ÎNCERCAREA MODELELOR

TURBOMAŞINILOR
 1. GENERALITĂŢI

Pentru determinarea performanţelor prototipurilor turbinelor, pompelor de

acumulare şi turbinelor-pompe, prin încercarea modelelor acestor maşini s-
au elaborat în anul 1995 norme de către Comisia Electrotehnică
Internaţională IEC 193 – Model Acceptance Tests to Determinate the
Hydraulic Performance of Hydraulic Turbines, Storage Pumps and Pump-
Turbine.

Aceste norme au rolul de a stabili condiţiile pentru efectuarea încercărilor de

garanţie a prototipurilor pe modele, în laborator. Aceste norme pot fi aplicate
şi la alte categorii de încercări pe modele (încercări comparative, încercări
de cercetare şi dezvoltare de noi modele).
 1.2. Tipul şi mărimea modelelor.

În general normele amintite se referă la orice tip de turbină cu acţiune sau

cu reacţiune, pompă de acumulare sau turbină-pompă.

PRESIUNE ÎNALTĂ
Secţiunea de intrare/ieşire
Turbină
Secţiunea de referinţă
Secţiunea de măsurare

1’
Maşina
hidraulică

Secţiunea de măsurare

Secţiunea de referinţă
Secţiunea de intrare/ieşire
2’
2
Pompă

PRESIUNE JOASĂ

Fig. 5.1. Schema maşinii hidraulice şi a secţiunilor caracteristice

 1.3. Termeni şi definiţii.
Indici şi simboluri
Nr. Indice sau
Termenul Definiţia
crt. simbol
Secţiunea de referinţă Secţiunea de la presiune înaltă la care se referă
1. 1
la presiunea înaltă garanţiile (fig. 3.1)
Secţiunea de referinţă Secţiunea de la presiune joasă la care se referă
2. 2
la presiunea joasă garanţiile (fig. 3.1)
Secţiunea de Pe cât este posibil această secţiune trebuie să
3. măsurare la presiunea coincidă cu secţiunea 1, altfel trebuie recalculaţi 1’, 1’’
înaltă parametrii pentru secţiunea 1
Secţiunea de Pe cât este posibil această secţiune trebuie să
4. măsurare la presiunea coincidă cu secţiunea 2, altfel trebuie recalculaţi 2’, 2’’
joasă parametrii pentru secţiunea 1
Indice ataşat unor parametri (turaţie, debit etc.)
5. Specificat care arată valori pentru care alte mărimi sunt sp
garantate
6. Maxim/minim Indice care arată maximul/minimul unei valori max, min
Indice pentru valori definite în contract ca valori
7. Limite 0
extreme (nu trebuie depăşite)
8. Prototip Indice reprezentând referirea la maşina prototip P
9. Model Indice reprezentând referirea la maşina model M
Model la acelaşi Indice reprezentând valorile de pe model, obţinute
10. M*
număr Reynolds la acelaşi număr Reynolds
Indice reprezentând valorile în condiţii specificate
11. Referinţă ref
ca referinţă
Indice care arată punctul cu cel mai bun
12. Optim opt
randament
Indice care se referă la condiţiile exterioare (ale
13. Ambiental amb
atmosferei)
14. Situ Indice care se referă la funcţionarea maşinii in situ sit
15. Rotor Indice referitor la rotor R
1.3. Termeni şi definiţii.
Parametrii funcţionali ai maşinilor hidraulice

Nr. Termenul Definire Simbol Unitate

Volumul de apă care traversează o secţiune
Debit volumic Q m3/s
într-o unitate de timp
Debitul care traversează o secţiune de
1.1-Debitul măsurat Q1’; Q2’ m3/s
măsurare (1’ sau 2’)
1.2-Debitul în Debitul care traversează o secţiune de
Q1; Q2 m3/s
1. secţiunea de referinţă referinţă (1 sau 2)
Debitul maşinii pentru putere nulă la valori
1.3-Debitul de mers în
date pentru viteza unghiulară şi energia Q0 m3/s
gol
specifică
Debitul pierdut către exterior, respectiv
1.4-Debitul de scăpări q m3/s
recirculat în maşină
2. Viteza medie Raportul între debit şi aria secţiunii V m/s
Viteza periferică la diametrul D (u = 
3. Viteza de transport u m/s
D/2)
Numărul de rotaţii efectuat de arbore în
4. Turaţie n s-1
unitatea de timp
Viteza unghiulară a arborelui maşinii
5. Viteza unghiulară  s-1
 = 2  n/60
Energia într-o secţiune corespunzătoare J/kg
6. Energie specifică E
unei unităţi de masă de apă (m2/s2)
Nr. Termenul Definire Simbol Unitate
Energia specifică schimbată - diferenţa
între energia apei în secţiunea de la
6.1-Energia specifică a presiune înaltă şi cea de la presiune joasă J/kg
E
maşinii V12  V 22 p1  p 2 (m2/s2)
E   g z1  z 2 
2 
(este mărimea echivalentă sarcinii H=E/g)
6. Energia specifică în secţiunea 2 mai puţin
6.2-Energie specifică energia specifică corespunzătoare presiunii
de vaporizare J/kg
pozitivă netă la NPSE
(m2/s2)
aspiraţie p2  pv V22
NPSE    g  zr  z 2 
 2
Lucrul mecanic specific al forţelor de
6.3-Energia specifică EL J/kg
vâscozitate între două secţiuni, care
disipată (L) (m2/s2)
reprezintă diminuarea energiei specifice
Coeficient adimensional care
Coeficientul lui caracterizează fenomenul de cavitaţie la
7.  -
Thoma funcţionarea unei maşini. Reprezintă
raportul între NPSE şi E
Energia pentru o unitate de greutate de apă
Sarcină H m
H = E/g
Sarcina schimbată în maşină - diferenţa
dintre sarcina apei în secţiunea de la
8.1-Sarcina maşinii presiune înaltă şi cea de la presiune joasă H m
V 2  V 22 p1  p 2
H 1    z1  z 2 
2g g
8.
Sarcina pozitivă netă a apei în secţiunea 2,
mai puţin sarcina corespunzătoare presiunii
8.2-Sarcină pozitivă de vaporizare NPSH m
netă la aspiraţie
p  p v V 22
NPSH  2   z r  z 2 
g 2g
8.3-Pierderea de Sarcina disipată de forţele de vâscozitate
hr m
sarcină hidraulică între două secţiuni
Putere Lucrul mecanic efectuat în unitatea de timp P W
Puterea hidraulică disponibilă la intrarea în
9.1-Putere hidraulică turbină sau la ieşirea din pompă PH W
P=QE=gQH
9.
Puterea mecanică la arborele turbinei sau al
9.2-Putere mecanică P W
pompei
9.3-Puterea disipată de Puterea disipată în lagărele maşinii şi prin
Pf W
frecări mecanice frecarea părţilor rotitoare cu aerul
Nr. Termenul Definire Simbol Unitate
Puterea mecanică mai puţin frecările
9.4-Puterea mecanică mecanice la turbine, respectiv puterea
Pm W
a rotorului (rotoarelor) mecanică plus disipaţiile mecanice, la
9. pompe Pm = P  Pf
Puterea la arborele pompei pentru turaţia şi
9.5-Puterea de mers în
poziţiile palelor rotorice şi directoare P0 W
gol a pompei
prescrise
Raportul între puterea utilă şi cea
Randamentul  -
consumată
La turbine-raportul între puterea mecanică
10.1-Randamentul şi cea hidraulică h = Pm/PH
h -
hidra-ulic La pompe-raportul între puterea hidraulică
şi cea mecanică h = PH/Pm
10.2-Randamentul La turbine - m = P/Pm
m -
mecanic La pompe - m = Pm/P
10. Randamentul mediu calculat pornind de la
valorile izolate 1, 2, 3, 
corespunzătoare puterilor sau debitelor
10.3-Randamentul garantate, cu coeficienţii de pondere w1, w -
mediu ponderat w2, w3, 
1 w1   2 w2   3 w3  
w 
w1  w2  w3  
10.4-Randamentul Randamentul definit ca la 10.3, cu
a -
mediu aritmetic ponderile egale şi egale cu 1.
1.4. Parametrii hidraulici verificabili pe model.

- puterea, care se referă la puterea mecanică la arbore.

- randamentul, în general se referă la randamentul hidraulic. În cazul în care

este garantat randamentul prototipului trebuie precizate într-un acord
prealabil fie pierderile mecanice, fie randamentul mecanic. În cazul
turbomaşinilor relaţia între randamentul hidraulic pe model şi cel de pe
prototip este dată de efectul de scară şi de regimul de mişcare (numărul
Reynolds). Pentru obţinerea valorii de pe prototip se utilizează relaţii de
transpunere, valabile în general în punctul de randament maxim.

- turaţia (viteza unghiulară a rotorului) reprezintă o garanţie privind turaţia

(viteza unghiulară) a rotorului în regim permanent stabilizat după o aruncare
de sarcină sau turaţia inversă a pompei.
 2. CONTROLUL DIMENSIUNILOR MODELULUI ŞI PROTOTIPULUI

2.1. Laboratoarele pentru încercări.

Parametrii minimi pentru un stand de încercări

Tipul turbomaşinii
Parametrul Radială Diagonală Axială Cu acţiune
(Francis) (Dériaz) (Kaplan/bulb) (Pelton)
Numărul Reynolds R (-) 4106 4106 4106 4106
Energia specifică pe etaj E (J/kg) 100 50 30 500
Sarcina H (m) 10 5 3 50
Diametrul de referinţă D (m) 0,25 0,30 0,30 -
Lăţimea cupei B (m) - - - 0,08
 Standul de încercări de la ICPEH Reşiţa
1 - reabsorbitor; 2 - staţia de pompare, 3 - coloană de aspiraţie; 4 - rezervor aval;
5 - generator-frână cu balanţă; 6 - model; 7 - rezervor amonte; 8 - coloană de refulare;
9 - tub Venturi; 10 - debitmetru electromagnetic; 11 - rezervor tampon;
12 - circuit de aspiraţie etalonare; 13 - circuit de refulare etalonare.

Performanţele standului sunt:

- căderea de încercare H = (4,…, 100) m;
- debitul Q = (0,2,…, 2,7) m3/s;
- domeniul de variaţie a turaţiei n = (0,…, 3000) rot/min;
- puterea generatorului frână P = 600 kW;
- domeniul de variaţie a înălţimii de aspiraţie Hs = (-20,…, +8,5) m;
- diametrul maxim al modelului D = 500 mm.
2.2. Similitudinea geometrică între model şi prototip.

Verificarea similitudinii geometrice presupune următoarele operaţii:

verificarea similitudinii organelor componente, înaintea asamblării acestora;
verificarea similitudinii întregii maşini asamblată, conturul meridian al rotorului
trebuie verificat cu şabloane;
verificarea palelor rotorice şi directoare include verificarea profilelor, înclinarea
acestora şi pasul lor.
 Abaterile maxime admise la similitudinea geometrică
Abaterile maxime admise Abaterile maxime admise
Dimensiunile principale Abateri de la uniformitate Abateri de la similitudine Dimensiunile principale Abateri de la uniformitate Abateri de la similitudine
ale circuitului
Model Prototip Prototip/Model ale circuitului
hidraulic Model Prototip Prototip/Model
Parametrii generali Val. individualã Val. individualã Val. medie pe prototip hidraulic
Val. individualã Val. individualã Val. medie pe prototip
Val. medie Val. medie Val. medie pe model  coef. de scară Parametrii generali
Conducte metalice Val. medie Val. medie Val. medie pe model  coef. de scară
 2%  2%  1%
(aspirator) Turbine Pelton
Coarda palelor directoare  1%  1%  1% Lăţimea interioară a cupei
Înălţimea distribuitorului  0,3% B (+ 0,8,..,-0,5)% B (+ 0,8,..,-0,5)% B
 0,3%  0,3%  0,2% B
Pasul palelor directoare  0,2%  0,2%  0,2% Profilul interior al cupei  0,5% B (+ 1,...,-0,8)% B (+ 1,...,-0,8)% B
Poziţia rel. pale stat. şi Înclinarea muchiei de
 1°  1°  1°
AD  1°  1°  1°
Abateri ale profilului
intrare 
 3% l  5% l  3% l Înclinarea muchiei de
palei  1°  1°  1°
Unghiul maxim de ieşire 
 1,5%  2%  0o
deschidere a AD Diametrul de tangenţă D  0,2% D  0,2% D  0,2% D
Turbine Francis Alinierea jeturilor la rotor
Profilul în secţiunea de  0,5°  0,5°  0,5°
 0,1% D  0,1% D  0,1% D 
intrare
Pasul cupelor pe
Pasul în secţiunea de
-  1,5% B  1,5% B -
intrare
 0,2% D  0,5% D diametrului exterior
Unghiul de intrare  1,5°  2°  1,5° Diametrul exterior Di  0,3% D  0,3% D  0,2% D
Profilul în secţiunea. de Pompe şi turbine-pompe radiale
 0,1% D  0,1% D  0,1% D
ieşire Profilul în secţiunea de
Pasul maxim al palelor +3% -6% +5% -8% +3% -1%  0,1% D  0,1% D  0,1% D
intrare
Diametrul de intrare şi
 0,25% D  0,5% D  0,25% D Pasul la intrare  0,2% D  0,5% D -
ieşire
Turbine Kaplan şi Dériaz Unghiul de intrare  1,5°  2°  1,5°
Profilul palei  0,2%  0,2%  0,15% Unghiul de ieşire  1,5°  1,5°  1°
Pasul maxim al palelor  0,1%  0,1%  0,1% Profilul în secţiunea de
 0,1% D  0,1% D  0,1% D
Diametrul camerei ieşire
 0,1%  0,1%  0,2%
rotorului la ieşire Înălţimea la intrare şi
Diferenţa unghiului de  3% a (+ 5,...,-8)% a (+ 3,...,-1)% a
 0,25°  0,25°  0,25° ieşire a
aşezare Diametrul de intrare şi
Alinierea axială a  0,25% D  0,5% D  0,25% D
 0,2% D  0,2% D  0,2% D ieşire
profilelor
Deschiderea maximă a Pompe şi turbine-pompe axiale
 0,15°  0,15°  0°
palelor Profilul palei  0,2% D  0,2% D  0,15% D
Turbine Pelton Coarda maximă  0,1% D  0,1% D  0,1% D
Diametrul acului şi Diam. de ieşire din rotor D  0,1% D  0,1% D  0,2% D
 0,3% d  0,3% d  0,3% d
injectorului
Profilul acului şi al
Dif. unghiurilor de aşezare  0,25°  0,25°  0,25°
 0,1%  0,1%  0,1% Alinierea axială a
injectorului
 0,2% D  0,2% D  0,2% D
Unghiul ajutajului  0,5°  1°  1° profilelor
Unghiul acului  1°  2°  1° Deschiderea palelor  0,15°  0,15°  0°
 3. SIMILITUDINE HIDRODINAMICĂ

3.1. Noţiuni teoretice.

Pentru ca între două turbomaşini (de exemplu prototipul şi modelul) să existe

similitudine hidrodinamică trebuie îndeplinite următoarele tipuri de similitudine.
a) Să existe similitudine geometrică, adică să se respecte condiţiile:
- raportul tuturor lungimilor omoloage este constant;
- numărul, succesiunea şi configuraţia paletajelor rotorice şi directoare să fie
aceleaşi;
- rugozităţile relative ale suprafeţelor care intră în contact cu fluidul să fie
aceleaşi.
b) Să existe similitudine cinematică, care presupune o similitudine a curgerilor
în maşină (triunghiurile de viteze omoloage sunt asemenea).
c) Să existe similitudine dinamică, adică forţele omoloage sunt proporţionale.

Asupra fluidelor din turbomaşină acţionează diverse forţe (forţa convectivă de

inerţie, forţa locală a forţei de inerţie, forţa de presiune, forţa de vâscozitate,
forţa de tensiune superficială etc.). În general asigurarea proporţionalităţii
riguroase a tuturor acestor forţe nu este posibilă şi atunci se utilizează
similitudini parţiale, care asigură doar proporţionalitatea forţelor determinante în
desfăşurarea mişcării.
 Principalele criterii de similitudine pentru turbomaşini

Criteriul de similitudine Raportul forţelor Relaţia de

(simbolul) determinante definire
forţe conv. de inerţie v c Lc
Reynolds R
forţe de vâscozitate 
forţe conv. de inerţie p c
Euler E
forţe de presiune v c2
forţe conv. de inerţie NPSE
Thoma 
forţe de presiune E
forţe conv. de inerţie vc
Froude F
forţe de greutate g Lc 1 2
forţe conv. de inerţie l c v c2
Weber W
forţe de tensiune superficială 
forţe conv. de inerţie R c
Strouhal S
forţe locală de inerţie v

unde s-a notat: Lc - o lungime caracteristică, vc - o viteză caracteristică, pc - o diferenţă de presiune caracteristică, Rc - o rază
caracteristică şi   - tensiunea superficială a ape.
3.2. Condiţii de similitudine hidraulică.

Pentru ca mişcarea în două maşini hidraulice A şi B (de exemplu prototip şi

model) să fie hidraulic similară trebuie îndeplinite condiţiile:
a) să existe similitudine geometrică între A şi B, obţinută prin verificările
arătate
b) triunghiurile vitezelor (definite cu ajutorul vitezelor absolută, relativă şi de
transport), în puncte omoloage din rotorul celor două maşini, să fie
asemenea.
Astfel cele două maşini au în acel punct de funcţionare aceeaşi coeficienţi de
debit, de energie şi de cavitaţie, adică
- acelaşi coeficient de debit (QnD)A=(QnD)B;
- acelaşi coeficient de energie (EnD)A=(EnD)B;
- acelaşi coeficient de cavitaţie (nD)A=(nD)B;
sau aceeaşi factori de debit şi de viteză (turaţie) şi acelaşi coeficient al lui
Thoma
- acelaşi factor de debit (QED)A=(QED)B;
- acelaşi factor de viteză (nED)A=(nED)B;
- acelaşi coeficient de cavitaţie (ED)A=(ED)A.
La asigurarea similitudinii sunt presupuse respectate criteriile Strouhal şi
Euler.
 Mărimile de similitudine specifice turbomaşinilor

Relaţii cu alte moduri de

Definire CEI 193 Relaţii cu alte moduri de definire
definire
Nr. I mărimi consacrate în Nr. III - mărimi care utilizează
crt. sistemul tehnic crt. II - mărimile din norme transpuse în unităţi SI
Termenul Definire Simb. Relaţii numai unităţi SI
(au dimensiuni)
Definire Simb Relaţii Definire Simb Relaţii Definire Simb. Relaţii
Factor de nD 1 nD 1
 n11  D/2 2 D  ED
1. viteză n eD 0, 5 n11 1.   0,5  Ku Ku  ED
E 0, 5 E nd H 0,5 60 g 0 , 5 2 E 0,5  E 0 ,5 2
(turaţie)
Factor Q Q nD Q 1
2. Q ED  Q11 Q11 Q  Q
de debit D 2 E 0,5
0, 5
E nD D 2 H 0,5 g 0,5 2.  0, 5  Kcm K cm Q ED 1
( D / 2 ) 2 ( 2 E ) 0 , 5 8 D 2 E 0,5

Factor de M TnD PED M 1 M M

3. M ED   M 11 M 8
moment 1 D 3 E E nD 2 n ED D3H g 11 3. KM K M ED 1
1  ( D / 2 ) 3 E  M 1 D 3 E

Q ED
 Q ED  T 
P
Factor Pm P 10 3 2P  P
4. PED PnD 3 P11 P11 4. KP KP PED 1
de putere  1 D 2 E 1, 5   PnD n ED D 2 H 1.5 g 1, 5  1 ( D / 2) 2 ( 2 E ) 1, 5 2 1, 5 1 D 2 E 1, 5
E 1nD
,5

 2 n ED M ED

Coeficient E 1 2E 2 E
5. E nD  - - - 5.   E D ED 4  2
de energie n2 D2 2
n ED ( D / 2) 2 2 2 D 2

Coeficient Q Q ED 0,5 K cm Q 2 Q1
6. Q nD   Q ED E nD - - - 6.    Q D Q D 2
de debit nD 3 n ED Ku (D / 2) 3 2 D 3
M ED
Coeficient   M ED E nD
M 2
n ED 2M 3 M
7. de M nD - - - 7.   M D M D 4 2
1 n2 D5 P 1 2 ( D / 2) 5 16  2 D 5
moment  nD
2
P  E nD Q nD  T 2P 4 P
Coeficient PnD 8.   PD PD 8 2
8. - - -  1 3 ( D / 2) 5 8 1  3 D 5
de putere 1 n 3 D 5  E nD Q nD /  P

Numărul NPSE  nD 9. - - -
9.   2
  nD n ED - - - - - -
lui Thoma E E nD
Coeficient  2 NPSE 2
NPSE E nD  10. c  - - -
10. de  nD - - -
n2D2
2
n ED ( D / 2 ) 2 2 c
cavitaţie
0, 5
Turaţie nQ 0 , 5 0,5 Q nD nQ 0,5 nq (Q / ) 0, 5  0 ,5  Q 0, 5 s
11. N QE  n ED Q ED  nq 11.    s
specifică E 0 , 75 0 , 75
E nD H 0 ,75 60g 0 , 75 ( 2 E ) 0, 75  0 , 75 2 0 , 25 0 , 5 E 0 , 75 2
Principalele criterii de similitudine care pot influenţa încercările sunt următoarele.
forţe conv. de inerţie
Similitudinea Reynolds forţe de vâscozitate

Deoarece în mod curent numărul Reynolds al mişcării pe model

(considerând un diametru sau o lungime caracteristică) este mai mic decât acela al
mişcării de pe prototip, raportul dintre pierderile distribuite şi totalul pierderilor de
sarcină hidraulică devin mai mari pe model decât pe prototip. Datorită acestui fapt,
în majoritatea cazurilor, randamentul hidraulic al modelului este mai mic decât al
prototipului.
În consecinţă, în cazul realizării garanţiilor, dacă numărul Reynolds
variază în timpul încercărilor şi când raportul pierderilor distribuite la totalul
pierderilor este important, randamentul modelului, respectiv coeficientul sau
factorul de putere trebuie corectaţi la trecerea la prototip.
Influenţa criteriului Reynolds nu este considerată în următoarele cazuri:
a) la realizarea garanţiilor, dacă influenţa efectului cavitaţiei este de circa 0,5% din
randament;
b) în afara zonei garantate (de exemplu la extremitatea zonei de funcţionare la
care a fost proiectată să funcţioneze turbomaşina) în care raportul pierderilor
distribuite la totalul pierderilor este mic. Aceste situaţii se pot realiza:
- în condiţii de ambalare;
- în situaţia închiderii pompei;
- la funcţionarea unei turbine-pompe în cele 4 cadrane (în afara zonei garantate).
În cazul turbinelor cu acţiune (Pelton) se presupune că influenţa criteriului
Reynolds asupra randamentului este neglijabilă.
 forţe conv. de inerţie
Similitudinea Froude forţe de greutate

Similitudinea de tip Froude trebuie respectată în cazul încercărilor unor

modele care lucrează în următoarele condiţii:
- la mişcarea bifazică (de exemplu la apariţia unor zone întinse cu cavitaţie pe
palele rotorului, a unui vârtej în aspirator sau la apa descărcată în carcasa
turbinei Pelton);
- la curgerea cu suprafaţă liberă (la aspiraţia pompelor, unde se poate forma un
vârtej).
În general influenţa criteriului de similitudine Froude este importantă în
special în cazul turbinelor cu acţiune, respectiv al turbomaşinilor la care energia
specifică prelucrată este mică, atunci când performanţele la pornirea centralei
sunt influenţate de cavitaţia în rotor sau de apariţia vârtejurilor la aspiraţie.
Criteriul de similitudine Froude este important la încercările de cavitaţie
numai în cazul turbinelor Francis, Kaplan şi bulb foarte mari, care funcţionează
cu sarcini mici şi la care diametrul rotorului este de acelaşi ordin de mărime cu
sarcina centralei.
 forţe conv. de inerţie
Similitudinea Weber forţe de tensiune superficială

Similitudinea Weber devine importantă la mişcarea bifazică care

poate apărea în carcasa turbinelor Pelton. Pierderile de sarcină hidraulică
care apar la golirea apei din carcasă depind de mărimea picăturilor în care
se împarte apa şi de numărul Weber.
La încercarea turbinelor Pelton nu se poate asigura simultan similitudinea
Froude şi cea Weber. În acest caz se preferă să fie asigurată similitudinea
Froude, deoarece efectul acesteia este mult mai important decât cel al
similitudinii Weber.
 Condiţiile de similitudine pentru diferite tipuri de încercări

Nr. Tipul încercărilor Condiţii de similitudine de respectat şi de urmărit

1. Maşini cu reacţiune
Trebuie cercetate prin încercări de cavitaţie (variaţia lui )
Încercări pentru posibilele influenţe ale cavitaţiei asupra puterii, debitului,
performanţe energiei specifice(sarcinii) şi randamentului şi selectate numai
- debit acele puncte de funcţionare unde cavitaţia nu influenţează
1.1 - energie specifică  M   P sau  M   P
(sarcină)
- putere Influenţa numărului R trebuie considerată la încercările
- randament energetice. Deoarece în majoritatea cazurilor R M < R P
corecţia trebuie aplicată la putere şi la randament.
Influenţa numerelor R şi F trebuie luată în considerare, de
1.2 Încercări de cavitaţie ase-menea, calitatea apei. Dacă F M  F P atunci trebuie
observată egalitatea  M   P .
Încercări de Se consideră că influenţa numerelor R şi F nu trebuie
1.3
ambalare considerată, dar trebuie ţinut seama de influenţa cavitaţiei.
Se consideră că influenţa numerelor R şi F nu trebuie
Încercări în 4
1.4 considerată, dar trebuie ţinut seama de influenţa cavitaţiei în
cadrane
multe domenii de funcţionare.
2. Maşini cu acţiune
Încercări pentru
performanţe Deşi noţiunile fundamentale privind influenţa criteriilor R , F
- debit
şi W se cunosc, normele nu consideră această influenţă.
2.1 - energie specifică
(sarcină) Se recomandă să se respecte criteriul de similitudine F la
- putere efectuarea încercărilor energetice.
- randament
2.2 Încercări de cavitaţie Nu se execută în mod obişnuit.
Încercarea de Se recomandă să se respecte criteriul de similitudine F la
2.3
ambalare efectuarea încercărilor de ambalare.
2.4 Alte încercări Se consideră că numerele R şi F nu influenţează.
3.3. Topograma turbomaşinilor.

Topogramele se trasează în general pe baza rezultatelor experimentale

obţinute la încercarea modelului în laborator şi servesc la dimensionarea
prototipurilor, la determinarea curbelor caracteristice ale acestor, după
stabilirea gabaritelor şi alegerea turaţiei.
3.4. Efectul de scară.

Efectul de scară se manifestă prin abateri ale rugozităţii relative şi ale

numerelor Reynolds între model şi prototip.
Calculul randamentului prototipului (), atunci când se cunoaşte randamentul
modelului (M) se poate efectua cu una dintre relaţiile:
- formulele lui Moody
0, 2
D 
  1  1   M  M 
 D 

pentru turbine Francis cu H < 150 m, dar aplicabilă şi pompelor centrifuge;

0, 2 0 ,1
D   HM 
  1  1   M  M   
 D   H 

pentru turbine Francis cu H  150 m;

0, 2 0,1
 D  H  
- formula lui Hutton   1  1   M 0,3  0,7 M   M  
  D   H  

pentru turbinele Kaplan şi bulb;

0, 2
- formula lui Osterwalder  k DM 
  1  1   M   pentru toate turbinele;
 kM D 
 4. MĂSURAREA PARAMETRILOR

4.1. Măsurarea debitului.

Pentru măsurarea debitului se pot utiliza metodele numite primare:
a) metoda gravimetrică;
b) metoda volumetrică;
c) metoda paravanului mobil,
respectiv metode secundare:
a) explorarea câmpului de viteze cu morişti, tuburi Pitot-Prandtl, şi trasoare,
b) metoda micşorării locale a secţiunii,
c) debitmetre cu turbină, electromagnetice, acustice, vortex etc.
Toate acestea sunt în general descrise de norme ISO.

4.2. Măsurarea presiunii.

Determinarea presiunii permite calcularea energiei specific E, precum şi a
energiei specifice nete la aspiraţie, NPSE, respectiv permite determinare
debitului prin metoda micşorării locale a secţiunii. Se poate determina presiunea
propriu-zisă sau o diferenţă de presiune.
Pentru măsurarea presiunii se utilizează metode primare: a) manometre cu
lichid, b) manometre cu piston şi c) manometre cu contragreutate,
respectiv metode secundare: a) traductoare de presiune şi b) manometre cu
element elastic.
 4. MĂSURAREA PARAMETRILOR

4.3. Măsurarea nivelului suprafeţei libere.

Pentru determinarea nivelului suprafeţei libere a lichidului se utilizează
indicatoare cu ac, limnimetre cu flotor, traductoare de presiune imersate,
bule cu aer comprimat şi sonar cu ultrasunete.

4.4. Măsurarea momentului cuplului.

Frânele la care momentul cuplului se determină din produsul greutăţii cu braţul
forţei sunt metode primare, iar cele prin care se calculează momentul (din
puterea electrică generată/absorbită) sunt metode secundare, la care se face o
etalonare.
4.5. Măsurarea turaţiei.

Turaţia modelului poate fi măsurată cu un contor de impulsuri, frecvenţmetru

conectat la generatorul electric, tahometru electronic.
 Evaluarea incertitudinilor de măsurare

Mărimea Metoda (instrumentul) Eroarea

măsurată de măsurare absolută unitatea relativă  [%]
Gravimetric - - 0,1 - 0,2
Debitul Volumetric - - 0,1 - 0,2
Paravan mobil - - 0,2 - 0,3
Manom. cu lichid (apă-mercur) 50 -  300 Pa -
Manom. cu lichid (apă-aer) 10 -  500 Pa -
-3
Manometru cu piston  (1-3)10 p Pa -
Presiunea -3
Manometru cu contragreutate  (2-5)10 p Pa -
-3
Manometre cu element elastic  (3-10)10 pmax Pa -
-3
Traductoare  (1-5)10 pmax Pa -
Ac indicator 0,001 - 0,003 m -
Limnimetru cu flotor 0,001 - 0,003 m -
-3
Nivelul apei Traductor imersat (0,5 - 5)10 zmax m -
Bule de aer 0,001 - 0,003 m -
Sonar ultrasonic 0,002 - 0,010 m -
Lungimea braţului - -  0,05 - 0,1
Forţa F - -  0,05 - 0,1
Momentul
cuplului Determinarea frecării Mf - - 1-5
 0,15 -
Frâne mecanice - -
0,25
 0,01 -
Generator de impulsuri - -
0,05
 0,01 -
Turaţie Frecvenţiometru electronic - -
0,05
 0,01 -
Tahometru electronic - -
0,05
 5. CALCULAREA PARAMETRILOR

5.1. Calcularea parametrilor modelului.

Pentru fiecare punct de funcţionare măsurat sau înregistrat trebuie să se

determine randamentul modelului.
Valorile EM, Q1M, nM, PmM şi NPSEM se calculează, de unde rezultă randamentul
modelului M, respectiv se calculează numărul Reynolds RM.

Pentru turbomaşini, în cazul în care garanţiile sunt date pe model, adică

încercările se fac la numărul Reynolds specificat RM*= RM,sp randamentul
măsurat este cel ce trebuie comparat.

În cazul în care nu se obţine acest număr randamentul trebuie corectat cu

relaţia
 R ref  0,16  R ref  0,16 
 h M M *   ref      ,
 R M   R M *  

în care Rre f = 7106 şi 1   hopt,M

 ref  0,16
 R ref  1  Vref
  
 R opt,M  Vref
Ropt,M este numărul Reynolds al mişcării pentru regimul cu randament maxim, h,opt
pentru fiecare mod de lucru, iar Vref este coeficientul pierderilor distribuite şi dat în
tabel. Valorile din tabel se referă la numărul Reynolds de referinţă, Rref = 7106 şi
reprezintă ponderea pierderilor distribuite din totalul pierderilor hidraulice în
punctul de randament optim (1-h,opt), pentru acest număr Reynolds pentru diverse
tipuri de turbine şi pompe.
Valorile coeficientului pierderilor distribuite
Tipul turbomaşinii Vref
Turbine
- turbine radiale (Francis); 0,7
- turbine axiale şi diagonale (Kaplan, bulb sau tubulare şi Dériaz) cu palele rotorice
reglabile şi cu palele directoare fixe sau reglabile; 0,8
- turbine cu acţiune (Pelton). -
Pompe de acumulare
- pompe centrifuge (mono şi multietejate); 0,6
- pompe axiale sau diagonale. 0,6
Turbine-pompe
- turbine-pompe radiale (mono şi multietejate) funcţionând ca turbină;
0,7
- turbine-pompe radiale (mono şi multietejate) funcţionând ca pompă;
0,6
- turbine-pompe axiale sau diagonale cu pale rotorice reglabile funcţionând ca
0,8
turbină;
0,6
- turbine-pompe axiale sau diagonale cu pale rotorice reglabile funcţionând ca pompă;
0,7
- turbine-pompe axiale sau diagonale cu pale rotorice fixe funcţionând ca turbină;
0,6
- turbine-pompe axiale sau diagonale cu pale rotorice fixe funcţionând ca pompă.
În cazul RM  RM* este necesar ca pe lângă randament hM în hM* să se corecteze
şi mărimile PED la PED* şi PnD la PnD* cu relaţiile

turbine pompe
 
PED* = PED hM * PED* = PED hM
 hM  hM *
 
PnD* = PnD hM * PnD* = PnD hM .
 hM  hM *
 5.2. Calcularea performanţelor prototipului.

Dacă garanţiile se referă la prototip randamentul modelului M, calculat la diferite

numere Reynolds RM trebuie corectat pentru valoarea numărului Reynolds pe
prototip RM cu relaţia
 R 0 ,16 0 ,16 
  R ref 
 h M P   ref  ref     .
 R M 
  RP

 
 

Dacă randamentul modelului a fost determinat la o valoare constantă a

numărului Reynolds h are o valoare constantă pentru toate punctele de
măsurare. Dacă randamentul modelului a fost măsurat la diverse numere
Reynolds valoarea h trebuie calculată pentru fiecare punct de măsurare.
Celelalte performanţe ale prototipului (debit, energie specifică şi putere
mecanică) rezultă prin relaţii de similitudine pe baza rezultatelor obţinute la
încercarea modelului. Relaţiile de calcul sunt următoarele:
 Celelalte performanţe ale prototipului (debit, energie specifică şi putere
mecanică) rezultă prin relaţii de similitudine pe baza rezultatelor obţinute la
încercarea modelului. Relaţiile de calcul sunt următoarele:

a) calculul direct de la performanţele măsurate pe model

 hP   hm   h M  P

D P2 E P0,5 D P3 n P D P3 n P2
Q1P  Q1M  Q1M 3 n
; EP  EM 3 2 .
DM2 E M0,5 DM M DM n M
Puterea prototipului pentru turbine este

ρ1P D P2 E 1P,5 ηhP D P5 n P3 ηhP

PmP  ρ1P Q1P E P ηhP  PmM  PmM 5 3 ,
ρ1M DM2 E 1M,5 ηhM D M n M ηhM

în care PmM  ρ1M Q1M E M ηhM .

Puterea prototipului pentru pompe este

1P Q1P E P 1P D P2 E 1P,5  hM D P5 n P3  hM

PmP   PmM  PmM 5 3 ,
 hP 1M DM2 E 1M,5  hP DM n M hP 

în care PmM  1M Q1M E M / hM .

b) calculul considerând factorii şi coeficienţii de similitudine calculaţi anterior

Se utilizează relaţiile

1
Q1P  Q ED D P2 E P0 ,5  QnD D P3 n P ; EP  2
D P2 n P2 .
n ED
În funcţie de mărimile de similitudine puterea prototipului pentru turbine este
 hP 
PmP  PED 1P D P2 E 1P,5  PnD 1P D P5 n P3 hP ,
 hM  hM

iar pentru pompe este

 hM 
PmP  PED 1P D P2 E 1P,5  PnD 1P D P5 n P3 hM .
 hP  hP

Eroarea sistematică făcută la determinarea randamentului hidraulic este

 h s    Q 2   E 2   M 2   n 2    2 .
 5.3. Compararea cu garanţiile.

În cazul în care garanţiile sunt date pe model compararea rezultatelor încercărilor se face
direct, utilizând incertitudinile de măsurare. În cazul garanţiilor date pe prototip se
calculează întâi parametrii prototipului, ţinând seama de incertitudinile de măsurare şi apoi
se face compararea.

Se remarcă următoarele:
- garanţia de randament nu este respectată în D (detaliul X);
- puterea mecanică garantată nu este respectată deoarece puterea nu este atinsă de limita
superioară a benzii erorilor (detaliul Y);
- curba  = (QP) se utilizează pentru determinarea deschiderii max pentru încercarea de
ambalare.