaţionale precum OMS
(Organizaţia Mondială a Sănătăţii); agenţiile naţionale precum Centrul de Medicină
Preventivă şi Control, departamentul pentru sănătate, departamentul 421 pentru
servicii umane şi sociale, agenţia pentru Protecţia Mediului; dar şi serviciile
administrativ-locale, inclusiv utilităţile publice, departamente antiincendiare, şcoli,
parcuri şi spitale municipale.
• La fel aici se pot încadra: fundaţiile şi organizaţiile non-profit care cel mai des
desfăşoară un comportament asociat cu misiunea agenţiei respective. De exemplu,
UNICEF încurajează educaţia fetelor, informarea timpurie a posibilităţilor
infectării cu HIV/SIDA, iar fundaţia Soros contribuie la democratizarea societăţii
prin elaborarea şi implementarea unor programe în diverse domenii: mass-media,
participare civică, sănătate publică şi altele;
• specialiştii ce muncesc pentru organizaţii ce înregistrează profit şi care se fac
responsabili pentru acţiunile filantropice ale companiei, responsabilitatea socială a
acesteia, marketing sau relaţiile cu societatea, ar putea susţine încercările
marketingului social, deseori fiind în parteneriat cu organizaţiile non-profit şi
agenţiile publice care aduc beneficii clienţilor şi comunităţii. Deşi, beneficiarul
primar este societatea, specialiştii pot descoperi că încercările lor contribuie de
asemenea la stabilirea scopurilor organizaţionale, cum ar fi imaginea dorită de
brand sau chiar creşterea vânzărilor;
• specialiştii care sunt antrenaţi în organizarea campaniilor marketingului social,
precum şi cei din agenţiile de publicitate, relaţii publice, firme ce se ocupă de
cercetări de marketing şi consultanţă cu specializare în marketingul social.
 Prin ce se deosebeşte marketingul social de cel
comercial, non-profit şi cel din sectorul public:
În sectorul comercial,.
• scopul principal este comercializarea
bunurilor şi serviciilor care vor aduce
profit financiar producătorilor
• Focusându-se pe profitul financiar,
marketerii în vânzări deseori preferă
să aleagă acele segmente a pieţei-ţintă
care vor asigura cel mai mare volum
de vânzări profitabile.
În marketingul social,
• scopul primordial este de a influenţa
comportamentul, care generează
profit social.
• În marketingul social, segmentele
sunt selectate bazându-se pe un alt set
de criterii, printre care se numără
predominarea unei probleme sociale,
capacitatea de sensibilizare a
populaţiei, gradul de pregătire a
acestora pentru schimbare, şi altele ce
urmează a fi descrise ulterior.

în ambele cazuri, marketerii doresc să-şi restituie în cea mai mare parte investiţiile
realizate în sfera resurselor. Deşi atât marketerii în vânzări, cât şi cei sociali, recunosc
necesitatea identificării şi plasării ofertelor sale în concordanţă cu factorul
concurenţial, natura concurenţilor acestora este diferită.
 Marketingul non-profit
Specificul:
• Se adreseaza celor doua categorii de
persoane:beneficiarilor(clientilor organizatiei) si finantatorilor;
• Are loc identificarea nevoilor consumatorilor pentru a defini grupul –
tinta,interesat in vederea delimitarii in final a obiectivului generic al
organizatiei prin stabilirea serviciilor care satisfac cel mai bine
nevoile clientilor,ceea ce contribuie la cresterea bunastarii sociale in
comunitate;
• Vizeaza identificarea potentialilor finantatori,cunoasterea
problemelor si intentiile acestora,pastrarea unor relatii deosebite
intre donatori si organizatiile non-profit;
• Are loc evidentierea acelor caractristici,proprietati,calitati care sunt
reprezentative pentru organizatii pentru a atrage donatorii
 asemănări între aceste două tipuri
de marketing
• orientarea cumpărătorului este critică – marketerii ştiu că oferta (produsul, preţul,
plasamentul) va trebui să corespundă solicitărilor publicului vizat, rezolvând o
problemă pe care o are acesta sau satisfăcând o dorinţă ori necesitate;
• teoria schimbului este fundamentală – publicul-ţintă trebuie să perceapă beneficii
ce sunt egale sau depăşesc costurile pe care ei le percep pentru desfăşurarea
comportamentului;
• cercetarea de marketing este utilizată de-a lungul întregului proces – doar cercetând
şi înţelegând nevoile specifice, dorinţele, convingerile şi atitudinile publicului
potenţial, marketerii pot să realizeze strategii efective;
• piaţa este segmentată – strategiile trebuie ajustate la necesităţile unice, dorinţele,
resursele şi comportamentul curent al diferitor segmente de piaţă;
• se va ţine cont de cei patru „P” – o strategie învingătoare necesită o abordare care
include utilizarea tuturor uneltelor posedate, nu doar încredinţarea în publicitate sau
comunicări persuasive/ convingătoare.
• rezultatele sunt calculate şi utilizate spre îmbunătăţire – feedback-ul este apreciat
şi perceput drept „sfat gratuit” pentru a realiza mai bine lucrurile data viitoare.
 Filosofia managementului
activitati de marketing
• Concepţia perfecţionării producţiei presupune acceptarea
mărfii de către consumatori; ea există în cantităţi suficiente
şi e accesibilă la preţ.
• Concepţia perfecţionării mărfurilor reiese din faptul că
mărfurile se vor vinde uşor dacă li se va asigura o calitate
înaltă şi proprietăţi bune de consum.
• Concepţia intensificării eforturilor comerciale – mărfurile
se vor vinde în cazul când toate eforturile se vor concentra
asupra desfacerii şi stimulării ei.
• Concepţia marketingului – mărfurile se vor vinde dacă vor
fi studiate profund necesităţile oamenilor şi vor fi satisfăcute
mai bine decât cum o fac concurenţii.
• Concepţia marketingului social-etic – mărfurile se vor
vinde atunci când se va găsi o combinaţie optimă a
intereselor producătorului, consumatorului şi societăţii.
 Cele 20 probleme majore pe care marketingul social le poate influenţa

Comportamente relaţionate cu protejarea sănătăţii

•Una din 5 (20,6%) persoane de 18 ani şi mai mult fumează
• Fumatul •Mai mult de ¼ (26%) adulţi consumă la greu băuturi
• Băuturi alcoolice alcoolice, organizând chefuri
• Sindromul alcoolului • 3,3% femei însărcinate consumă băuturi alcoolice grele,
iar 8,3% consumă alcool frecvent
fetal
• Trei din patru adulţi (76,5%) nu consumă necesarul de 5
• Necesarul de fructe şi fructe şi legume pe zi
legume
• 23% din adulţi nu şi-au verificat niciodată nivelul de
• Nivelul colesterolului colesterol în sânge
• Cancerul la sân • 25% femei de 40 ani şi mai mult nu au făcut o mamografie
• Sănătatea orală în ultimii 2 ani
• • 30% adulţi nu au urmat un control la dentist în ultimul an
Tulburări de alimentaţie
• 57% studenţi declară că suferă de tulburări alimentare
• Cancerul de piele
datorate stresului
• Imunizarea • Doar 9% din tineri poartă protecţie solară
• 10% din copiii de 29-35 luni nu au toate vaccinile
recomandate
 Comportamente relaţionate cu prevenirea
daunelor/pagubelor
• Centurile de • În urma sondajelor s-a stabilit
siguranţă că cel puţin 16% din populaţie
• Violenţa la nu poartă centură
domiciliu • În lume 1 femeie din 3 suferă
• Incendiile de violenţă la domiciliu, abuz
verbal sau sexual
• ½ din cazurile letale de incendii
sunt legate de lipsa unui sistem
de antiincendiere
Comportamente relaţionate de protecţia mediului
ambiant
• Rezervaţiile• Aproximativ 70% din stocurile de
naturale peşte marin au fost pescuite peste
• Defrişarea limita admisă
pădurilor • Cca 15 milioane copaci sunt tăiaţi
• Păstrarea anual pentru a produce hârtie
apei • O toaletă neetanşată pierde mai mult
• Gunoiul de 900 litri de apă
• Anual peste 4,5 trilioane de mucuri
de ţigară nedegradabile sunt
aruncate în lume
 Comportamente relaţionate de
implicarea socială
• Donaţia • În septembrie 2014 cca 123
organelor 175 pacienţi din SUA aşteaptă
• Instruirea şi pe lista de transplantare a cel
formarea puţin unui organ
• Adopţia • Doar la 16% din copii le este
animalelor citită o poveste înainte de
somn, zilnic
• Peste 10 mln. animale din
adăposturi nu sunt adoptate şi
sunt eutanasiate anual
 Procesul de schimbare a
comportamentului
Stages of Change Factorii care dau posibilitate Channels
Continuum
Asigurarea unei
Inconştient comunicări efective

Conştient Mass media

Îngrijorat
Crearea unui mediu
favorabil pentru ca să
Informat Reţelele
se producă
schimbarea -- comunitare şi mass
Motivat da a schimba media tradiţională
policile, valorile
comunităţii,
Efectuarea încercării de
drepturile umane
schimbare comportamentală Comunicarea
interpersonală/
Oferirea unor servicii
Adoptarea susţinută a Comunicarea de
şi produse accesibile,
schimbării comportamentale grup
prietenoase clientului

44
Viaţă sănătoasă acum şi in viitor

Pentru a avea o sănătate bună

este important sa învăţăm:
• cum să mâncăm;
• cum să facem exerciţii;
• cum să dormim;
• cum să ţinem stresul sub control;
• cum sa fim responsabili în
legatura cu igiena personală;
• cum sa incercam sa reducem
riscul imbolnăvirilor;
• sa stim ce trebuie sa facem
intr-o situatie de urgentă;
• sa stim când sa spunem "nu".
 Comportament alimentar, ca factor
comportamental
Protector
• balanţă calorică(aport-
necesitate)
• balanţa dietei (proteine,
glucide, lipide, vitamine,
minerale)
• regularitatea meselor (3
mese/zi)
• preferinţe culinare (carne albă
vs. roşie,; fructe vs. dulciuri,
condimente)
• metode de preparare şi
conservare (fierbere vs.
prăjire, îngheţare vs.
proaspete)
Cu risc
- Făra dejun
- dezechilibrata – ore nefixate
de masa
- insuficienta – masa unica/
deficit de alimentaţie , de
consum de apa
- excesiva – abuz de
alimentatie -colesterol si
grasimi (fastfood, friptura,
mezeluri, slanina, cartofi
prajiti)
- locatia - fastfood, restaurant,
birou/scoala
- igiena ( nu este proaspăt,
curat, calitativ)
 Gradul de activitate fizica, ca factor comportamental

Sedentarismul Activitate fizică

• practicarea regulată a exerciţiilor
fizice
• tip de mişcare aerobic
(flexibilitate, vigoare)
• frecvenţa (3-5/săptămână)
• intensitate (60-90% din
capacitatea cardiacă maximă)
• durată (20-60 minute)
Somn, relaxare “Obosesc si se
surmeneaza nu atat cei care
lucreaza mult, ci acei care
lucreaza prost”
• 7-8 ore de somn zilnic
• hobiuri
• exerciţii de relaxare, meditaţie
• echilibru muncă/recreaţie
Comportamentele de risc în relaţie cu
cele mai importante cauze de deces
Prevenire - a atrage cuiva atenţia asupra
consecinţelor (negative) ale unor acţiuni
 Prevenire – cum ? 
• Informare: campanii la nivel local şi naţional care
implică distribuirea de materiale şi prezentări,
eventual formarea unei opinii
•  Educare: încercarea de schimbare a atitudinilor şi
a comportamentelor în timp
•  Consiliere: prevenirea factorilor care conduc / au
determinat consumul, schimbare de atitudini şi
comportamente
 Metode si tehnici de comunicare în
masă  
• Campanii mass-media la nivel naţional, regional, local;
• Programe TV si Radio: seriale informative, educaţie, tratament,
interviuri cu bolnavii, cu experţi profesionisti în domeniul
dat;
• Reclame în ziare (sau în reviste săptămânale sau lunare);
• Reviste pentru tineri care sã conţină informaţii generale,
interviuri, materiale educaţionale si cu rol preventiv;
• Postere, broşuri, autocolante, fluturaşi publicitari distribuite
publicului pe străzi, în staţii de autobuz si magazine etc.;
• Materiale audio sau audio-vizuale (casete audio, video);
• Servicii informative prin reţeaua de telefonie publicã;
• Servicii internet si site-uri specializate pe problema data.
Etapele în procesul de schimbare a
comportamentului:

menţinere
acţiune
intenţie

contemplare
pre-
n ire
ve
contemplare re
 Etapele în procesul de schimbare a
comportamentului

Precontemplarea (inconştient)
• La etapa dată nu există intenţie de a schimba
comportamentul în viitorul apropiat, deoarece persoana în
general nu este conştientă despre existenţa problemei.

Exemplu:
Cred că am neajunsuri, dar nu am nimic ce ar trebui
întradevăr de schimbat.
 Etapele în procesul de schimbare a
comportamentului

Contemplarea (conştient; bine informat; îngrijorat)

• Este conştient de existenţa problemei şi se gândeşte serios să
o depăşească, dar încă nu şi-a luat angajamentul de a
întreprinde măsuri.

Exemplu:
Mă gândesc că posibil, ar trebui să schimb câte ceva.
 Etapele în procesul de schimbare a
comportamentului

• Intenţia (motivat pentru a se schimba)

Persoana combină
intenţia cu criteriile comportamentale. Ea intenţionează să
întreprindă măsuri în perioada următoarelor 6 luni, şi posibil
a încercat fără succes să întreprindă acţiuni pe parcursul
anului trecut. Această persoană încă nu a ajuns la criteriul de
activitate efectivă.

Exemplu:
Sânt gata să încerc să schimb. Voi începe de la paşi mici
(reducând sau amânând).
 Etapele în procesul de schimbare a
comportamentului

• Acţiunea ( practicarea încercării schimbării

comportamentale)
Persoana modifică comportamentele sale, rutina sau mediul
său pentru a depăşi problema. Această persoană este
clasificată ca fiind la această etapă atunci, când el sau ea şi-a
schimbat cu succes comportamentul pentru o perioadă de la o
zi la 6 luni.

Exemplu:
Toţi pot vorbi despre schimbare, eu întradevăr fac ceva pentru schimbare.
 Etapele în procesul de schimbare a
comportamentului

• Menţinerea (practicarea schimbării comportamentale

susţinute)
Persoana lucrează pentru a preveni revenirea şi pentru a
consolida cuceririle obţinute în timpul acţiunii. Pentru unele
comportamente această etapă poate continua toată viaţa.
Persoana este clasificată la această etapă dacă ea este în
stare să rămână liberă de „vechiul” comportament şi se
angajează consecvent în noul comportament pentru o
perioadă mai mare de 6 luni.

Exemplu:
Am nevoie de sfaturi care să mă ajute să nu revin din nou la
problema mea.
 Comunicărea pentru schimbarea
comportamentului

Modelul de schimbare este în formă de spirală.

Revenirea la comportamentul vechi şi reîntoarcerea la cel

nou este frecventă. Persoana nu de fiecare dată reîncepe de la
unul şi acelaşi punct de start.
 Metoda de grup  
• Predarea la orele de curs, de exemplu, despre comportamente
de risc;
• Grupuri mici de discuţii, de exemplu, „Ce atitudine sã avem fatã
de un membru al familiei care are un comportament de risc ?“;
• Formarea medicilor generalişti în comunicare pentru
schimbarea comportamentului .
• Jocuri de rol, de exemplu, consilierii predau felul în care ar trebui
sã se comunice cu elevii;
• Discuţii-forum, de exemplu, între liderii comunităţii si cetăţeni pe
teme privind planuri si politici de prevenţie;
• Expoziţii, de exemplu, materiale educaţionale: postere, fluturaşi
publicitari, materiale video;
• Simpozioane si conferinţe vizând o gamă largã de teme specifice
domeniului prevenţiei.
 Opinii ale pacientilor despre
comunicarea in practica medicala
Scopul unei comunicări în
condiţii de risc şi de criză
Comunicarea în domeniul
HIV/SIDA
 Comunicarea în domeniul
HIV/SIDA
•
va contribui la:
a) extinderea programelor profilactice HIV/SIDA/IST
destinate populaţiei generale (inclusive tineretului) şi
grupurilor vulnerabile (tineri, UDI, LSC, MSM, etc);
• b) îmbunătăţirea tratamentului, îngrijirii şi suportului pentru
persoanele cu HIV/SIDA;
• c) fortificarea capacităţii instituţionale de a răspunde într-o
manieră multisectorială la infecţia HIV/SIDA şi IST;
• d) Accesul populaţiei la informaţie, educaţie, servicii
profilactice, etc.
• e) folosirea rentabilă a fondurilor pe care le primeşte R.
Moldova pentru a ţine sub control situaţia în domeniul
HIV/SIDA – încadrarea tuturor eforturilor Ministerului
Sănătăţii şi ONG- urilor într-un plan comun/complimentar de
acţiuni. Evitarea dublării de fonduri pentru activităţi /grupuri
ţintă similiare.
CAMPANII IEC (INFORMARE EDUCARE COMUNICARE)

• Realizatori/ Organizatori: Furnizorii de servicii

• Public tinta: Indivizi, Segmente ale comunitatii (femei,
barbati, tineri) o anumita populatie definita de sex, vârsta,
zona geografica, etc.
• Obiectiv: cresterea constientizarii sau schimbarea
comportamentului.
• Strategii: Sortarea dupa audienta; campanii mass media;
dialog comunitare; mijloace traditionale
• Masurarea succesului: prin indicatorii obiectivi ai schimbarii
în functie de obiectivul campaniei (ex.: procentul cu care s-a
redus numarul copiilor institutionalizati, apelul la servicii de
planificare familiala