Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• INTRODUCERE
• CAPITOLUL I – PARTICULARITĂȚI PSIHO-FIZICE ALE ȘCOLARULUI MIC
1.1. Caracterizare generală
1.2. Observarea și spiritul de observație
1.3.Dezvoltarea memoriei
1.4 Senzațiile și percepțiile
1.5. Gândirea și limbajul
1.6. Imaginația și creativitatea
1.7. Procesele afective
1.8. Personalitatea elevului mic
OM NATURĂ
IMPORTANȚA TEMEI ȘI
MOTIVAȚIA ALEGERII EI
SCOP
DEZVOLTAREA
CREAREA UNEI
GRADULUI DE
ATITUDINI POZITIVE
CONȘTIINȚĂ ȘI
FAȚĂ DE MEDIU
RESPONSABILITATE
CAPITOLUL I - PARTICULARITĂȚI PSIHO-FIZICE
ALE ȘCOLARULUI MIC
IMAGINAȚIA ȘI GÂNDIREA ȘI
CREATIVITATEA LIMBAJUL
OBSERVAREA ȘI
MEMORIA SPIRITUL DE
SE PERFECȚIONEAZĂ OBSERVAȚIE
PROCESELE
AFECTIVE SENZAȚIILE ȘI
PERCEPȚIILE
CAPITOLUL 2 - ASPECTE ALE EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
NON-
Educația FORMAL
este un proces Ă
complex, de
lungă durată, INFORM
FORMAL
exercitat ALĂ
Ă
organizat
(formal),în
TIPURI DE
instituții de alt tip EDUCAȚIE
(informal) și mai
puțin organizat
(nonformal).
EDUCAȚIA ECOLOGICĂ
FORMAREA
DEPRINDERILOR ȘI
OBIȘNUINȚELOR DE
COGNITIVĂ AFECTIVĂ
COMPORTAMENT
ECOLOGIC
Rolul școlii în pregătirea elevilor
pentru cunoașterea și protejarea
mediului
Se formează
Se cultivă atitudini de Se cultivă
dragostea şi dezaprobare interesul pentru
respectul faţă de cei care promovarea
elevilor pentru încalcă ideii unui
lumea normele de mediu natural
înconjurătoare protecţie a sănătos
mediului
CAPITOLUL 3
STRATEGII DE REALIZARE A EDUCAȚIEI ECOLOGICE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
METODE
Brainstorming
ACTIV- Starbursting
PARTICIPATIVE
DESCRISE ȘI
PUSE ÎN Jocul
Ciorchinele PRACTICĂ didactic
Turul Proiectul
galeriei R.A.I.
CAPITOLUL 4
CERCETAREA APLICATIVĂ PRIVIND EDUCAȚIA ECOLOGICĂ
A ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR OBIECTIVELE
IPOTEZA CERCETĂRII
O1-stimularea
CERCETĂRII interesului de
MOTIVAȚIA Dacă voi proiecta şi cunoaștere cu caracter
desfăşura sistematic
CERCETĂRII activităţi de educaţie
practic aplicativ
necesitatea creșterii ecologică prin O2-înțelegerea și
nivelului de utilizarea unor metode respectarea necesității
cunoștințe al elevilor activ- participative de ocrotire și protejare a
adecvate colectivului mediului prin
din clasa mea în ceea cunoașterea obiectivă a
ce privește mediul de elevi şi respectând
ritmul de lucru al transformărilor ce au
necesitatea loc în natură
fiecăruia, voi cultiva
dezvoltării gradului interesul școlarilor O3-formarea unor
de conștiință și pentru cunoașterea și deprinderi de
responsabilitate al ocrotirea mediului comportare moral civică
elevilor față de mediu înconjurător, O4-
contribuind la inspirarea și educarea
dezvoltarea spiritului sentimentului de
ecologic al acestora. dragoste față de
METODE ȘI
INSTRUMENTE
ETAPELE CERCETĂRII EȘANTIONUL
- Proiectul CERCETĂRII
A. Etapa diagnostică:
- Experimentul
septembrie 2019 - aplicarea unui
test pentru a cunoaște nivelul - Activități outdoor
clasei în momentul începerii - Brainstorming
active a procesului de observare - Analiza pe bază
de chestionar
Colectivul
și cercetare
- Analiza de elevi al
B. Etapa de intervenție:
octombrie 2019 – aprilie 2020 -
produselor
activității
clasei a II-a
am desfășurat diverse activități, Activitățile s-au D, pe
conform unităților de învățare desfășurat în cadrul parcursul
disciplinei
C. Etapa finală: mai 2020- a ”Matematică și anului
constat în aplicarea unei fișe de
evaluare sumativă și a unui
explorarea
mediului”.
școlar 2019-
chestionar. 2020.
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
• In cadrul etapei inițiale, am început prin aplicarea unui test pentru a cunoaște nivelul clasei în momentul
începerii active a procesului de observare și cercetare, cât și pentru a cunoaște nivelul de cunoștințe al
elevilor și pentru a facilita organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ în cadrul disciplinei
Matematică și explorarea mediului.
• Pornind de la aceste date, mi-am organizat activitatea pe parcursul întregului an şcolar în scopul
eficientizării demersului didactic şi al optimizării rezultatelor şcolare privind cunoaşterea şi
protejarea mediului. În acest scop, am optat pentru folosirea metodelor activ – participative,
alternarea formelor de organizare a colectivului de elevi (frontal, în perechi, pe grupe),activităţi
extracurriculare.
• La clasa a II-a, unitățile de învățare pentru disciplina Matematică și explorarea mediului au fost:
1. Pământul, o planetă a Universului
2. Forme de relief
3. Viețuitoarele și nevoile lor
4. Omul și mediul înconjurător
5. Fenomene naturale și mediul înconjurător
6. Viețuitoare și medii de viață
7. Medii de viață la noi și din alte zone
8. Menținerea stării de sănătate
9. Starea de sănătate
10. Noi și lumea din jurul nostru
11. Se apropie vacanța mare
Tema experimentului:
Formarea zilei și a nopții
a fost una
dintre
activitățile
importante
desfășurate la
clasă
Tema
experimen
tului:
“Plantarea
boabelor de
fasole” –
germinația
plantelor
METODA
BRAINSTORMING
ACTIVITĂȚI PRACTICE
PROIECTUL
EDUCAȚIE
PENTRU
SĂNĂTATE
PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
•Etapa finală s-a desfășurat în luna mai 2020 și a constat în aplicarea unei fișe de evaluare sumativă și a
unui chestionar. Cele două probe au vizat conținuturi care au legătură cu educația ecologică. Din cauza
suspendării cursurilor, această etapă s-a desfășurat online, pe platforma de învățare Adservio.
•În urma aplicării probei de evaluare sumativă, așa cum se va observa și din graficul următor, rezultatele
elevilor au înregistrat valori mai ridicate față de etapa diagnostică, acest lucru datorându-se în mare parte
etapei de intervenție.
De asemenea, i-am rugat să completeze un chestionar ce cuprindea întrebări despre mediul înconjurător pentru
a cunoaște în ce măsură elevii și-au format comportamente și deprinderi specifice educației ecologice. Am vrut să
verific atitudinea elevilor față de mediul înconjurător și să observ părerile lor legate de acest subiect.
Chestionarul a fost aplicat tot online.
CONCLUZII
•Datorită rezultatelor obținute pot afirma că utilizarea metodelor activ-participative asigură cultivarea
interesului pentru cunoașterea mediului înconjurător. Experimentele, proiectele ecologice, activitățile
outdoor, prezentările powerpoint, jocurile didactice, toate acestea au dus la formarea și dezvoltarea
deprinderilor intelectuale, la îmbogățirea volumului de cunoștințe, contribuind la optimizarea învățării.
•În activitățile desfășurate la clasă am remarcat că îmbinarea metodelor activ-participative cu cele
tradiționale au avut un efect pozitiv asupra elevilor. Ei au fost activi la ore, au judecat, au luat decizii,
au experimentat, au cooperat și au dobândit comportamente și deprinderi esențiale pentru viață. Astfel
au reușit să conștientizeze importanța mediului în care trăiesc și să aibă o atitudine de protejare a
acestuia.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!