umane - acestea sunt, fără îndoială, cuvintele-cheie care reprezintă preocuparea managerilor şi a companiilor moderne. Lupta zilnică pentru calitate și experți devine o problemă tot mai importantă pe piaţa globală.
Prin resurse umane se subînţelege întregul potenţial fizic şi mental al
unei companii. În literatura de specialitate conceptul de management al resurselor umane a devenit obiect de cercetare de abia în ultimii 15 ani, deşi multe descoperiri ştiinţifice importante, care au intrat astăzi în zona managementului resurselor umane şi care au lansat probleme semnificative în acest domeniu, au apărut în urma unor cercetări cunoscute ca efectul Hawthorne, dezvoltat de Elton Mayo şi de asociaţii lui (1927-1959), teoria motivaţiei a lui Maslow (1943) şi teoria celor doi factori a lui Herzberg (1959).
Managementul resurselor umane este o denumire recentă, care a fost
acceptată la începutul anilor '80 sub influenţa literaturii americane. Înainte, această ştiinţă se numea "managementul personalului", dezvoltarea sa începând în SUA în ani '20, când multe dintre universităţile americane au adoptat în programul lor cursuri de management al personalului. Apoi, sub influenţa dezvoltării industriale şi tehnologice, dar şi a numeroaselor şcoli ştiinţifice (managementul ştiinţific, psihologia industrială, teoria relaţiilor umane, behaviorismul), termenul de Management al Resurselor Umane a devenit tot mai predominant.
Astăzi, conceptul de Management al Resurselor Umane are patru
semnificaţii esenţiale, putând fi observat ca:
disciplină ştiinţifică,
funcţie de management,
funcţie specială de afaceri în cadrul companiei şi
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
filozofie specifică de management.
Managementul resurselor umane ca disciplină
ştiinţifică
Prima semnificaţie a termenului de management al resurselor umane
a fost utilizată în domeniul ştiinţei despre organizaţie, care se ocupă cu studiul tuturor aspectelor legate de ocuparea forţei de muncă în societate.
Programele educaţionale din întreaga lume, orientate spre studiul
managementului resurselor umane, inclusiv numeroase cărți, teorii și cercetări, vorbesc în mod justificat de o disciplină științifică specială, care este constituită pe originile cunoştinţelor din mai multe discipline științifice conexe:
Psihologia generală şi psihologia personalităţii - oferă informaţii
valoroase despre procesele de învăţare şi memorare, trăsăturile de personalitate, abilităţi, motivaţie şi stres.
Psihologia industrială - oferă o bază teoretică şi metode pentru
selectarea personalului, analiza muncii şi a posturilor de muncă, modalităţi de orientare profesională şi informaţii despre absenteism, recompensare, oboseală şi stres.
Psihologia socială - oferă informaţii cu privire la teoria socializării,
putere, conducere, grup şi dinamica de grup.
Psihologia pedagogică - oferă cunoştinţe teoretice despre educaţie,
principii şi metode de învăţare şi formare practică.
Pedagogia şi andragogia - sunt, de asemenea, o sursă importantă de
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
cunoştinţe pentru managementul resurselor umane, în special în
domeniul educației şi în dezvoltarea personalului.
Ergonomia - oferă cunoştinţe despre interacţiunea dintre om,
mijloacele de producţie şi cunoştinţele dobândite.
Economia - ca ştiinţă a fluxului circular al producţiei, oferă informaţii
importante despre principiile economice (eficienţă, productivitate, economie, concurenţă) ale proceselor de producţie, aflate în strânsă legătură cu rolul resurselor umane în mediul de afaceri.
Economia educaţiei - în cadrul căreia se dezvoltă conceptul de "capital
uman", care este de o mare importanţă pentru managementul resurselor umane.
Economia muncii - studiază munca omului ca o categorie economică.
Demografia - oferă informaţii despre mişcarea populaţiei şi a forţei de
muncă şi, în special, despre populaţia activă.
Sociologia muncii - oferă informaţii valoroase despre muncă, văzută ca
un proces social, şi despre poziţia omului în procesul muncii, informaţii de o mare importanţă pentru îmbogăţirea acestui obiect de studiu.
Medicina muncii - oferă informaţii despre schimbările fiziologice ale
organismului cauzate de condiţiile de la locul de muncă, securitatea muncii, tratamentul şi reabilitarea bolilor profesionale.
Dreptul muncii - constituie baza pentru relaţiile de muncă şi, în special,
pentru relaţia angajator - angajat, definind drepturile acestora, obligaţiile, responsabilităţile, angajarea şi concedierea.
Astfel, din cele menţionate anterior, se poate concluziona că
managementul resurselor umane este o ştiinţă interdisciplinară distinctă, care necesită cunoştinţe şi experţi diverşi pentru a-şi dezvolta şi moderniza cu succes subiectul de cercetare. Nu în ultimul
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
rând, este importantă enunţarea unei definiţii a managementului
resurselor umane ca disciplină ştiinţifică. Prin managementul resurselor umane ca disciplină ştiinţifică, subînţelegem domeniul de cercetare şi organizare a cunoştinţelor, direcţionat către estimarea, orientarea, schimbarea şi dezvoltarea comportamentului uman şi al resurselor din instituţiile şi organizaţiile sociale. Scopul său constă în crearea premiselor necesare pentru gestionarea şi dezvoltarea cu succes a resurselor umane în cadrul companiilor.
Managementul resurselor umane ca funcţie de
management
Un alt sens în care este folosit termenul de management al resurselor
umane este în cadrul sarcinilor şi al funcţiilor manageriale din cadrul companiei. Asigurarea oamenilor de calitate, motivarea, educarea şi dezvoltarea lor astfel încât să obţină rezultate ridicate şi să contribuie la atingerea obiectivelor companiei au devenit o sarcină şi o funcţie cheie a managementului. Fără acestea, chiar şi cele mai bune planuri şi organizaţii vor fi sortite eşecului. Astăzi, devine tot mai clar că cea mai importantă responsabilitate a unui manager este să găsească cei mai buni oameni pe care trebuie să-i motiveze şi să-i lase să-şi desfășoare activitatea în felul lor propriu. Managementul resurselor umane este, fără îndoială, cea mai dificilă funcţie a managementului modern.
Pentru avea succes, un manager trebuie să posede următoarele
cunoştinţe şi aptitudini extrem de importante:
selecţia, trainingul şi abilitarea angajaţilor,
organizarea şi conducerea tuturor tipurilor de întâlniri de grup,
gestiunea conflictelor de orice fel între diverşi indivizi sau grupuri
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
influenţa şi negocierea în condiții de egalitate.
Responsabilităţile managerilor de resurse umane
Responsabilităţile managerilor de resurse umane au în vedere
activităţi care se referă la:
angajarea oamenilor potriviţi pentru locurile de muncă potrivite,
sprijin în orientarea noilor angajaţi,
monitorizarea şi dezvoltarea competenţelor fiecărui angajat,
pregătirea angajaţilor pentru sarcini pe care nu le-au mai făcut
anterior,
dezvoltarea cooperării creative şi a relaţiilor interpersonale bune
cu angajaţii,
crearea unui sistem de recompensare,
protejarea sănătăţii angajaţilor şi asigurarea condiţiilor fizice
optime pentru muncă.
Managementul resurselor umane ca funcţie de afaceri
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
Al treilea sens în care se întrebuinţează termenul de management al
resurselor umane se referă la o funcţie de afaceri specială în cadrul companiei. Este vorba despre separarea şi unificarea activităţilor companiei ce au legătură cu oamenii - recrutarea acestora, selectarea, formarea, menţinerea şi dezvoltarea lor.
De-a lungul istoriei, managementul resurselor umane, ca funcţie de
afaceri într-o companie, se numea altfel. În ţările capitaliste, de exemplu, se foloseau frecvent termeni precum: management de personal, conducere de personal sau economie de personal, pentru ca mai apoi să devină tot mai popular termenul de management al resurselor umane. În fostele ţări socialiste, această funcție era numită serviciu de personal, iar odată cu privatizarea întreprinderilor de stat, "imaginea" tradiţională a acesteia s-a atenuat, transformându-se tot mai mult în conceptul modern de management al resurselor umane.
Când vine vorba despre funcţiile managementului resurselor umane în
România, putem spune că acestea sunt încă slab dezvoltate şi de obicei sunt întâlnite sub denumirea de "funcţii de personal". Acestea se reduc la câteva activităţi de bază: evidenţa angajaţilor, monitorizarea legislaţiei din domeniul muncii şi al relaţiilor de muncă, întocmirea planului de utilizare a concediilor anuale, înregistrarea şi evidenţa venirii la muncă, în timp ce multe domenii importante ale acestor funcţii sunt neglijate: planificarea, analiza postului, recompensarea, evaluarea, trainingul şi altele. Neglijarea funcţiei de management al resurselor umane a avut drept consecinţă poziţionarea sa specifică în structura organizatorică a companiilor noastre. Astfel, posturile care aveau în vedere chestiunile referitoare la personal au fost grupate într-un sector general, care adesea era denumit sectorul juridic, general şi de resurse umane, unde toate activităţile legate de personal se bazau pe un singur loc de muncă - ofițer al resurselor umane, care de obicei, avea studii medii, iar în cazul în care se solicita un nivel mai ridicat de educație, atunci aceste posturi erau în general efectuate de către avocaţi. Astfel de soluţii de organizare au dus la neglijarea acestei funcţii şi la imposibilitatea monitorizării şi dezvoltării funcţiei resurselor umane.
Privatizarea întreprinderilor de stat a însemnat o creştere a
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
concurenţei, atât în ceea ce priveşte capitalul, cât şi cunoştinţele
umane. Toate acestea au dus la schimbări majore pe piaţa forţei de muncă, unde funcţia managementului resurselor umane a câştigat din ce în ce mai multă importanţă.
Organizarea în funcţie de dimensiunea companiei
Departamentul resurselor umane în cadrul companiei poate fi
structurat în diferite moduri, care în mare măsură depind de dimensiunea companiei. Dacă este vorba despre companii mici, nu este nevoie ca sarcinile din acest domeniu să fie separate ca o unitate organizaţională specială. Este suficient să se grupeze într-un singur post, sub autoritatea directă a managementului superior.
Odată cu creşterea numărului de angajaţi (peste 150), activităţile de
management al resurselor umane trebuie sistematizate într-un sector de organizare separat, ale cărui sarcini pot fi grupate în cadrul a patru domenii funcţionale:
Departamentul de angajare
Departamentul de formare şi dezvoltare
Departamentul de recompensare
Departamentul pentru relaţiile cu angajaţii
Astăzi, activităţile din domeniul managementului resurselor umane
sunt realizate de psihologi, jurişti şi economişti. Cu toţii trebuie să aibă competenţe în mai multe domenii: finanţe, marketing, vânzări, tehnologii informaţionale, precum şi în domeniul managementului resurselor umane şi al managementului proceselor de schimbare din
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
cadrul companiei.
Managementul resurselor umane ca filozofie specifică
de management
Al patrulea sens în care este folosit termenul de management al
resurselor umane se referă la o filozofie şi la o abordare specifică a managementului, în care oamenii sunt văzuți ca potenţial şi resursă de maximă importanţă, dar şi ca avantaj strategic şi competitiv pe piaţa globală. Gestionarea cu succes a resurselor umane devine cea mai importantă cale către succesul companiei. Chiar dacă compania are un plan de afacer, de investiţii şi de vânzări foarte bun, dacă nu are funcţia de management al resurselor umane bine pusă la punct, planurile respective nu vor putea genera profitul aşteptat. Importanța resurselor umane pentru întreprindere şi societate ca un întreg, poate fi văzută într-un studiu realizat în SUA, de către economistul Sauvy, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Investigând relaţia dintre resursele umane şi mijloacele de lucru, acesta a ajuns la următoarea concluzie: "Dacă dintr-o ţară s-ar elimina în acelaşi timp toţi experţii medicali şi toată aparatura medicală, acelei ţări i-ar trebui 10 ani pentru achiziţionarea echipamentelor medicale pierdute, în timp ce pentru recuperarea resurselor umane necesare profesiei de medic, i-ar trebui aproximativ 100 de ani." Acest exemplu arată clar cât de importante sunt resursele umane pentru o societate şi pentru dezvoltarea şi supravieţuirea ei economică.
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
OMLJR_02 - Bazele managementului
resurselor umane 1. Înainte, managementul resurselor umane se numea: a) serviciu industrial b) management de personal c) management ştiinţific d) behaviorism 2. Cunoştinţele cu privire la migraţia populaţiei şi a forţei de muncă, dar mai ales a populaţiei active, ni le oferă: a) psihologia b) ergonomia c) psihologia generală şi psihologia aplicată d) demografia 3. Astăzi, cea mai importantă sarcină a managerilor este: a) de a realiza profit b) de a găsi un loc de muncă c) de a găsi cei mai buni oameni pentru companie d) de a introduce compania pe piaţa internaţională 4. Managementul resurselor umane nu înseamnă: a) disciplină ştiinţifică b) observaţie experimentală c) funcţie de management d) funcţie de afaceri în cadrul companiei 5. Cea mai dificilă funcţie a managementului modern este: a) managementul calităţii b) managementul resurselor umane c) managmentul strategic d) managementul ecologic
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
6. Experimentul Hawthorne a fost realizat de:
a) Mayo b) Maslow c) Herzberg d) Taylor 7. Introduceţi răspunsul corect: Răspunsuri oferite: 2, 3, 4, 6
Astăzi, conceptul de management al resurselor umane are
Curs: Bazele managementului resurselor umane Modul: Apariţia şi dezvoltarea managementului resurselor umane Unitate: Conceptul de management al resurselor umane
1. Înainte, managementul resurselor umane se numea:
b 2. Cunoştinţele cu privire la migraţia populaţiei şi a forţei de muncă, dar mai ales a populaţiei active, ni le oferă: d 3. Astăzi, cea mai importantă sarcină a managerilor este: c 4. Managementul resurselor umane nu înseamnă: b 5. Cea mai dificilă funcţie a managementului modern este: b 6. Experimentul Hawthorne a fost realizat de: a 7. Introduceţi răspunsul corect: 4
Managementul timpului în 4 pași: Metode, strategii și tehnici operaționale de gestionare a timpului în favoarea ta, de echilibrare a obiectivelor personale și profesionale