CURS 7

ÎNCERCAREA POMPELOR
2.1.3. Clasa încercărilor
Condiţii de montare în instalaţie Măsurarea înălţimilor de presiune
Cond

Clasa R
Schiţa Asp. Prize de presiune
ef.

Co
nd
Cond uct O singură priză de presiune statică la
uctă ă aspiraţie, respectiv la refulare
dreap dr
C tă
ea
la = 2 Da
lr = 2 Dr
ptă
La  Lr
4 Da 
 
4
Tabelul 2.1. Clasele de
Dr încercări şi condiţiile
Înai acestora
ntea
1. fiecă
Pentru prizele de presiune statică
Condu rei
ctă dispuse simetric în jurul
circumferinţei la aspiraţie şi citiri
dreapt
ă La  respectiv la refulare treb
15 Da la = 2 Da uie
să se
B 2.
Linişti
lr = 2 Dr
asig
Trebuie făcute citiri la fiecare priză ure
tor de
individuală, iar dacă apar diferenţe că
flux +
cond. C mai mari de 1,5 % între valorile tubu
dreapt on citite la prizele individuale cauza
rile
ă La  du trebuie înlăturată înainte de de
4 Da ct începerea probelor. legă
ă tură
dr sunt
Linişti
ea plin
tor de La fel ca la clasa B cu precizarea că
pt e cu
flux nu se admit diferenţe între valorile
+cond ă apă
citite la prizele individuale mai mari
uctă Lr (sau
de 0,5 % din înălţimea totală de
dreapt  pompare H. Cauza se va înlătura aer)
ă La  6 5 înainte de începerea probelor.
Da Dr Dacă termenul cinetic Va2/2g sau
A (condi
ţiile Vr2/2g depăşeşte 5 % din H nu se mai
de la acceptă ipoteza repartiţiei uniforme a
B vitezei în conductă.Se vor efectua
dacă măsurări cu sonde de presiune care
Va2/2g
vor conduce la viteza medie V1 şi V2
nu
depăş sunt vitezele care corespund mediei
eşte pe două diametre perpendiculare
5% (ISO 115/TC)
din H)
 2.3. Standuri pentru încercarea pompelor
2.3.1. Standuri în circuit deschis

 
Fig. 2.1. Stand în circuit deschis pentru încercarea pompelor verticale Fig. 2.2. Stand în circuit deschis pentru încercarea pompelor verticale
 Fig. 2.3. Stand în circuit deschis cu rezervor tarat pentru încercarea pompelor orizontale
A, B – compartimentele rezervorului de aspiraţie, C – compartimentul de măsurare a volumului, D – dispozitiv de
deviere a apei, G – pâlnie de golire, L – liniştitor, M – motor, P – pompă, S - supapă
2.3.2. Standuri în circuit închis

Fig. 2.4. Stand în circuit închis pentru încercarea pompelor orizontale

2.3.3. Caracteristicile energetice (de lucru).

Prin caracteristicile energetice (de lucru) se înţeleg dependenţele: H = H(Q), P = P(Q),  =

(Q).
Pentru determinarea acestor caracteristici în timpul încercărilor se determină debitul pompat,
sarcina pompei, puterea (sau momentul cuplului) şi turaţia pompei.
După ce pompa este instalată pe platforma de încercări şi este echipată cu instrumentele şi
aparatele de măsurare se citesc aparatele şi se completează tabelul 2.6. Numărul punctelor de
încercare se alege în funcţie de tipul încercărilor. Minimul este de 6 puncte, dar se preferă 8 sau
12 puncte. Se utilizează, de obicei, valori egale pentru creşterea debitului de la un punct la altul
(este necesar să se determine în paralel variaţia indicaţiei aparatului de măsurare a debitului).
Tabelul 2.6. Rezultatele încercărilor

Dacă turaţia motorului de antrenare diferă de turaţia nominală sau variază în

timpul încercării pompei, valorile debitului Q, respectiv sarcinii H, se transpun
pentru turaţia nominală n0 [Q / Q0 = n / n0 şi H / H0 = (n / n0)2].
2.3.4. Caracteristica de cavitaţie (NPSH). Dacă contractul dintre beneficiar şi furnizor prevede o
valoare pentru NPSH este necesară o încercare prin care să se arate că valoarea NPSH necesară pompei
este egală sau inferioră valorii prescrise. Aceste tipuri de încercări nu arată că pompa este erodată de
cavitaţie în timpul funcţionării.
Există, în general, două tipuri de încercări de cavitaţie:
a) o verificare simplă se face pentru a arăta că pompa este ferită de cavitaţie în condiţii normale de lucru
şi de NPSH;
b) efectele cavitaţiei sunt explorate prin reducerea valorii NPSH a instalaţiei (NPSH disponibil), până
când această micşorare are efecte măsurabile.
Metode utilizate pentru variaţia NPSH - ului
  În cazul încercărilor pentru aprecierea comportării cavitaţionale a pompei este necesar să
se modifice sarcina netă la aspiraţie (NPSH) a instalaţiei în care funcţionează pompa. Pentru aceasta se
pot utiliza următoarela metode.
1) Pompa este montată într-o instalaţie în circuit închis (fig. 2.5) în care se poate varia
presiunea din rezervor sau presiunea de vaporizare prin modificarea temperaturi lichidului pompat. În
ambele cazuri nu se modifică nici debitul nici sarcina pompei până la apariţia fenomenului de
cavitaţie. Cavitaţia de la vana de reglare, fie de pe aspiraţie fie de pe refulare, poate complica
efectuarea încercării, în aceste cazuri fiind necesară utilizarea unor vane speciale (sau a mai multor
vane).
2) Pompa aspiră lichidul conţinut într-un rezervor de aspiraţie în care nivelul suprafeţei
libere poate fi modificat (fig. 2.6). Modificarea NPSH-ului se face în consecinţă odată cu modificarea
sarcinii pompei.
3) Presiunea lichidului aspirat se modifică printr-o vană montată pe conducta de aspiraţie
a pompei (fig. 2.7). Se urmăreşte ca vana să fie montată la un nivel cât mai jos.
Fig. 2.5. Variaţia NPSH – ului prin variaţia presiunii în Fig. 2.6. Variaţia NPSH –
rezervorul de aspiraţie sau temperaturii lichidului ului prin variaţia Fig. 2.7. Variaţia NPSH –
nivelului lichidului din ului prin vana de pe
rezervorul de aspiraţie conducta de aspiraţie

pb  pi pv v a2
NPSH disp    H ga  hra  pb  pv citit
  2g NPSH nec   H Ma , max

 2.3.5. Încercarea pompelor pentru alte lichide decât apa curată şi rece

Tabelul 2.10. Caracteristicile lichidelor pentru care pompa se încearcă cu apă

Caracteristicile lichidului Unitatea minim maxim

Vâscozitate m2/s fără limite 1010-6

Densitate kg/m3 450 2000

Conţinutul solid în suspensie kg/m3 - 5,0

 
2.4. Analiza încercărilor
2.4.1. Transpunerea rezultatelor la condiţiile de garanţie.
A. Curbele H = H(Q) şi  =  (Q)
 n sp   n sp 
2
 n sp 
3
 n sp 
2
Q sp  Q  H sp  H   Psp  P  NPSH sp  NPSH    sp  
 n   n   n

  n 
2.4.2. Incertitudinile de măsurare.

2.4.3. Verificarea garanţiilor

A. Curbele H = H(Q) şi  =  (Q)
După transpunerea pe o diagramă a punctelor garantate de coordonate (QG, HG), respectiv (QG, G) se trasează o curbă continuă
trecând prin punctele de coordonate (Q, H) măsurate şi o alta prin punctele (Q, ) unde randamentul  are valorile calculate.
Tabelul 2.11. Abaterile maxime

B. Randamentul

Fig. 2.11. Respectarea garanţiilor