Sef.lucr.dr.

Anton Nicoleta

1
 Senzația cromatică constituie una dintre cele 3
elemente esențiale ale vederii.
 Ochiul percepe stimuli coloraţi din spectrul vizibil,
cuprins între 375-760 nm, între infraroşu şi ultraviolet
(cam 1/8 din spectrul radiaţiilor din Univers).
 Spectrul vizibil include șapte culori spectrale –
ROGVAIV, ochiul distinge până la 140 de tonalități.

2
3
4
 3 nivele integrare sunt necesare pentru
senzația cromatică:
 Celulele orizontale
 Celulele ganglionare cromatosensibile:
 La “intrarea” în retină, informaţia cromatică este recepţionată pe
principiul tricromaziei de cei trei receptori cromatici specifici
 La “ieşirea” din retină, această informaţie codificată este
prelucrată integrativ prin mai multe mecanisme.
 Integrare finală = cortical- definire senzație
cromatică

5
6
 Fiecare tip de con
sensibil la un
fotopigment
 Blue at 445nm
 Green at 535nm
 Red at 570nm

7
Definită prin:
 Tonalitate (lungime de undă)
 Saturație (radiații cu aceași λ)
 Luminozitate (fotopică, scotopică)

8
Teoria tricromatica a lui Young-Helmholtz
Young-Helmholtz se referă la percepția
culorilor

 Teoria perechilor opuse a lui Hering

explica modul de transmitere a senzatiei
cromatice.

9
 Stimulul (scotopic, fotopic, localizarea,
fondul)
 Subiectul examinat:
 Lentilele ochiului
 Mărimea pupilei
 Anomalii de refracție , de transparență
 Alți parametri: sex, vârsta(după 3 ani) și
nivelul socio-cultural

10
 Metode de denumire
 Metode de egalizare
 Metode discriminare
 Metode de asortare

11
 Lanternele cu teste colorate= plaje colorate
la care subiectul trebuie să precizeze
tonalitatea

12
 Anomaloscoape = egalizarea unui amestec
colorat cu o culoare etalon (Nigel I,II)

13
 Ecuația Reyleigh- reproducere galben prin
amestec % convenabile de roșu și verde
G= R+V

 Ecuația Trendelenburg= reproducere albastru

prin amestec % convenabile de indigo și
albastru-violet
A=I+AV

14
 Atlasul Ishihara

15
 Sunt mai multe tipuri de planșe:
-planse de demonstrație, citite si de normali si de discromați (1)
- planse de confuzie, unde sunt asociate simbolurile de probă și
contraprobă, ceea ce diferențiază subiecții normali de
discromați (2-9)
-planse de proba recunoscute numai de normali (10-17)
-planse de contraproba: semne percepute numai de
discromați(18-21)
-planse de diferențiere: diferentiază protanopii (citesc a 2-a
cifra) de deuteranopi( citesc 1-a cifra)

Raspunsul pentru 1-17 trebuie dat în 3 sec

Atlasul Ishihara se foloseste pentru a diferentia normalii de cei cu
anomalii in axul rosu-verde

16
 Lânurile lui Holmgreen

 Testul Panel D-15- test de discriminare

cromatică după ton

 Testul Farnsworth 15 Hue

 Testul Farnsworth-Munsell 100 Hue

17
Metoda are putere de discriminare mică,
neputând diagnostica anomaliile ușoare
ale vederii cromatice

18
 Farnsworth-
Munsell100 hue
test

19
 Farnsworth 15D test

20
In practică, pentru diagnosticul unei
alterări a simtului cromatic este indicat
sa se respecte urmatoarea conduită:

1. Intâi se verifică simtul cromatic cu ajutorul tabelelor

pseudoizocromatice; se deceleaza o eventuala
discromatopsie.
2. Pentru precizarea tipului de discromatopsie se
practica examenul la anomaloscop si testul
Farnsworth-Munsell 100 Hue.

21
22
 Piloți de avion
 Controlori de trafic
 Conducători auto
 Aviatori
 Marinari
 Polițiști
 Pompieri

23
24
25
Discromatopsiile se clasifică astfel:
I. CONGENITALE:
1. Anomalii la limită protanomalie
2. Tricromazia anomală deuteranomalie
tritanomalie
protanopie- dalton
3. Dicromazia deuteranopie
tritanopie

4.Acromatopsie

26
II. DOBANDITE
1. Discromatopsii propriu-zise
2. Cromatopsii
3. Agnozii cromatice

27
PROT roșu PROTanopia
DEUTER verde DEUTERanopia
TRIT albastru TRITanopia
Normal Protanopia Deuteranopia Tritanopia

28
Normal Protanopia Deuteranopia

29
30
Daltonism

31
 Acromatopsie totala cu ambliopie
 Acromatopsia totală fără ambliopie
 Acromatopsia atipică (incompletă)

32
 Leziuni prereceptoare- determină
discromatopsie in axul albastru-galben.
 Leziunile receptoare ating cu predilectie
celulele vizuale
 Leziuni postreceptoare sunt leziuni care
apar pe traseul caii optice- D. pe axul roșu
verde
 In glaucom apare discromatopsia in ax
albastru-galben, iar in strabism este corelata
cu excentritatea fixatiei.
33
 de origine retiniana. In functie de
culoarea perceputa pot fi:
 eritropsie – vederea colorata in rosu in
hemoragia vitreana
 Xantopsie – vederea colorata in galben
dupa digitalice
 Cianopsia – vederea colorata in albastru in
afakie
 Iantinopsie – vederea colorata in violet
dupa toxice ca marihuana, ciuperci
34
 Agnoziile cromatice constau in imposibilitatea
de a recunoaste o culoare desi receptorii
retinieni sunt indemni si apar in leziuni
occipitale.
 Halucinații colorate
 Discromatopsii propriu-zise

35
 Atingerile maculare - discromatopsie in ax
albastru-galben
 Atingerile directe asupra nervului optic -
discromatopsie in ax rosu-verde, cum este
cazul cloramfenicolului,izoniazidei,
etambutolului
 Este importantă testarea simțului cromatic la
toti pacienții care fac tratamente de lunga
durata cu medicamente

36
 Ce reprezintă senzația cromatică?
 Principiul tricromaziei
 Care sunt factorii ce influențează senzația
cromatică?
 Care sunte metodele de denumire?
 Care este cel mai folosit test pentru
determinarea simțului cromatic?
 Pentru ce determinăm simțul cromatic?
 Enumerați tipurile de discromatopsii congenitale
cunoscute
 Decrieți tipurile de discromatopsii dobândite
cunoscute

37