Drama pastorală în

operele ,,Miorița”, ,,Toiagul

Păstoriei” și ,,Baltagul”
 Balada populară ,,Miorița”
Miorița este un poem folcloric,  răspândit în peste 1400 de variante,
fiind o creație populară specific românească, considerat unul din cele
patru mituri fundamentale ale literaturii românești.

A fost descoperit de
Alecu Russo în satele
din munții Vrancei și a
fost publicat de Vasile
Alecsandri.
 Motivele literare din balada ,,Miorița”

Motivul transhumanței (este prezent în expozițiunea

baladei);
Motivul complotului (este prezent în expoziție)
Motivul mioarei năzdrăvane (prezent în dialogul dintre
Miorița și ciobanul moldovean)
Motivul testamentului ( locul îngropării (în apropierea
stânei), obiectele îngropării (fluierul) și bocetul oilor)
Motivul măicuței bătrâne (constă în căutarea ciobanului
de către maica sa)
Motivul/Alegoria moarte-nuntă ( tema nunții cu o fată
de crai)
Păstorul din opera ,,Miorița”

Portretul ciobanului din

"Miorița” ilustrează un personaj
cu o frumusețe deosebită, și
calități morale puternice.

Portretul moral se evidențiaza

prin sensibilitate si gingășie
sufletească.
Păstorul blajin, modest și iubitor
este descris de autorul anonim
după exemplul Păstorului cel Bun
din legenda biblică. El nu îi
urăște pe cei doi presupuși
ucigași.
 Păstorul din opera druțiană
Acest om era dupa cum ne
zice Druta ,,nalt si zdravan cit un
munte’’
Era un om singuratic, izolat de sat și
de vecini.

El a fost numit ”păstor” nu la sensul

direct, fiind defapt cel ce veghea
oamenii, un conducator al satului ,
care privea de sus . El
raspundea mereu linistit ,, bine ‘’
caci ,dupa cum spune autorul, era ,,un
om tacut, trist de cele vazute, trist de
cele ce urma sa le
vada’’.
 
Păstorul din romanul ,,Baltagul”
Portretul păstorului respectiv
este constituit din relatările
altor personaje.Nechifor este
infatisat intr-o aura
legendara.
Nechifor Lipan
este spătos, cu mustața
neagră, groasă și ochii cu
sprâncene aplecate. Este un
bărbat puternic, are curaj,
este harnic si priceput în
păstorie. Este un om
prietenos și petrecăreț.
 
 Portretul general al păstorului în literatură

În operele ce au la bază drama pastorală este evidentă paralela

lor cu mitul biblic.
În balada ,,Miorița” este vizibilă paralela dintre cele relatate în
mitul biblic si acțiunile din baladă: păstorul este paralela lui
Iisus Hristos ce în mitul biblic se lasă omorât, acceptându-și
destinul. Miorița ar fi întruchiparea Apostolilor. La Cina cea de
Taină, apostolii aflând că Iisus va fi omorât, s-au îngrijorat,
propunându-i să îl apere de pericolul ce îl așteaptă, la fel ca și
Miorița, fiind agitată a venit la păstor și i-a dezvăluit complotul,
sugerându-i să ia măsuri și să se apere, însă, cât păstorul, atât și
Iisus au rămas calmi,acceptându-și curajos soarta. De asemenea,
încă o asemănare o putem observa când Iisus le-a dezvăluit
apostolilor că după ce va fi omorât totuși va învia și le-a poruncit
să propovăduiască acest lucru tuturor oamenilor, la fel cum și
păstorul îi poruncise mioarei să le spună oilor că el nu a murit ci
s-a căsătorit.
 În ,,Toiagul Păstoriei”este
consolidată ideea sacrului și
profanului. Păstorul ce
urcând pe deal vede clar
dramele care se întâmplă în
vale, îl simbolizează
Dumnezeu, ce privește la
păcatul și decăderea
sufletească a omenirii.
 
În ansamblu, păstoria în
creștinism îl simbolizează pe
Hristos ce își conduce oile, le
păzește și le oferă dragostea
necesară, oile semnificând
oamenii.
 Referințe din critica literară
• Nichita Stanescu, Miorita:
Fără "Miorița" noi n-am fi fost niciodată poeți. Ne-ar fi lipsit această dimensiune
fundamentală. (…)Sunetul ei e sunetul sânului alăptând; veghea ei este veghea
celui care-și apără plodul.

George Călinescu, Baltagul: 

„Cu Baltagul, d-l Mihail Sadoveanu se aşează mai puţin în inima literaturii
româneşti, (…)
El constituie, sub raportul invenţiei, reconstituirea acelei crime păstoreşti despre
care vorbeşte balada Mioriţei, şi meritul lui stă mai puţin în fabulaţia ingenioasă,
desigur, a acestor întâmplări, cât în rezonanţa lor. (…)”

•Dumitru Caracostea, Miorița:

,,O frescă folclorică: Această idee a pasivității, a afatalismului, a liniștii în fața
morții revine necontenit în exegeza baladei și în generațiile folclorice de tot felul.”
 

 
Impactul cunoașterii operelor respective asupra
tânărului de azi

Studierea acestor opere de către tinerele generații este

necesară, cât din punct de vedere al unei culturi
generale ce trebuie dezvoltată, atât și pentru a pune
bazele viziunilor de caracter filozofic în ceea ce țin
concepțiile vieții, a decesului, a neamului român și
pentru a valorifica personalitatea unui tânăr.