TEMA

MANAGEMENTUL ORGANIZATllLOR

MA NAGEM ENTUL CLASEI

CARE INCLU DE ELEVI
CU A DHD

MANAGEMENT EDUCATIONAL
MASTER ,ANUL I
CURCA-STANESCU(I VAN)
FLORENTI NA -DANIELA
SCOALA GIMNAZIALA NR 195
BUCURESTI

1
 ,,Sarcina conducatorului este aceea de a fi din ce in ce mai
eficient"
( P.F.Druker )

Daca in viziunea clasica lumea aparea ca un imperiu al ordinii (o mare ordine in

care existau mici insule de dezordine), in conceptiile contemporane imaginea se inverseaza:
universul este conceput ca o mare dezordine pe care exista mici insule (enclave) de ordine.
Aceste enclave nu sunt eteme dar ele exista. Nu toate procesele din univers conduc la dezordine.
Concluzia care se desprinde de aici este ca gandirea contemporana considera lumea
in
care traim ca pe impletire a ordinii i a dezordinii.Complexitatea vietii contemporane,
cerintele ce decurg din formarea pluridimensionala a personalitatii umane, multitudinea
de factori implicati, necesitatea adaptarii i readaptarii continue a indivizilor la schimburile
rapide ce au loc in tiinta, tehnica, in lumea muncii i in cea profesionala, in cultura i in
modul de viata al oamenilor, au determinat aparitia unei viziuni sistemice, integratoare a
procesului educational.
Viziunea sistemica asupra educatiei i invatamantului este o conditie elementara
a
legaturii dintre coala i societatea actuala. Noile realitati economice, tiintifice, social-culturale,
tehnologice, au produs mutatii importante la nivelul idealului educational. in aceste conditii,
intregul sistem educational trebuie sa faca fata tuturor acestor cerinte ale societatii pentru a
putea dezvolta personalitatea umana in armonie cu mediul inconjurator,capabila de
performante
superioare.Aceasta personalitate nu poate fi produsul unei trepte de invatamant sau al
unei discipline studiate. Ea este produsul unui sistem de factori, de influente ce de p a esc
nivelul
particular al colilor privite ca institutii specializate.Viziunea sistemica este prezenta i la nivelul
organizarii colare, toate institutiile de invatamant fiind integrate unui sistem mai
general
reglementat prin legi (politice, sociale, juridice, culturale, tehnologice etc.).
Managementul este o tiinta umanista pentru ca situeaza in centrul investigatiilor
sale, OMUL, ca subiect i ca obiect al managementului, prin prisma obiectivelor ce-i revin, in
influentele altor discipline
stransa interdependenta asupra ei: sociologia,
cu obiectivele,resursele psihologia,
i mijloacele matematica,statistica,
sistemului in care este integrat.tiintele
juridice Organizatia
etc. este principalul generator de valori in care i i desfa oara omul
activitatea. D e numeroase
Exista i primele definitii ale ale
cristalizari managementului. in lucrarile adeavut
tiintei managementului management
in prim plan nord­
americane, cele
intreprinderea, nu mai mai raspandite definitii sunt cele pragmatice. Potrivit acestora,
managementul
este este: o noutate ca aceasta i-a extins aria de aplicabilitate i asupra educatiei,
pentru nimeni
procesul de coordonare a resurselor umane,o informationale, fizice i financiare
economicainprin
11

tiintei, culturii etc.

-
Cu toate acestea el a pastrat putemica particularitate
vederea
menirea realizarii scopurilor
sa: c r e terea organizatiei
eficientei
11

economice. Dar, d e i este o tiinta economica, sunt marcante

procesul de obtinere i de combinare a resurselor umane, financiare i fizice in
11
-

vederea
indeplinirii scopului primar al organizatiei - obtinerea de produse i servicii dorite de un
anumit segment al societatii 11

Alte abordari trateaza managementul ca tiinta:

11
- 11 tiinta tehnicilor de conducere i gestiune a intreprinderii
tiinta care se ocupa de legile conducerii generale i de legile sintetice ale componentelor sale"
11
-

2
 Dupa opinia colii romane ti de economie, " tiinta managementului firmelor rezida
in studierea proceselor i relatiilor de management din cadrul lor in vederea descoperirii
legitatilor i principiilor care le guvemeaza, a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici i
modalitati de conducere, de natura sa asigure ridicarea eficientei"
Activitatea de management este foarte veche, aparand odata cu formarea
primelor
colectivitati umane. Stiinta managementului s-a conturat mai tarziu , in secolul al XX-lea,
datorita complexitatii deosebite a acestui domeniu ce a implicat indelungate i ample
eforturi cu character multidisciplinar.
Romania este una dintre primele tari europene in care s-au depus eforturi deosebite
pentru constituirea , dezvoltarea i proliferarea tiintei managementului. Mentionam in
acest sens ca, in 1907, la Tesatoria Romaneasca de Bumbac a avut loc prima aplicare in Europa a
metodelor taylori ste de organizare, iar la 25 ianuarie 1916 Virgil Madgearu23 a inaugurat la
Academia de inalte Studii Comerciale i Industriale primul curs de conducere a
intreprinderilor comerciale i industriale din estul Europei.in 1927 a fost infiintat, printre
primele din lume, Institutul Roman de Organizare a Muncii (I.R.O.M.) , membru fondator al
Consiliului International de Conducere Stiintifica (C.1.0.S.), cea mai ampla i reprezentativa
organizatie tiintifica intemationala in domeniu.
incercari de clasificare a principalelor coli de management sunt foarte multe.
D e i conceptia de baza care a condus la aparitia acestor clasificari este asemanatoare, clasificarile
sunt sensibil diferite.
in Dictionarul de conducere i organizare publicat in tara noastra, se
delimiteaza principalele coli de management: cantitativa , clasica, empirica, a relatiilor umane
i sistemelor sociale i sistemice.Spre deosebire de abordarea romaneasca , intr-o
binecunoscuta lucrare de management sunt descrise patru coli sau curente principale:
tiintifica ,administrativa , a relatiilor umane i a contingentei.
in conceptia colii romane ti de management , clasificarea are drept criteriu
natura conceptelor i metodelor utilizate , functiile conducerii i functiunile organizatiei.
Astfel exista patru coli sau curente principale: clasica sau traditionala , behaviorista sau
corporatista , cantitativa i sistemica.
Scoala clasica, traditionalista , este reprezentata de intemeietorii tiintei managementului
- Frederic Taylor i Henry Fayol -, ale caror lucrari , Principiile managementului tiintific
i, respectiv, Administrarea industriala i generala, sunt cunoscute in toata lumea. Alti
reprezentanti ai acestei coli sunt H. Koontz , C.O'Donnel , ru ii L i itin, Kuznetov , Kozlova ,
Popova, englezii
L. Urwick i J.Woodward , francezul 0 . Gallenier, germanii K. Bucher, E.
Schaer, H. Nicklish.Specific acestei coli este utilizarea cu precadere a conceptelor i
instrumentelor
economice cum ar fi profitul , beneficiul , cheltuielile, investitiile,cel mai adesea intr-
o maniera analitica. Relatiile de management sunt examinate in ansamblul lor, cu accent
pe latura de
organizare.Meritul principal al acestei coli este contributia decisiva la constituirea
tiintei managementului , precum i la impregnarea unei optici economice de
management, corespunzatoare finalitatii economice a organizatiei.
Scoala behaviorista sau corporatista s-a conturat in special in ultimele patru decenii
i este reprezentata de reputati speciali ti: nord-americanii D. Mc.Gregoro, Ch. Arghiris, H.
Simon,
R. Lickert, francezul M. Crozier, italianul Moreno, germanul R. Weber, rusul M. G v i iani
etc.Caracteristica dominanta a studiilor corporatiste este utilizarea prioritara
a conceptelor i metodelor psihologice i sociologice cum ar fi: sistemul de 3
valori ,motivatia , rolul i statutul , dinamica de grup, statusul, sociograma, testele deaptitudini etc.
Contributia majora a acestei coli este reprezentata de situarea pe primul plan in procesul
managementului a resurselor umane, singurele creatoare de valoare, stabilind o serie de principii,
reguli, metode etc. de natura sa asigure punerea in valoare la un nivel superior a
potentialului acestora. Concret se refera la comportamentul i modul de actiune al managerilor,
la constituirea i functionarea microcolectivitatilor.
Scoala cantitativa este reprezentata de francezul A Kaufman, ru ii E.Kameniter i
C. Afanasiev, americanii J. Starr i F. Goronzy etc.Conceptele i metodele folosite de
coala cantitativa provin in special din domeniul matematicii i statisticii (teoria grafelor, teoria
firelor de a teptare, analiza combinatorie, programarea liniara etc.).Meritele principale ale
acestei coli
constau in adaptarea instrumentarului matematico-stat1st1c la cerintele
practicii sociale,amplificandu-i substantial caracterul aplicativ.
Scoala sistemica reprezinta de fapt o sinteza a precedentelor coli, fiind cea mai
tanara,
dar i cea mai complexa i aplicativa. Dintre reprezentantii ei amintim francezii J. Malese i
J. Lobstein, nord-americanii P. Drucker, R.Johnson, F. Kast i M. Porter, ru ii C. Popov i
Gutstein etc.Trasatura definitorie a studiilor de management care se incadreaza
acestei coli este folosirea unui ansamblu cuprinzator de concepte i metode provenind
din
numeroase tiinte: analiza economica, finante, sociologie,matematica, psihologie, statistica,
drept, informatica etc. Acest ansamblu conceptual acorda o atentie relativ egala celor cinci
functii ale sale, situand pe primul plan procesul de management in ansamblul sau.Aportul
major al acestei coli este abordarea organizatiei intr-o optica multidisciplinara, integratoare,
simultan analitica i sintetica, pornind de la obiectivele fundamentale ce-i sunt atribuite.Aflata
inca in curs de cristalizare, coala sistemica este " coala viitorului",
maturizarea sa marcand evolutia tiintei managementului pe o treapta superioara.
Activitatea de management pedagogic privita ca activitate psiho-sociala specifica
de conducere superioara globala - optima - strategica, poate fi proiectata i realizata la toate
nivele
de functionare:
- nivelul de varf (M.E.C.);
- nivelul intermediar (inspectoratele colare teritoriale);
- nivelul de baza (unitati de invatamant: coala, universitatea) - managementul
organizatiei colare i managementul universitar;
- nivelul clasei - managementul clasei de elevi.
Activitatea de conducere globala - optima - strategica a sistemului de invatamant se
realizeaza prin actiuni principale ca: informarea manageriala,evaluarea manageriala
i comunicarea manageriala.
Functiile managementului pedagogic evidentiaza contributiile conducerii
organizatiei coala la indeplinirea obiectivelor sistemului de invatamant. Functiile angajeaza
toate actiunile manageriale: informarea, evaluarea, comunicarea i toate operatiile de control
necesare pentru masurarea cantitativa i aprecierea calitativa a sistemului de invatamant in
termeni de diagnoza i prognoza, finalizate in decizia pedagogica.
Abordarea globala - optima - strategica avanseaza trei categorii de
functii ale managementului:
functia de planificare - organizare a sistemului de invatamant;
functia de orientare - indrumare metodologica a procesului de
invatamant; functia de reglare - autoreglare a sistemului i procesului de 4
invatamant.
Din definitiile prezentate sesizam ca managementul sistemului i al institutiilor de invatamant
se diferentiaza ca obiective, sfera de cuprindere i tehnici manageriale, dupa nivelul ierarhiei la
se exercita: central, teritorial, la nivelul institutiei i al clasei de elevi. La nivel central se
care
realizeaza un management strategic, de dirijare, evaluare a intregului sistem de
orientare, invatamant, iar la nivelul institutiilor un management operational pentru a
se practica implementa strategia elaborata la nivel se
central. la totalitatea activitatilor de
Deci, managementul educational se refera conducere
organizationala din invatamant i la toate nivelurile:
- clasa (de catre profesori, cadrele didactice);
- sistem de invatamant
coala (de in plan
catre directori regional
i consilii sau teritorial (inspectorate colare judetene) sau national
de conducere);
(managerii din ministerul de resort).
Managementul organizatiei colare se raporteaza la conducerea activitatii colare din
punct de vedere institutional. La nivelul organizatiei colare se practica un
management operational.
Conducerea invatamantului la nivelul organizatiei colare prive te:
-procesul de invatamant din punct de vedere al proiectarii, planificarii,organizarii, desfa urarii,
evaluarii dar i din punct de vedere al domeniilor de pregatire a culturii generale, de
specialitate, activitatea educativa colara i extra colara;
- relatiile umane din cadrul colii;
-logistica colii (spatii, mobilier, echipamente, materiale i mijloace
tehnice);
- relatiile coala - familie, coala - comunitate locala;
- cooperarea cu alte institutii de invatamant din tara i din
strainatate;
- cooperarea cu institutii din afara invatamantului, cu mass-media.
Cadrul institutional al conducerii la nivelul organizatiei coala este prezentat
prin reglementari generale; in documentele respective fiind precizate i atributiile organismelor
i ale cadrelor de conducere. Reglementarile generale la nivel de coala sunt: Legea
invatamantului, Hotarari ale Guvernului, norme metodologice elaborate de MEC etc.
Conducerea organizatiei coala se realizeaza cu instrumente ca: planul de invatamant,
programele analitice, alte planuri i programe de activitate (planul de activitate anual, bugetul
de venituri i cheltuieli, programele speciale pentru vacante,organigrama etc.).
Pentru a raspunde cerintelor specifice conducerii organizatiei coala s-a instituit
functia de director de unitate colara sau mai simplu director de coala.
Legatura dintre managementul educational i managementul organizatiei colare
este reflectata in activitatea directorului. Managementul educational "ajuta" pe directorii de
organizatii colare "cu fundamentele tiintifice necesare unei conduceri eficiente i cu
tehnicile manageriale moderne, absolut necesare oricarui conducator care dor e te s a - i
economiseasca timpul i resursele pentru atingerea obiectivelor institutiei de invatamant,
la un nivel de performanta cat mai inalt".
S-a constatat ca exista tendinta apropierii pana la confuzie a managementului
educational cu pedagogia (educatia) i a managementului clasei de elevi cu didactica (teoria
instruirii).
Directorii de unitati de invatamant sau directorii de coala (manageri educationali) pot
fi
definiti ca persoane care, in virtutea sarcinilor, competentelor i responsabilitatilor caracteristice
functiei ocupate exercita atributele conducerii. Sarcina manageriala reprezinta "incarcatura
cantitativa i calitativa a managerilor din coli, care produce satisfactie in privinta
muncii 5
generale din coala,legate de procesul instructiv educativ i de act1v1tatea didactica
- profesionala a cadrelor didactice, a personalului auxiliar i a altor factori
implicati".Sarcinile directorilor de unitati de invatamant cuprind cu precadere activitati de:
planificare, politica organizationala, luare a deciziilor pentru a facilita obtinerea de rezultate
optime in activitatea didactica. Cele mai importante sarcini manageriale curente la managerii
diverselor tipuri de organizatii sunt:
- schimb de informatii (16%);
- manuire hartii (15%);
- planificare (13%);
- luare decizii ( 11%);
- interactiune exterior (10%);
- socializare i politica organizationala (9%);
- control (6%);
- perfectionare I dezvoltare (6% );
- angajari (5%);
- motivare I consolidare (5% );
- managementul conflictelor (4%).
Managementul clasei colare este "in directa dependenta cu teoria instruirii, in masura in
care actul educativ se manifesta ca act de conducere",devenind i o forma de facilitare
a negocierii situatiilor, deoarece "un management eficient al clasei se bazeaza pe
negocierea sistemului de reguli care functioneaza in clasa".
Sinteza logica a materialelor investigate ne permite sa relevam urmatoarele
roluri (comportamente fundamentale) ale cadrului didactic in activitatea instructiv-educativa
cu clasa de elevi:
-planifica activitatile cu caracter instructiv i educativ, determina sarcinile i obiectivele
pe variate niveluri, i i structureaza continuturile esentiale i alcatuie te orarul clasei, etc.;
-organizeaza activitatile clasei, fixeaza programul muncii instructiv-educative ,structurile
i
formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui i
determina climatul i mediul pedagogic;
-comunica informatiile tiintifice, seturile axiologice sub forma mesajelor,stabile te canalele
de comunicare i repertoriile comune.
Activitatea educativa implica de altfel i un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin
arta formularii intrebarilor dar i prin libertatea acordata elevilor in structurarea raspunsurilor
(merita sa subliniem de asemenea i stimularea elevilor in facilitarea procesului de punere a
intrebarilor). Dialogul elev-profesor necesita un climat educational stabil, deschis i constructiv;
-conduce activitatea d e s f a urata in clasa directionand procesul asimilarii dar i al
formarii elevilor prin apelul la normativitatea educationala. Durkheim define te
conduita psiho­ pedagogica a educatorului prin intermediul notiunii de "dirijare" care
faciliteaza constructia sentimentelor i a ideilor comune;
-coordoneaza in globalitatea lor activitatile instructiv-educative ale clasei,urmarind
in permanenta realizarea unei sincronizari intre obiectivele individuale ale elevilor cu cele
comune ale clasei,evitand suprapunerile ori risipa i contribuind la intarirea solidaritatii grupului;
-indruma elevii pe drumul c un o a terii prin interventii punctuale adaptate situatiilor respective ,
prin sfaturi i recomandari care sa sustina comportamentele i reactiile elevilor;

6
-motiveaza activitatea elevilor prin formele de intariri pozitive i negative;utilizeaza
aprecierile verbale i reactiile nonverbale in sprijinul consolidarii comportamentelor pozitive;
orienteaza valoric prin serii de interventii cu caracter umanist tendintele negative
identificate in conduitele elevilor; incurajeaza i manifesta solidaritate cu unele
momente suflete ti ale clasei;
-consiliaza elevii in activitatile colare dar i in cele extra colare, prin ajutorare, prin sfaturi,
prin orientarea culturala i axiologica a acestora. Un aport deosebit il are interventia
educatorului in
orientarea colara i profesionala dar i in cazurile de
patologie colara
-controleaza elevii in scopul cunoa terii stadiului in care
se afla act1v1tatea de realizare a
obiectivelor precum i nivelele de performanta ale acestora. Controlul nu are decat un rol
reglator isumativa,
evaluare de ajustareprin
a activitatii
prelucrarii atitudinii
statisticeelevilor
ale datelor i prin elaborarea
-evalueaza
recoltate masura infinale.
aprecierilor care scopurile
Judecatilei valorice
obiectivele dintr-o
pe care etapa
le va au fost sintezei
emite atinse prin instrumente de
vor constitui o baza temeinica a procesului de caracterizare a
elevilor.Managementul clasei in care exista elevi cu deficit de atentie,hiperactivitate si cu
cerinte speciale de educatie solicita din partea cadrului didactic elaborarea unor strategii
didactice deosebite prin care sa mentina activa implicarea elevului in ceea ce invata.El trebuie sa
identifice nevoile specifice, individuale ale elevului hiperactiv si deficit de atentie, sa
selecteze unele practici educationaale exercitii si materiale didactice si sa le combine intr-un
plan educational individualizat care poate sa fie integrat in programul comun elaborat pentru
ceilalti elevi ai clasei. Planul individualizat trebuie sa urmareasca integrarea elevului cu
ADHD si sa evite marginalizarea sau transformarea sa intr-un "caz al clasei". Pentru aceasta,
profesorul abordeaza urmatoarele metode:
locul preferential-apropiat de cadrul didactic sau de elevii care manifesta
constant un comportament model;
aranjarea bancilor- s-a observat ca plasarea bancilor in structuri circulare creste
distractibilitatea elevilor cu ADHD;
organizarea activitatii pe arii de lucru- centre de interes;
modelarea unui limbaj respectuos, calm, intampinarea elevilor si incheierea orelor cu
un zambet si o atitudine pozitiva;
evitarea situatiilor in care elevul se poate simti umilit sau jenat;
construirea cailor de comunicare cu familia elevilor;
empatizarea cu elevii si alocarea timpului pentru realizarea unei legaturi personale;
stabilirea unor reguli ale clasei exprimate in formulari pozitive;
incurajarea abilitatilor si aptitudinilor elevilor cu ADHD, evidentierea lor in
domeniile in
care exceleaza;
acordarea unor stimulente ca: pauza suplimentara, reducerea temelor
pentru acasa,
acordarea rolului de lider intr-un joc, permisiunea de a duce ceva in clasa, ocazia de a-
si prezenta o compunere/o poezie/o lucrare facuta de el colegilor.
Managerul unei clase de elevi care include copii cu ADHD trebuie sa comunice cu echipa
manageriala a scolii pentru corectarea/dezvoltarea unor politici educationale adecvate
la
nivelul unitatii scolare si asigurarea tuturor resurselor necesare educatiei acestor elevi.
El trebuie sa promoveze in mod explicit politici de incluziune si sa initieze activitati de
sprijin
7
 specifice, sa elimine eventualele surse de discriminare, sa colaboreze si sa se implice activ in
activitatile de invatare alaturi de familie.
Dincolo de provocari,bariere si dezamagiri,exista in profesia didactica ceva unic care
poate transforma lumea.

BIBLIOGRAFIE

Boboc, I., Psihosociologia organizatiilor colare i mamagementul educational, EDPRA,

Bucure ti,2002
Cristea, S., Dictionar de termeni pedagogici, EDP, Bucure ti, 1998
Iucu, R., Managementul i gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, I a i, 2000
Stan, E., Profesorul intre autoritate i putere, Ed. Teora, Bucure ti, 1999
www.cartiaz.ro - Carti si articole online gratuite de la A la Z