1

Datoriile unei instituţii publice sunt reprezentate

de obligaţiile pe care aceasta le are faţă de terţi.
Terţii sunt persoane fizice sau juridice faţă de
care o instituţie publică are drepturi de creanţă
sau datorii.
Din categoria terţilor fac parte: furnizorii,
personalul, bugetul statului, bugetele locale,
bugetele asigurărilor sociale de stat, Comunitatea
Europeană ( pentru decontările pantru fondurile
PHARE, ISPA, SAPARD, fonduri structurale, etc.),
debitorii şi creditorii diverşi, debitorii şi creditorii
bugetelor, decontările între instituţii publice.

2
Sunt clasificate în două mari categorii:
- datorii pe termen scurt, denumite şi datorii
curente, recunoscute atunci când se aşteaptă să
fie decontate (plătite) în cursul normal al ciclului
de exploatare sau sunt exigibile în termen de 12
luni de la data bilanţului; şi
- datorii pe termen lung, denumite şi
necurente, care sunt exigibile într-o perioadă mai
mare de 12 luni sau pentru care există un acord de
refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, încheiat
înainte de data bilanţului.

3
Sunt reprezentate de:
- decontările cu furnizorii;
- decontările cu personalul instituţiei publice;
- decontările cu asigurările sociale, protecţia
socială;
- decontările cu bugetul statului, bugetele locale,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi
asimilate;
- decontări cu Comunitatea Europeană;
- creditorii diverşi şi creditori ai bugetelor.
4
 Furnizorii reprezintă acea categorie de terţi care au relaţii
contractuale cu instituţiile publice pentru achiziţii de
bunuri, lucrări executate şi servicii prestate.
 Contabilitatea furnizorilor evidenţiază operaţii legate de
aceste achiziţii.
 În acelaşi timp în contabilitatea furnizorilor şi a conturilor
asimilate se mai înregistrează:
- avansurile acordate furnizorilor;
- efectele comerciale emise, de plătit;
- obligaţiile de plată pentru achiziţii pentru care nu s-au
primit facturi.
 Contabilitatea furnizorilor este ţinută pe fiecare persoană
fizică sau juridică, pe fiecare monedă de decontare.
Gruparea în analitic a furnizorilor se face în interni şi
externi .

5
Evidenţierea în contabilitate a operaţiilor cu
furnizorii şi conturile asimilate se realizează cu
ajutorul conturilor :
- contul 401 “Furnizori”;
- contul 403 “Efecte de plătit”;
- contul 404 “Furnizori de active fixe”;
- contul 405 “Efecte de plătit pentru active fixe”;
- contul 408 “Furnizori-facturi nesosite”;
- contul 409 “Furnizori-debitori”;
- contul 232 “Avansuri acordate pentru active
fixe corporale”;
- contul 234 “Avansuri acordate pentru active
fixe necorporale”.

6
 Contabilitatea decontărilor cu personalul evidenţiază
drepturile salariale sporurile, premiile, îndemnizaţiile
pentru concediile de odihnă, a celor pentru incapacitate
temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte
drepturi în bani sau în natură datorate de instituţia
publică personalului pentru munca prestată.
 În această categorie de decontări vom mai regăsi:
- decontările cu pensionarii conform legii;
- ajutoarele şi indemnizaţiile datorate pentru boală,
îngrijirea copilului, ajutoare de deces;
- decontările cu şomerii, pentru ajutoarele datorate
acestora;
- avansurile acordate personalului;
- reţinerile din salariile personalului;
- sume datorate şi neachitate personalului, precum şi
debitele personalului faţă de instituţia publică.
7
Evidenţierea în contabilitate a operaţiilor cu
personalul şi conturile asimilate se realizează cu
ajutorul conturilor:
- contul 421 “Personal-salarii datorate”;
- contul 422 “Pensionari-pensii datorate”;
- contul 423 “Personal- ajutoare şi indemnizaţii
datorate”;
- contul 424 “Şomeri-indemnizaţii datorate”
- contul 425 “Avansuri acordate personalului”;
- contul 426 “Drepturi de personal neridicate”;
- contul 427 “Reţineri din salarii şi din alte
drepturi datorate terţilor”
- contul 428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu
personalul;
- contul 429 “Bursieri şi doctoranzi”
8
Decontările privind asigurările sociale reprezintă
contribuţia instituţiei publice, ca angajator,
pentru muncă, precum şi a angajaţilor pentru
asigurări sociale de stat, asigurări sociale de
sănătate şi impozit pe salarii.
De asemenea în această categorie de decontări
mai sunt incluse şi alte datorii sociale sub forma
de: drepturi pentru donatorii de sânge, alocaţii şi
ajutoare pentru copii, ajutoare sociale,
indemnizaţii pentru persoane cu handicap şi
altele.

9
Contabilitatea acestei categorii de decontări se
realizează cu ajutorul conturilor:
- contul 431 “Asigurări sociale”, cont dezvoltat în
analitice de gradul II;
- contul 436 “Contributia asiguratorie pentru muncă”;
şi
- contul 438 “Alte datorii sociale”.

10
Această categorie de decontări se referă la:
- taxa pe valoarea adăugată;
- impozitul pe venituri din salarii şi din alte
drepturi de natură salarială;
-alte impozite, taxe şi vărsăminte reprezentând
taxe vamale, accize, impozit pe clădiri, impozit pe
terenuri, precum şi alte impozite şi taxe datorate
conform legii;
- alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
formate din drepturile salariale neridicate
prescrise, plusul de numerar constatat în casierie,
amenzi, penalităţi şi altele stabilite conform legii.
11
Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului,
bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat
şi conturile asimilate se realizează cu ajutorul
conturilor:
- contul 440 “Cote defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale”;
- contul 442 “Taxa pe valoarea adăugată”;
- contul 444 “Impozitul pe venitul din salarii şi din
alte drepturi”;
- contul 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”;
-contul 448 “Alte datorii si creanţe privind
bugetul”.

12
Reprezintă sumele primite din contribuţia
financiară nerambursabilă a Comunităţii
Europene (PHARE, ISPA, SAPARD) care se
înregistrează la instituţiile publice implicate în
derularea acestor fonduri ( Fondul Naţional şi
Agenţiile de Implementare), fie sub formă de
creanţe – sume de primit – sau de datorii – sume
de plătit.
Aceste sume prezintă particularitatea că sunt
recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în
contabilitatea instituţiilor publice care au calitatea
de beneficiari finali ai fondurilor respective.
13
 Evidenţierea în contabilitate a operaţiilor privind decontările cu
Comisia Europeană privind fondurile nerambursabile se realizează cu
ajutorul conturilor:
- contul 450 “Sume de primit şi de restituit Comisiei Europene”-
PHARE, ISPA, SAPARD,INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI
PENTRU AGRICULTURĂ ŞI ALTE FONDURI;
- contul 451 “Sume de primit şi de restituit Autorităţilor de Certificare/
Ministerul Agriculturii”- PHARE, ISPA, SAPARD,INSTRUMENTE
STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE
LA BUGET ŞI ALTE FONDURI;
- contul 452 “Sume de primit şi de restituit Agenţiilor de
Implementare/Agenţiilor de plăţi” - PHARE, ISPA,
SAPARD,INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI;
- contul 453 “Sume de primit şi de restituit Autorităţilor de
Implementare” - PHARE, ISPA, SAPARD;
- contul 454 “Decontări cu beneficiarii debitori/creditori” – PHARE,
INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI;

14
 - contul 455 “Sume de primit şi de restituit bugetului (prefinanţare,
cofinanţare, indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia
Europeană)”;
- contul 456 “Sume de primit şi de restituit bugetului pentru cheltuieli
neeligibile şi cheltuieli conexe”- PHARE, ISPA, SAPARD,INSTRUMENTE
STRUCTURALE, FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ, FONDURI DE
LA BUGET ŞI ALTE FONDURI;
- contul 457 “Sume de avansat şi de recuperat de la Agenţiilor de
Implementare/ Agenţiile de Management/Agenţiilor de plăţi” - PHARE,
ISPA, SAPARD,INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI;
- contul 458 “Sume de primit/de restituit Agenţiilor/ Autorităţilor de
Implementare/ Autorităţilor de Certificare/ Autorităţilor de
Management/Agenţiilor de plăţi” - PHARE, ISPA,
SAPARD,INSTRUMENTE STRUCTURALE, FONDURI PENTRU
AGRICULTURĂ, FONDURI DE LA BUGET ŞI ALTE FONDURI( la
beneficiari finali);
- contul 459 “Sume datorate bugetului Uniunii Europene”.

15
 Efectele tranzacţiilor şi a altor evenimente sunt
recunoscute în contabilitate atunci când evenimentele şi
tranzacţiile se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau
echivalentul de numerar este încasat sau plătit.
 Datoriile sunt recunoscute în momentul constatării
obligaţiei de plată.
 Datoriile ca şi creanţele sunt evaluate iniţial la valoarea
nominală înscrisă în documente.
 Evaluarea la data bilanţului se realizează la valoarea
probabilă de plătit sau de încasat. Diferenţele de valoare
constatate la data inventarierii între valoarea contabilă şi
valoarea de inventar sunt înregistrate în contabilitate pe
seama ajustărilor pentru depreciere.

16
Datoriile pe termen lung cuprind: împrumuturi
din emisiunea de obligaţiuni, împrumuturi de la
bănci şi de la instituţii financiare interne şi
externe, garantate de stat sau de administraţia
publică locală, precum şi dobânzile aferente
acestora.
Se impune a se face unele lămuriri cu privire la
datoria publică. Aceasta se prezintă sub două
forme:
- datoria publică guvernamentală; şi
- datoria publică locală.

17
 Cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi
externe ale statului la un moment dat, provenind din
împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern,
prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României,
de pe pieţele financiare.
 Datoria publică guvernamentală are două componente:
- datoria publică guvernamentală internă, provenind
din împrumuturi de la persoane fizice şi juridice rezidente
în România, inclusiv sumele utilizate temporar din
disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei
Statului pentru finanţarea temporară a deficitelor
bugetare; şi
- datoria publică guvernamentală externă reprezintă
totalitatea obligaţiilor financiare ale statului izvorând din
împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de la
persoane fizice şi juridice nerezidente în România.
18
Contractarea şi garantarea datoriei publice se face
de către Guvern numai prin Ministerul Finanţelor
Publice.
Ministerul Finanţelor Publice este singura
instituţie abilitată să subîmprumute, în numele
Guvernului, beneficiarii finali, pe baza unor
acorduri de împrumut subsidiar.
Instrumentele datoriei publice guvernamentale
cuprind:
- titluri de stat emise pe piaţa internă sau externă;
- împrumuturi de stat de la bănci;
- împrumuturi de stat de la alte instituţii de
credit, persoane juridice române sau străine;

19
 - împrumuturi de stat de la guverne şi agenţii
guvernamentale străine;
- împrumuturi de stat de la instituţii financiare
internaţionale sau de la alte organizaţii
internaţionale;
-împrumuturi temporare din disponibilităţile
contului curent general al Trezoreriei Statului;
- garanţii de stat;
- dobânzile aferente acestora.

20
 Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaţiilor
financiare interne şi externe ale autorităţilor
administraţiei publice locale, la un moment dat,
provenind din împrumuturile contractate direct sau
garantate de acestea de pe pieţele financiare.
 Şi aceasta se prezintă sub două forme:
- datoria publică locală internă, reprezentând
totalitatea obligaţiilor financiare ale autorităţilor
administraţiei publice locale, provenite din împrumuturi
contractate direct sau garantate de acestea de la persoane
fizice şi juridice rezidente în România; şi
- datoria publică locală externă reprezentâd totalitatea
obligaţiilor financiare ale autorităţilor administraţiei
publice locale izvorând din împrumuturi contractate
direct sau garantate de acestea de la persoane fizice şi
juridice nerezidente în România.

21
 Împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile
administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a
României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului.
 Plata serviciului datoriei publice aferentă împrumuturilor
contractate de administraţia publică locală se va face
exclusiv din bugetele publice locale şi prin împrumuturi
destinate refinanţării datoriei publice locale.
 Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau
garanta împrumuturi interne sau externe pe termen scurt,
mediu şi lung, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a
Împrumuturilor Locale şi numai în scopurile prevăzute de
lege.
 Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta
împrumuturi sau garanta orice fel de împrumut numai
dacă totalul datoriilor scadente la împrumuturile
contractate sau garantate, inclusiv dobânzile aferente
acestora nu depăşesc limita prevăzută de lege din totalul
veniturilor proprii.

22
Valoarea totală a datoriei publice locale este
înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice
locale al respectivei autorităţi şi este raportată
anual prin situaţiile financiare .
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg
din garantarea de către autorităţile administrativ-
teritoriale a împrumuturilor contractate de
persoanele juridice subordonate de la instituţii
financiare sau direct de la autorităţile
administrativ-teritoriale prin subîmprumut, se
constituie fondul de risc.
Instrumentele datoriei publice locale sunt:
- titlurile de valoare;
- împrumuturi de la societăţi bancare;
- împrumuturi de la alte instituţii de credit.

23
Contabilizarea operaţiilor privind datoria publică
se realizează cu ajutorul conturilor:
- contul 161 “Împrumuturi din emisiunea de
obligaţiuni”;
- contul 162 “Împrumuturi interne şi externe
contractate de autorităţile administraţiei publice
locale”;
- contul 163 “Împrumuturi interne şi externe
garantate de autorităţile administraţiei publice
locale”;
- contul 164 “Împrumuturi interne şi externe
contractate de stat”;
- contul 165 “Împrumuturi interne şi externe
garantate de stat”.

24