Sunteți pe pagina 1din 50

MANAGEMENTUL

DOCUMENTELOR ȘCOLARE
• PDI
• PAS
• PLANUL MANAGERIAL
• PLANUL OPERAȚIONAL
Planul de Dezvoltare
Instituțională
Legislație

• Ordinul ministrului Educaţiei


Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nr.
5.079/31.08.2016 cu modificările și
completările ulterioare, privind
aprobarea Regulamentului-cadru de
organizare și funcționare a
unităților de învățământ
preuniversitar
Documentele de prognoză ale unității de
învățămant realizate pe baza documentelor
de diagnoză ale perioadei anterioare
• Planul de dezvoltare institutionala, respectiv
Planul de acțiune al școlii pentru
învățământul profesional și tehnic (PAS);
• Planul operațional al unității;
• Planul managerial (pe an școlar);
• Programul de dezvoltare a sistemului de
control managerial
PDI
• Planul de dezvoltare instituțională constituie
documentul de prognoză pe termen lung;

• Se elaborează de catre o echipă coordonată


de către director, pentru o perioadă de trei —
cinci ani;
PAS
Planul de acțiune al școlii (PAS) pentru unitățile
de învățământ profesional si tehnic corelează
oferta educațională și de formare profesională
cu nevoile de dezvoltare socio-economică la
nivel local, județean și regional.
Planul managerial
• Constituie documentul de acțiune pe termen scurt și se
elaborează de catre director pentru un an școlar.
• Conține adaptarea direcțiilor de acțiune ale ministerului și ISJ
la specificul unității, precum și a obiectivelor strategice ale PDI
la perioada anului școlar respectiv.
• Se dezbate și se avizează de către CP și se aprobă de către CA.
• Directorul adjunct întocmește propriul plan managerial,
conform fișei postului, în concordanță cu planul managerial al
directorului și cu PDI
Planul operational
• Constituie documentul de acțiune pe termen
scurt;
• Se elaborează pentru un an școlar;
• Reprezinta planul de implementare a PDI;
• Planul operațional se dezbate și se avizează
de către CP și se aprobă de către CA;
PLANUL DE DEZVOLTARE
INSTITUŢIONALĂ
• Reprezintă „platforma
electorală” a şcolii,
expresia politicii
asumate de dezvoltare a
acesteia.
• Reprezintă drumul de la
“ceea ce este” la “ceea
ce trebuie să fie”
Când se realizează PDI?
• La înfiinţarea/autorizarea de funcţionare provizorie a
unei unităţi de învăţământ,nivel de învăţământ,
calificare profesională/specializare.
• Oricând se percepe calitatea
insuficientă/nesatisfăcătoare a educaţiei/a unor
aspecte ale vieţii şcolare
• Ori de câte ori apare o schimbare majoră în politicile
educaţionale
• La încheierea perioadei pentru care a fost realizat
proiectul precedent
Abordarea strategică
Structura PDI

1. Istoric
I. 2. Starea actuală a resurselor
Prezentarea umane, materiale și
unității financiare
3. Relația cu comunitatea
locală
4. Organigrama;
Structura PDI

• Analiza mediului intern (de


II. tip SWOT)
Analiza de • Analiza mediului extern (de
nevoi tip PESTE)
Structura PDI
VI. Planificarea tuturor activităților
unității de învățământ
•Activități manageriale
III.Viziunea
•Obiective
•Termene
IV.Misiunea
•Stadii de realizare
•Resurse necesare
V.Obiectivele
strategice •Responsabilități
ale unitatii •Indicatori de performanță
•Evaluare
O echipă reprezentativă

• Formaţi echipe de lucru pentru


a împărţi responsabilităţile şi a
beneficia de o expertiză
relevantă
• Stabiliţi de comun acord un
grafic orar pentru şedinţele
echipei
• Toţi membrii şcolii trebuie să
fie ţinuţi la curent printr-o serie
de întâlniri, buletine, înştiinţări
Faceți o analiză de nevoi!
Conceptul de
nevoie Stadiul
dorit
• Discrepanţa sau diferenţa
(distanţa) dintre stadiul
actual de dezvoltare al
unui grup sau al unei
situaţii şi stadiul dorit
(posibil de atins).
• Reflectă existenţa unei Stadiul
probleme care necesită inițial
intervenţia, o problemă
care trebuie tratată.
O analiză de nevoi de calitate
• Se focalizează pe rezultatele care ar trebui obţinute şi
nu pe mijloacele necesare obţinerii lor;
• Furnizează o bază obiectivă pentru luarea deciziilor;
• Contribuie la stabilirea unor domenii comune de
obiective şi acţiune la nivel de organizaţie/ proiect;
• Pentru stabilirea priorităţilor, se implică pe toţi
factorii interesaţi;
• Este un proces ciclic care se încadrează în aria mai
largă a activităţilor unei organizaţii sau comunităţii
privind planificarea strategică.
Analiza nevoilor reprezintă un proces
sistematic care este urmat de alte
câteva procese ulterioare
• colectarea datelor cu ajutorul unor metode şi
instrumente clar definite (chestionare, interviuri,
focus- grupuri, cercetare de documente etc.);
• identificarea priorităţilor şi stabilirea criteriilor
pentru soluţionarea problemelor;
• acţiuni de îmbunătăţire/creare a unui produs,
serviciu sau a unei combinaţii de produs-serviciu;
• stabilirea unor criterii pentru alocarea unor resurse
variate (materiale, financiare, umane, de timp).
Metode de analiză a organizării
școlii
• SWOT
• PESTE
• CHESTIONAR
• INTERVIU
• FOCUS-GRUP
• ISHIKAWA
SWOT
• Puncte tari
• Puncte slabe
• Oportunități
• Amenințări
1.Listarea punctelor tari
(resurse umane, clădiri, echipamente,
resurse financiare, management, activități,
rezultate, procese, bune practici, experiențe
etc.)

•ce facem bine?


•la ce suntem cei mai buni?
•care ne sunt avantajele?
•ce apreciază cei din jur la
organizația noastră?
•ce valori posedă
organizaţia?
•cui atribuim succesul?
•ce resurse avem?
•avem parteneri puternici?
2.Listarea punctelor slabe
(resurse umane, clădiri, echipamente, resurse
financiare, management, rezultate, activități,
procese, bune practici, experiențe etc.)

•ce nu merge?
•ce ne lipsește?
•ce ar mai trebui îmbunătăţiţ?
•ce nu stăpânim?
•ce nu e bine organizat?
•ce nu vom realiza?
•cărui lucru îi atribuim insuccesele?
•ce ar trebui evitat?
•ce experienţe neplăcute avem?
• 
3.Listarea oportunităților
(legislație, tehnologie, tendințe,, economie,
finanțatori, proiecte, evenimente
locale/naționale etc.)

•ce/ cine ne poate ajuta din exterior?


•ce domeniu e cel mai promițător?
•ce surse de finanțare există în domeniu?
•ce tendințe sociale, economice, culturale
ne sunt favorabile?
•ce ne poate fi în avantaj?
•care sunt cele mai favorabile schimbări în
domeniul nostru?
4.Listarea amenințărilor
(legislație, tehnologie, tendințe, economie,
evenimente locale/naționale etc.)

•ce factori de risc extern


există?
•ce obstacole externe
există?
•ce schimbări din afara
școlii pot fi o amenințare?
•ce tendințe sociale,
economice, culturale nu
ne sunt favorabile?
Tipuri de strategii
(combinarea factorilor interni și externi)

  S W
Lista puncte tari Lista puncte slabe
1………………. 1…………………
2………………. 2…………………
3………………......... 3…………………
O Strategii SO/Strategii Strategiile WO/ strategii de
Lista oportunităţi agresive reorientare
1……………….. utilizează punctele tari ale utilizează oportunităţile
2……………….. organizaţiei pentru a putea pentru a îmbunătăţi
3……………….. să exploateze oportunităţile punctele slabe;
mediului;
T Strategiile ST/ Startegii de Strategiile WT/Strategii
Lista ameninţări diversificare defensive
1………………. utilizează punctele tari ale urmăresc evitarea
2………………. organizaţiei pentru a reduce ameninţărilor mediului în
3……………… ameninţările unor situaţii condiţiile în care punctele
nefavorabile; slabe sunt preponderente;
SWOT ȘI PROIECTUL

Construiește pe punctele tari!


Elimină punctele slabe!
Exploatează oportunitățile!
Îndepărtează amenințările!
SWOT și proiectul

• PS - ne ajută să identificăm ce vrem să


rezolvăm prin proiect, problema/ problemele
– se selectează cele cu impact foarte mare; ne
ajută să stabilim obiectivele; ne dă informații
despre aspectele cărora să le acordăm
atenție și pe care să le introducem în proiect;
SWOT și proiectul
• Strategiile agresive (SO) - benefice atingerii
obiectivelor
Strategiile defensive (WT) - pun în pericol
atingerea obiectivelor

• PT, PS, O - ne ajută să concepem și să


descriem activitățile proiectului
SWOT și proiectul
• PT - ne ajută să identificăm resursele interne
de toate felurile – materiale, umane,
financiare pe care ne bazăm penru derularea
proiectului
• O – ne ajută să identificăm resursele externe
existente în momentul derulării proiectului
Diagrama ISHIKAWA
Diagrama are 2 părţi:
• efectele sunt definite de situaţia dată;
• cauzele sunt factorii care determină efectele.
Factorii principali pot fi: resursele (materiale), dotarea
(maşinile), managementul (metodele de lucru),
personalul angajat, mediul
Paşi de urmat:
1. Căutarea cauzelor (brainstorming, chestionare etc.)
2. Realizarea diagramei “schelet de peşte”
Diagrama Ishikawa
Ishikawa

Echipamente Proceduri
Nu uita!
• Indiferent de metodele alese, scopul este
de a obţine probe clare pe care să vă
bazaţi constatări justificabile şi concluzii
valide.
Elaborarea viziunii şcolii

• Exprimă în mod sintetic „care este


imaginea noastră despre viitor“, ce
dorim să se realizeze prin
schimbarea propusă.
• Viziunea poate fi exprimată sub
forma unui slogan, titlu generic, o
imagine sau o frază în care se
esențializează ideea comună cu
privire la cum va fi școala, asumată
de către toți membrii acesteia.
Elaborarea misiunii școlii

Misiunea exprimă
“amprenta” unei
şcoli, iar amprenta nu
poate fi copiată sau
imitată
Elaborarea misiunii școlii
• Reprezintă o succesiune de enunţuri
(afirmaţii), care exprimă, în maximum 200 de
cuvinte, raţiunea de a fi, motivul fundamental
pentru care există organizaţia şcolară.
• Misiunea trebuie să se refere cu precădere la
rezultatele educaţiei pentru elevi şi pentru
comunitate
• Misiunea şcolii trebuie cunoscută şi asumată
atât de şcoală cât şi de comunitate - va fi
afişată în şcoală și făcută publică.
Ținte strategice
• derivă din misiune şi reprezintă intenţiile
majore care vor fi realizate prin proiect şi prin
care va fi îndeplinită misiunea
• nu se referă la funcţionarea curentă a şcolii
• reprezintă domeniile pe care comunitatea
educaţională le consideră prioritare, pe care
doreşte să le dezvolte
• trebuie să fie realiste şi clar formulate pe
înţelesul tuturor grupelor de interes
Opțiuni strategice
• Derivă tot din misiunea scolii și din diagnoză
• Constau în identificarea căilor privilegiate de
acţiune, urmată de definirea categoriilor mari
de resurse necesare atingerii scopurilor, de
stabilirea termenelor şi a etapelor esenţiale în
atingerea ţintelor strategice şi de identificare
a principalelor rezultate aşteptate
• Se definesc la nivelul uneia sau a mai multora
dintre domeniile funcţionale
Domenii de bază în dezvoltarea şcolii
Curriculum
• Curriculum nucleu și la decizia școlii, modalităţi de
implementare, activități extracurriculare etc
Resursele umane
• Dezvoltarea personalului, bunăstarea elevilor şi
personalului, dezvoltarea profesională etc.
Resursele fizice
•  Clădirea scolii, echipamente, biblioteca, echipamente IT,
materiale ajutătoare pentru procesul de predare-învăţare
etc
Dezvoltare și relații comunitare
• Implicarea părinţilor, relaţiile şcoală / comunitate, proiecte,
structuri dezvoltate etc
Termene de aplicare
• Derivă din complexitatea ţintelor strategice şi
din opţiunile strategice.
• O strategie se elaborează pe 3-5 ani, etapele
intermediare nu vor fi mai mici de un an.
Detalierea la nivel de luni va fi făcută în
planurile operaţionale
Indicatori de performanță
• Reprezintă elemente observabile ale nivelului
de realizare a obiectivelor stabilite.
• Pe baza lor se stabilește dacă rezultatele
scontate au fost obţinute sau cât anume din
aceste rezultate au fost realizate
Planul operațional
Plan operaţional
Opțiunea strategică
•Obiective
•Domeniu
•Activități
•Resurse
•Termene
•Responsabilități
•Indicatori de realizare
Pași în realizarea Planului Operațional
• Analizăm ţintele și opțiunile strategice;
• Inventariem posibilităţile de acţiune şi le alegem,
prin negociere în CA şi în şcoală, pe cele care ni se
par cele mai potrivite pentru a fi realizate în anul
următor.
• Alcătuim lista de obiective, activități pe care dorim
să le realizăm concret, în anul şcolar respectiv.
• Se stabilesc resursele, termenele,
responsabilităţile şi indicatorii de realizare (sau
“indicatorii de performanţă”).
Planul operațional
Obiectivele stabilesc rezultatele aşteptate în
urma realizării activităţii la care se referă.
Resursele alocate
•Resursele financiare si materiale
•Resursele umane necesare.
•Resursele de informaţie – documentaţia
necesară
•Resursele de timp
Planul operațional
Bugetul reprezintă o măsură a realismului
planurilor noastre:
•Resursele financiare necesare
•Sursele de finanţare
•Responsabilităţile şi termenele
•trebuie să fie foarte precise.
•răspunderea colectivă echivalează, de fapt, cu
lipsa de răspundere.
Planul operațional
Indicatorii de realizare (sau de performanţă)
reprezintă elemente observabile ale nivelului de
realizare a obiectivelor stabilite.
•Pe baza lor se stabilește dacă rezultatele
scontate au fost obţinute sau cât anume din
aceste rezultate au fost realizate
Respon Indicatori
Dome Ter
Obiective Activităţi sabili de
niul Resurse mene
    tăţi realizare
 

Opțiunea strategică  

O1. D2 A1.        
D4

O2.            

S-ar putea să vă placă și