Complicaţiile

anesteziei

L Moscaliuc
 Obiectivele

 Să definească ce este o complicaţie în timpul anesteziei
 Să clasifice complicaţiile în timpul anesteziei
 Să recunoască complicaţiile intubaţiei endo-traheale
 Să identifice complicaţiile ventilaţiei mecanice
 Să comenteze complicaţiile respiratorii:apnee ,
bronhospasm, laringospasm, hipoxie, hipercarbie
 Să relateze despre complicaţiile cardiace, hipotoniile,
hipertoniile, aritmiile
 Să argumenteze manevra SELLICK
 Definiţia

 Complicaţia este starea patologică ce apare în timpul
intervenţiei şi anesteziei atunci când se pierde
controlul asupra stării pacientului
 Nerecunoaşterea la timp al complicaţiilor ,
neînlăturarea cauzelor ce le provoacă cu iniţierea
precoce a tratamentului pot fi fatale
 Cauzele

Cauze chirurgicale:
 Intervenţii lungi, traumatizante de organe vitale
 Hemoragii masive , sindromul CID
 Erori chirurgicale:ligatura ureterelor, retezarea căilor
biliare .
Cauze anestezice:
 Supradozarea preparatelor,reacţii adverse ale drogurilor
 Reacţii alergice, şoc anafilactic
 Defecte /pană/ de aparataj
 Erori la intubaţia oro-traheală
Clasificarea complicaţiilor

 Incidentele intubaţiei endo-traheale
 Complicaţiile ventilaţiei mecanice
 Complicaţii respiratorii:
1/Apnee
2/Hipoxie
3/Hipercapnie
 Laringo -spazm , bronho-spazm, edem glotic
 Complicaţiile cardiovasculare:
hipoTA , hiperTA, tulburări de ritm
 Vărsătură sau regurgitaţie cu aspiraţie pulmonară
 Incidentele intubaţiei endo-
traheală

 Intubarea esofagului sau a bronhiei drepte
 Malpoziţia sondei de intubaţie
 Detubarea accidentală
 Leziune dentară, de proteză cu posibila aspiraţie
 Pierderea de aer prin leziune de balonaş
 Leziuni de corzi vocale
 Edem laringian
 Aritmie prin hipoxemia sau stimulare vagală
 Complicaţii ale ventilaţiei
mecanice

 Instabilitate hemodinamică-presiune mare în căile
respiratorii
 Baro-trauma- datorită presiunii intra-pleurale mari
 Atelectaza pulmonară-mucus, corpi străini , hipoventilaţie
 Infecţii nozo-comiale
 Dezechilibru acido-bazic prin ventilaţie inadecvată
 Retenţia lichidiană-20% din cazuri datorită modificărilor
hemodinamice
 Icter-prin afectarea circulaţiei portale
 Leziuni traheale
 apneea

 APNEEA = oprirea respiraţiei mai mult de 20 sec asociată
cu bradicardie sau cianoză / paloare
 este o afecţiune critică şi necesită trecerea la ventilaţie
controlată, monitorizare atentă
 Cauza :
 supradozarea preparatelor
 Acţiune adversă a medicaţiei anestezice
 Administrarea miorelaxantelor sau efectul de recurarizare
 Hipoxie avansată
 STRIDORUL

CAUZE:

• anomalii congenitale de la nas până la trahee şi bronhii
(aderenţe, chisturi, stenoze, hemangioame, schizis)
• stenoză subglotică post-IOT
• infecţii – rar
• dacă se agravează la plâns sau la efort – laringomalacie
• asociat cu dificultăţi de alimentaţie – inel vascular,
laringoschizis, fistulă eso-traheală
• asociat cu plâns slab – paralizie de corzi vocale
 Hipoxia

 Hipoxie hipoxemică- aerarea insuficientă ale căilor
respiratorii, alveole - dezobstrucţie /în caz
necesar/trecerea la respiraţie mecanică
 Hipoxie hemică –insuficienţa de hemoglobină ce
transportă gazele-transfuzie masă eritrocitară
 Hipoxie circulatorie-insuficienţa cardiacă congestivă
acută ventriculară stângă
 Hipoxie histotoxică/celulară/
 Hipercapnia

 Reprezintă creşterea PaCO2 peste 45Hg
 Cauze:
 Hipoventilaţie -apnoe sau frecvenţa respiraţiei mai
rară de 8res/min
 Circuit anestezic semi-închis sau închis în lipsa de
calcea sodată sau ineficienţă –nu se absoarbe CO2
din circuitul respirator , fiind reingalat
 Creşterea spaţiului mort-anestezie prelungită pe
mască la copil
 MANIFESTĂRI CLINICE

 Creşte PIC –somnolenţă, aprofundarea anesteziei, edem
cerebral, comă
 Efect depresor asupra miocardului, scade debitul cardiac,
vasoconstricţie centrală-hipertensiune arterială, vasodilataţie
periferică - sîngerare abundentă a plăgii operatorii
 Insuficienţă respiratorie acută , PCO2 mărită, singele din
plagă roşu închis
 Cresc catecolaminele
 Aritmii ventriculare
 Acidoză, respiratorie alcaloză metabolică
 Hipocapnia/hipocarbia/

 Hiperventilaţia ce se produce în timpul anesteziei controlate .
 Hiperventilaţie în anestezie şi analgezare insuficientă
 Hiperventilaţie în sindromul hipertermic
 Produce vasoconstricţie cerebrală în rezultat O2 nu este
cedat celulelor tisulare- hipoxie histotoxică
 Scade presiunea –hipotensiune prin creşterea presiunii
intratoracice
 Scade debitul cardiac
 PCO2-mai mică decît 35 mm Hg-alcaloză respiratorie
+acidoză metabolică compensatorie
 Laringospazmul

 Laringospazmul - Spazmarea corzilor vocale: adducţia parţială
sau completă a corzilor vocale
 Parţial
 Total
 Cauzele:
 Infecţii,viroze ale laringelui
 Excitări mecanice la intubaţie endo-traheală sau la detubare
Tratament-
 Adrenalină 1:10000 i/v, endo-traheal
 Xantine - eufilin, teofedrin
 Glucocorticoizii - dexametazon, hidrocortison - este în discuţie
 CaCl2
 Profilaxia

 Anestezia locală faringo-laringiană cu spray xilină
5%
 Lubrifierea sondei IOT cu unguent cu corticosteroizi
 Scăderea secreţiilor cu atropină în premedicaţie
 Evitarea anesteziei superficiale şi traumatizările în
IOT
 Inducţie corectă
 Bronhospazmul şi
bronhiolospazmul

 Spasmarea muşchilor intrinseci ai bronhiilor şi bronhiolelor
,a vaselor sanguine cu desfăşurarea edemului interstiţial
 Este una din cauzele ce provoacă hipoxie şi hipercapnie

Manifestări clinice
 Wheezing, dispnee, respiraţie abdominală, cianoză ,
transpiraţii , hipoTA aritmii
Tratamentul:
 Adrenalina1:10000
 Teofilină/miofilină/
 Umidificarea secreţiilor bronşice- aerosoli
 Corticosteroizii -dexametazona
 Tratamentul

 Eliminarea cauzei/dacă mai este cazul/
 Administrarea O2 pe mască ,cu presiune pozitivă
 Sol. Adrenalină 1:1000 i/v, după IOT endo-traheal
 Sol. Atropină 0,5ml i/v
 Xantine: eufilin, teofilin
 Inhalarea de halotan, fluotan
 Spray cu Salbutamol sau Bitec
 IOT- intubaţia oro-traheală
 Hipotensiunea

 TA –SCĂZUTĂ +Tahicardie+PVC-majorată peste-
160mm H2O-Insuficienţă cardiacă cu congestie
pulmonară
 TA-PRĂBUŞITĂ +Tahicardie+ PVC-prăbuşită-0 sau
sub 0-hipovolemie-hemoragii masive
 TA-SCĂZUTĂ +Bradicardie-insuficienţă respiratorie
decompensată,supradozarea preparatelor
 TA-JOASĂ- complicaţiile anesteziei loco-regionale
Hipertensiunea arterială

 Cauze:
 Administrare de vasopresoare în exces
 Anestezie superficială dureroasă
 Hipercapnia şi asfixia
 Feocromocitomul
 Insuficienţă renală acută sau cronică decompensată
 Creşterea presiunii intracraniene -traumatisme
cerebrale
 TRATAMENTUL

Eliminarea cauzei.
Analgezarea , aprofundarea anesteziei
Vasodilatatoare - Dibazol, MgSO4,
Derivaţi ai nitroglicerinei :Naniprus , nitroprusiat Na,
izoket
Diuretici de ansă- furosemid
 Aritmiile

Aritmii supraventriculare -hipoxie, supradoza de droguri:
 Tahicardie sinusală/90-120 b/min/
 Bradicardie sinusală-59-30b/min//
Aritmii atriale
 Fibrilaţia şi flutter atrial
 Extrasistole atriale
Aritmii ventriculare
 Tahicardie ventriculară
 Torsada vîrfurilor
 Fibrilaţie ventriculară
 
În orice aritmie apărută la un pacient :

se caută semnele de viață

dacă are puls central, se evaluează statusul
hemodinamic
 Abordare generală

Caută cauza
Hipoxia
Boală cardiacă congenitală
 Evoluţie de obicei mai benignă la copil decît la adulţi
 Evaluaţi la început căile respiratorii şi respiraţia!
 Determinaţi frecvenţa şi identificaţi ritmul
 Excludeţi artefactele
 ARITMIE CU STATUS HEMODINAMIC
COMPROMIS:

1. deschiderea căii aeriene
2. O2-terapie/ventilație asistată
3. monitor/defibrilator (evaluarea ritmului cardiac)
4. evaluare ritm: bradi sau tahi (în funcție de vârstă)
5. evaluare regularitate ritm: regulat sau neregulat
6. lărgimea QRS: înguste (˂0,08s) sau largi (˃0,08s)
7. status hemodinamic → opțiunea terapeutică
 BRADICARDIA


De regulă, se
→ netratată, poate evolua
datorează: spre SCR
hipoxiei
acidozei
hipotensiunii
severe Evaluați sta
tusul
hemodinam
ic !
BRADICARDIA CU INSTABILITATE
HEMODINAMICĂ

1.

deschiderea căii aeriene
2. O2-terapie/ventilație asistată
3. începeți compresiuni toracice (˂60/min)
4. administrați Adrenalină
5. administrați Atropină
6. PACING EXTERN TRANSTORACIC
Blocuri atrioventriculare
 Grad I

 Interval PR prelungit (> 200 msec)
 Nu are semnificaţie funcţională
 Tahicardia cu complexe înguste


 Dacă este sinusală, frecvenţa de obicei < 230/min
 Cauzele posibile
 Anxietate, durere, febra
 Hipovolemie
 Anemie
 Intoxicaţie cu anticolinergice sau stimulante
 Tireotoxicoza
 Insuficienţa cardiacă
 RITMURILE STOPULUI
CARDIAC

 Tahicardia ventriculară fără puls (TV fără puls) – aspect EKG:
 complexe QRS largi peste 0,08 - 0,12 sec (origine
subhisiană) la intervale regulate sau aproape
regulate
 frecvenţa complexelor – 150-300/min
 identificarea undelor P, generate de nodul
sinusal, independent de complexele QRS largi,
traduce prezenţa disociaţiei atrio-ventriculare
(asociată aproape întotdeauna TV)
 

Tahicardia ventriculară
 Tahicardia cu complex
larg

Dacă este fără puls:
 Defibrilare imediată (4 J/kg)
 Repetaţi la 4 J/kg dacă este nevoie după 2 minute de RCP
Dacă este cu puls, dar instabil: cardioversie
sincronă (0,5-1J/kg)
 Repetaţi la 2 J/kg dacă este nevoie
Dacă pacientul este stabil hemodinamic, este
persistentă?
 Frecvenţa > 120/minut pentru > 30 sec
 RITMURILE STOPULUI
CARDIAC

 Torsada vârfurilor - formă particulară de tahicardie ventriculară:
 mecanism de producere – postdepolarizare precoce (sindrom QT lung)
în următoarele condiţii:
 toxice (fenotiazine, antidepresive triciclice, haloperidol,
antiaritmice)
 bradicardie severă
 diselectrolitemii severe (hipocalcemie, hipomagneziemie,
hipopotasemie)
 boli cardiace (miocardită, cardită reumatismală)
 Hipotermie
 poate degenera rapid în FiV
 RITMURILE STOPULUI
CARDIAC


Torsada vârfurilor – aspect EKG:

 Complexe QRS largi, ce îşi schimbă treptat polaritatea şi
amplitudinea, cu o frecvenţă de aproximativ 200/min
 

Torsada vârfurilor
 RITMURILE STOPULUI
CARDIAC
 Asistola:

 ritmul de stop cardiac care se traduce prin lipsa totală a
activităţii electrice a cordului
 prognostic extrem de rezervat
 EKG – linie sinusoidă (nu izoelectrică) compuse din mici
unde date de depolarizările de mică intensitate ale
musculaturii scheletice
 trebuie diferenţiată de FiV cu unde mici
 RITMURILE STOPULUI
CARDIAC

 Activitatea electrică fără puls (AEP, disociaţia
electromecanică):
 clasificare:
 AEP cu complexe QRS largi cu frecvenţă scăzută:
o hipopotasemia severă
o hipotermia
o hipoxia
o acidoza
o supradozare de antidepresive triciclice, beta-blocante,
blocante ale canalelor de calciu, digital
o distrucţia masivă a miocardului ventricular
 Voma ,regurgitaţie

 Voma-este un act activ , pacientul conştient, masele
vomitive sunt expulzate în exterior în get , rareori
sunt aspirate în căile respiratorii
 Regurgitaţia –act pasiv , pacient sedat sau inconştient
cu aspirarea maselor în pulmoni- trecerea pasivă a
lichidelor din stomac, prin sfincterele esofagiene
relaxate, în faringe-laringe-traheie
 Aspiraţia pulmonară –sindromMendelson
 Sindromul Mendelson

Aspiraţia conţinutului gastric /stare acidă-
acidul clorhidric/aduce la excitările căilor
respiratorii şi alveolelor cu desfăşurarea :
 Obturarea căilor respiratorii cu mase nedegerate
 Bronho-spazmului, laringo-spazmului
 Bronşio-alveolită acută –hipoxie, hipercapnie
 Pneumonie postaspirativă
 Stop cardiac reflector prin supraexcitarea n .Vagus
 Cauze

 Ventilaţie cu presiune intermitentă pozitivă
preventivă pînă la IOT
 Poziţia Trandelenburg care creşte presiunea intra-
abdominală
 Fasciculaţiile după administrarea de miorelaxanţie
depolarizante -Ditilinin, Listenon
 Intubaţia accidentală a esofagului
 Stomac plin
 TRATAMENTUL

 IOT-O2 prin sonda endo-traheală
 Lavajul arborelui traheo-bronşial
 Adrenalină 1:1000 i/v şi endo-traheal
 Bronşio-dilatatori- eufilină, miofilină
 Antibiotico-terapia implică –antibiotici cu spectru larg
 Pacientul nu va fi extubat la finele intervenţiei , se va
afla la respiraţie controlată pînă la tratamentul
complicaţiilor respiratorii, stabilizarea
hemodinamicei , restabilirea conştienţei
 Profilaxia sindromului
Mendelson

 Pacientului îi este golit stomacul
 Inducţie rapidă
 Administrarea miorelaxantelor nedepolatizante-
arduan, pavulon ,apoi pe cele depolarizante-ditilin,
listenon
 Manevra SELLICK
7. Manevra Sellick poate fi efectuată opţional la pacientul
inconştient pentru a preveni distensia gastrică sau
aspiraţia de conţinut gastric în calea aeriană
 Cu indexul şi policele se realizează o presiune pe cartilajul


cricoid comprimând esofagul pe coloana vertebrală
 Este efectuată de către o altă persoană decât cea care efectuează
ventilaţiile
 Presiunea excesivă poate produce obstrucţia căii aeriene

Cartilaj
cricoid

esofagul
 Sughiţul

 Cauze :
Anestezia superficială
Stimulări ale nervului Vagus- nervii Frenici
Hipercarbia
 Tratament

 Aprofundarea anesteziei
 Respiraţie controlată cu hiperventilaţie
 Golirea stomacului
 Administrare de sol . Atropin
 Blocarea nervilor frenici
 Administrarea de curare
 Embolia gazoasă venoasă

Se produce prin pătrunderea aerului intravenos în
 Timpul perfuziilor
 Transfuziilor
 Explorării radiografice
 Pneumoperitoneu
 Mecanizmui: blocarea cu o bulă de aer ieşirea
sîngelui din ventriculul drept în artera pulmonară-
stop cardio-respirator
 200ml aer intravenos-letal
 Simptoamele

 Murmur vezicular care se ascultă ca,, de roată de
moară,, pe aria precordială
 Cordul – se ascultă cu zgomote metalice,, ca un cal
care galopează pe un pod de lemn,,
 ,,ochi de păpuşă,, - embolia vaselor cerebrale
 Tratamentul

 Aşezarea bolnavului în decubit lateral stîng cu capul
mai jos
 Administrare de O2
 Cateter subclavicular prin care se aspiră aerul
 Ineficienţă -toracotomie şi se aspiră aerul din
ventriculul drept
 Masaj cardiac, respiraţie controlată
 Flebitele

 Sunt provocate de:
 Injectarea medicaţiei iritante pe vena periferică-
tiopentalul Na
 Cateterul tip branulă este păstrat timp mai
îndelungat de 5zile
 Timp mai indelungat nu se injectează pe el
substanţă anticoagulantă
 Complicațiile abordului venos periferic

• flebită

• dislocare a cateterului din venă → extravazare
• infecţii
• leziuni nervoase
• embolie gazoasă
 Tratamentul

 Verificarea permanentă a branulei
 Administrarea de substanţe anticoagulante
 Refrigeraţie locală
 Unguent de heparina local/Hepatotrombin A /
HIPERTERMIA MALIGNĂ

 ESTE CREŞTEREA RAPIDĂ ŞI PROGRESIVĂ
TEMPERATURII ORGANIZMULUI /42-43 GRADE/
Triada :
 Tahicardie
 Tahipnee
 Hipertermie
Cauze:
 Hipotonia musculară după administrarea de succinilcolină
 Acidoză mixtă
 Tromb-embolia cu ape fetale
 Supravieţuirea

 Diagnosticul precoce/tahicardie, tahipnee,
hipertermie/
 Reducerea rapidă a temperaturii corpului:
 Hipotermie prin refrigerare locală
 Refrigerare gastrică
 Saltele de hopotermie
 Corectarea acidozei
 Corecţia hipovolemiei
 concluzie

 Complicaţiile sunt stări patologice ce pot evalua în
stop cardio-respirator
 Succesul tratamentului depinde de recunoaşterea
precoce şi înlăturarea cauzelor ce aduc la
complicaţia dată.
 Monitorizarea permanentă a respiraţiei,
hemodinamicei , conştienţei pacientului ,sistema de
alarmă a monitorului ce signalizează abaterile de la
normă facilizează depistarea complicaţiilor la etapa
iniţială