A) SEMNIFICAȚII TEOLOGICE

• Un om poate deveni membru al Bisericii numai prin

Botez, când renaște din apă și din Duh la viața cea
adevărată în Hristos, prin întreita afundare în apă, în
numele Sf. Treimi.
 Efectele Botezului

• Iertarea
păcatelo
r
• Dobândirea
înfierii în
Dumnezeu
• Sădirea
în Trupul
lui Hristos
-
Biserica
• Cuvântul botez
provine din verbul
βαπτίζω – a afunda, a
scufunda
• Mântuitorul folosește
acest cuvânt: „ Puteți,
oare,să beți paharul
pe care-l voi bea Eu și
cu botezul cu care Eu
mă botez să vă
botezați?” (Mt. XX,
22)
• A fi botezat înseamnă:
• A participa la moartea Mântuitorului Hristos
• A muri păcatului
• A învia la o viață nouă
• „Ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a
înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea
vieții” (Rom. VI, 4)
• Lui
Nicodim
Mântuitorul
îi
spune: „De
nu se va
naște
cineva din
apă
ș i din Duh,
nu va
putea să
intre în
• Sf. Taină a Botezului –
instituită de Hristos
Domnul după înviere:
„ Mergând, învățați
toate neamurile,
botezându-le în
numele Tatălui și al
Fiului și al Sf. Duh,
învățându-le să
păzească toate câte v-
am poruncit vouă...”
(Mt. XXVIII, 19-20)
 Botezul
• Botezul clinicilor
se practicăprin cufundare , dar în
mod excepțional, în caz de boală,sau de
urgență ș i prin turnare – așa numitul Botez
al clinicilor
• La Botez se iartă:
• Păcatul strămoșesc
• Păcatele personale săvârșite până la momentul botezului
• De ce omul
păcătuieș te
după botez?
• Pentru că este
liber, având
posibilitatea să
aleagă între bine și
rău
• „Sf. Botez este
desăvârșit, dar nu
desăvârșește pecel
cenu împlinește
poruncile” – Sf.
Marcu Ascetul
 Botezul copiilor
• În primele
veacuri
creștine,
cei care se
botezau erau,
majoritatea
adulți, dar nu
au
fost excluși
copiii.
Apostolii
au botezat
familii
intregi:
temnicerul din
Filipi s- a
botezat
el și toți ai lui
( Fapte XVI,
33),
• La Botez, credința pruncilor este suplinită de cea
a păr inților care cer botezul și a nașilor care devin
păr inți spirituali
• Slujba Botezului este precedată de următoarele slujbe:
• Slujba de sfințirea apei în prima zi a nașterii
• În a opta zi se citesc rugăciuni – mol ifte pentru femeia care a
născut, pentru prunc – care primește acum numele , și pentru cei
din casă
 Slujba Sfintei Taine a
• PreotulBotezului
întâmpină pe prunc – în fața ușilor bisericii = ca să se arate că
nu este încă membru al bisericii
• Preotul îi desface fașa sau, dacă e adult, îi cere să rămână
îmbrăcat numai într-o cămașă și fără încăl țăminte = semnifică
dezbrăcarea celui ce se va boteza de omul cel vechi
• Suflarea de trei ori peste fața celui care se botează, însemnându-l cu semnul cruci i la
frunte, la gură și la piept
• Așa cum Dumnezeu a însufleți t pe om la crea ție ( Fac. I I, 7 )
• Și Mântui torul a dat Duhul Sfânt asupra Apostol i lor după Înviere (In. XX, 22 )
• Preotul pune mâna peste capul celui care se botează
ș i rostește rugăciunea ca să fie înscris în „cartea vieții”
• Urmează
patru
exorcisme –
rugăciuni
de alungare
a
demonilor ș i
de lepădare de
satana – sunt
un semn de
eliberare a
omului și
de
victorie
• Primele două rugăciuni sunt rostite cu fața spre apus – simbol al
întunericului
• Celelalte două cu fața spre răsărit – simbol al lui Hristos „Soarele
Dreptății”
• După răspunsul: Mă
unesc cu Hristos! și
după mărturisirea:
Cred lui ca unui
Împărat și
Dumnezeu! Urmează
mărturisirea
credinței prin
rostirea CREZULUI –
ca o condiție a
Botezului – „ Cel ce
va crede și se va
boteza se va mântui,
iar cel ce nu va crede
se va osândi” ( Mc.
XVI, 16)
• Prima parte a slujbei Botezului, debutează cu rostirea Binecuvântării
Mari: Binecuvântată este Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sf. Duh și are
drept scop – sfințirea apei
 De ce se foloseș te apa la
Botez?
• Pentru că așa a poruncit
Mântuitorul Hr istos – „De
nu se va naște cineva din
apă și din duh, nu va
putea să intre în
Împărăția lui Dumnezeu”
( In. III, 4)
• Pr in firea ei, apa este: -
izvor al vieții dar și al
distrugerii
• Pr in pogorârea Sf. Duh
asupra ei ( ... vino și
acum, cu pogorârea Sf.
Tău Duh și sfințește și
apa aceasta ) puterea
apei este pusă în slujba
lui Dumnezeu
• Precum apa curăță trupurile – tot așa Botezul curăță sufletul de
păcatul strămoșesc și personale
• Precum apa stinge focul – tot așa Botezul stinge focul patimilor
• Apa este începutul lumii – iar Iordanul începutul Evangheliilor
 Sfințirea ș i ungerea cu
• untdelemn
Untdelemnul este din „roada măslinului” – amintește de
izbăvirea neamului omenesc de potop prin ramura de
măslin adusă în cioc de prumbelul tr imis de Noe
• Ungerea cu „ untdelemnul bucuriei” este interpretată ca un semn
al:
• Recreării și nașterii celui care se botează
• Milei și bunătății dumnezeiești
• Aromatelor cu care a fost uns Trupul Domnului înainte de
îngropare
 Întreita afundare

• „Se
botează
robul lui
Dumnezeu (
N) în
numele
Tatălui. Amin.
Ș i al Fiului.
Amin.
Și al Sf. Duh.
Amin; acum
ș i pururea și
în vecii
• Întreita afundare:
• Arată că temeiul credinței noastre este Sf. Treime Închipuie
• cele trei zile cât a rămas Mântuitorul în mormânt
• Vasul cu
apă pentru
Botez –
cristelnița,
colimvitra,
închipuie
IORDANUL
în
care
s-a
botezat
Domnul, dar
și
MORMÂNTUL
• Haina albă – pânza sau crisma pe care o primește cel nou botezat închipuie
veșmântul luminat și nestricăcios dinainte de căderea în păcat a lui Adam
dar și lumina neânserată a Împărăției ceruri lor
• Sfinții Părinți compară haina baptismală cu veșmintele lui Hristos de pe
muntele Taborului
• De aceea când preotul aprinde lumânarea și o dă celui botezat sau na șului se
cântă: „Dă-mi mie haină luminoasă, Cel ce te îmbraci cu lumina ca și cu o haină,
Mult-milostive Hristoase, Dumnezeul nostru”
• Veșmântul alb are și o semnificație eshatologică, simbolizând
- lumina slavei și a nestricăciunii de care se vor bucura drepții
în viața viitoare
• Lumânarea aprinsă după Botez – este semnul bucuriei și al
luminii Învierii
• Cântarea: „Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat.
Aliluia” arată: - cel botezat se pogoară în apă cu toate păcatele și se
ridică înviat întru dreptate, împreună cu Hristos, pentru „înnoirea
vieții”
• În cântările Sf. Paști mărturisim: „Ieri m-am îngropat
împreună cu Tine, Hristoase, astăzi mă ridic împreună
cu Tine, înviind Tu din mormânt...”
 TAINE DE INIȚIERE
• Sf. Taină a Botezului este împletită cu Taina Sfântului și
Marelui Mir și cu Taina Sfintei Împărtă șanii numite –
Taine de inițiere sau de intrare în Biserică
• Când Mântuitorul a fost botezat de către Ioan în Iordan, „îndată
cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a văzut pogorându-se ca un
porumbel venind peste El” (Mt. III, 16)
• Tot așa, și Botezul creștin este urmat îndată de ungerea cu Sfântul
și Marele Mir
• Mirungerea = este semnul văzut al împărtășirii reale din darurile Sfântului Duh
• Sf. Mir = este untdelemn curat, de măsline, pregătit și sfin țit după o rânduială
specială
• Prin sfințire el devine purtător al energiilor Sfântului Duh
• Sf. Chiril al Ierusalimului - „prin primirea Mirungerii cel botezat se numește
creștin”
• Preotul unge pe cel nou botezat cu Sf. și Marele Mir la: frunte, ochi, nas, gură,
urechi, piept, spate și picioare rostind: Pecetea darului Sfântului Duh
• Înconjurarea Sf.
Mese și a
cristelniței este
expresia bucuriei
Bisericii pentru
nașterea unui nou
credincios al lui
Hristos Domnul
• Înconjurarea se
face de trei ori în
numele Sf. Treimi,
cântându-se „Câți
în Hristos v-ați
botezat, în Hristos
v-ați și îmbrăcat”
• Același dans ritualic îl întâlnim și în slujba Cununiei sau a Hirotoniei
• Prin Botezul în apă și în Duhul Sfânt oamenii se unesc nu numai cu
Mântuitorul Hristos, ci și cu întreaga Sfântă Treime
• După citirea pericopei apostolice (Rom. VI, 3-11) și a Evangheliei (Mt.
XXVIII, 16-20), are loc ritualul spălării pruncului , adică: ștergerea lui cu
un burete curat
• Rostul acestei ștergeri este de a feri materia Sfântului și
Marelui Mir de profanare în vreun fel sau altul
• Tunderea se face în chipul crucii, ca o pecete a lui Hristos
• Pentru că părul este un produs al trupului, tunderea și aruncarea lui în
cristelniță reprezintă o pârgă sau o primă jertfă a trupului omenesc
adusă lui Hristos
• După finalul slujbei, preotul închină pruncul înaintea Sf. Altar, iar dacă este băiat și în
interiorul lui
• Aducerea băiatului în Altar unde preotul înconjoară cu el Sf. Masă, înseamnă: „Introducerea lui
în cele mai înalte taine ale cunoașterii lui Hristos”
• La final are loc împărtășirea pruncului cu Sf. Trup și Sânge al Mântuitorului ca plinire a tot ce
s-a săvârșit până atunci
• Încorporarea în Hristos începută prin lucrarea Botezului este adâncită și întărită prin Sf.
Taină a Mirungerii și se desăvârșește prin Sfânta Împărtă șanie
• Toate cele trei Sf. Taine reprezintă, în mod concentrat,
drumul pe care trebuie să-l parcurgă omul către
Împărăția cerurilor
 TREBUIE SĂ REȚINEM!
• Prin Taina Botezului se deschide ușa către viața Bisericii care
înseamnă:
• Iertarea păcatelor
• Dobândirea înfierii în Dumnezeu Altoi
• rea în Trupul lui Hristos - Biserica
• „Când te-ai botezat ți s-a deschis cerul. Și ți s-a deschis ca să po ți urca la
cer. Mai mult încă, ți s-a deschis cerul nu atât ca să urci tu singur, ci ca să
urci și pe alții cu tine. Atât de mare îndrăznire și putere ți-a dat ție
Dumnezeu în toate cele ale Lui” (Sf . Ioan Gură de Aur, „ Omilie la Botezul
Domnului” )
 B) PRACTICI NECANONICE
• Pentru săvârșirea Tainei Botezului, Biserica și-a format un ritual bine
conturat și definitivat de timpuriu
• În sec. al V-lea, când ia amploare literatura mistagogică – de explicare a
Tainelor, rânduiala Tainei Botezului era deja definitivată
• Păstrarea uniformității și unității în săvârșirea Tainei Botezului este
necesară și astăzi și oricând, întrucât prin ea se asigură valabilitatea Tainei
și unitatea noastră în aceeași Biserică Ortodoxă
• Cu toate acestea, se mai constată unele devier i de la rânduiala Tainei Botezului:
• 1 . Nerepetarea Botezului
• A)Botezul nu se săvârșește celor reveni ți de la alte confesiuni sau culte, dacă au
botezul administrat în numele Sf. Treimi
• B)Copiilor lepădați , găsi ți , despre care nu se știe dacă au fost boteza ți , l i se
administrează Botezul, condiționat: „ Se botează... dacă nu a fost botezat ...”
• C) Nu este îngăduit să se citească lepădările copiilor care se îmbolnăvesc de
epilepsie
• În cazul unor astfel de boli, recomandăm spovedirea membrilor familiei
bolnavului şi a bolnavului însuşi, rugăciunea particulară, participarea la Sfânta
Liturghie, săvârşirea slujbei Sfeştaniei - Aghiesmei
• 2. Nașii = trebuie să fie ortodocși
• copiii nematuri nu pot fi nași
• nu pot fi nași oamenii de alte confesiuni
• Preotul poate să îşi boteze propriul copil
ca slujitor al Sfântului Altar
• dacă tatăl sau mama
primesc la Botez
propriul fiu ca naş sau
naşă, soţii în cauză
devin cumetri şi între
cumetri nu se poate
încheia căsătorie
• mama poate participa
la botezul propriului
copil cu condiţia să fi
împlinit 40 de zile de
la naştere şi să i se fi
săvârşit rânduiala
intrării lehuzei în
Biserică
• 3.Timpul
săvârș irii
Botezului = în
orice perioadă
a anului
• A) în perioada
postului masa
ce
urmează
Botezului să fie
de post
• B) vârsta
copiilor la Botez
– să fie
botezați între 8
ș i 40 de
• 4. Locul săvârșirii
Botezului = Botezul
se săvârşeşte doar
în Sfânta Biserică ,
iar prima parte şi
anume rânduiala
exorcismelor se face
în pridvor
• Botezul se poate
săvârşi în paraclisuri
şi case particulare
doar cu
binecuvântarea
Episcopului ( ger
năprasnic, războaie,
epidemii, cazuri pe
care le constată
preotul)
• 5. Rânduiala slujbei
Botezului
• A) prima parte = slujba
facerii catehumenului, cu
două rugăciuni de
exorcizare și cu
lepădările, se
săvârșește în pridvor
pentru că cel care vine la
Sfânta Luminare nu este
încă membru al Bisericii,
deci nu poate pătrunde în
locaşul de cult decât
după ce se leapădă de
satană şi mărturiseşte
dorinţa sinceră de a se
uni cu Hristos
• B) partea a doua a Botezului
• A) Ca o abatere de la regulile fundamentale ale
tipicului este şi săvârşirea Botezului cu apă în care
se toarnă Aghiazmă Mare sau apă sfinţită
• B) Sfânta Taină a
Botezului se
săvârşeşte numai prin
întreita afundare şi nu
prin stropire sau
turnare
• Cuvântul Botez, de
alt fel, derivă de la
termenul grecesc
„βαπτίζω” care
înseamnă afundare .
Canonul 50 al Sfinţilor
Apostoli arată :
„Episcopul sau preotul
care nu va face trei
afundări rostind la
fiecare afundare câte
un nume al Sfintei
Treimi… să se
caterisească”
• Εste greşit ca în apa din cristelniţă să se arunce bani (rămăşi ţe ale unor
practice păgâne legate de ghicitorie sau de îndeplini rea unor dorinţe)
• Nu este permis credincioşilor să introducă mâna în cristelniţă pentru a
testa temperatura apei
• 6. Pretenția de a boteza copiii singuri în cristelni ță = motivul
contaminarea
– cu o boală
• Practica de două ori milenară a Bisericii ne arată că nu a fost nici un
caz de îmbolnăvire din Botez sau Împărtășanie
• Este greşită credinţa
că, în cazul botezării
mai multor copii la
aceeaşi slujbă, doar
primul este botezat
în “apă toata”
• Biserica dovedeşte
contrariul, prin aceea
că a rânduit că apa
sfinţită de la botez
să nu fie aruncată
oriunde ci turnată în
umivalniță , o
scobitură în peretele
vestic al bisericii în
interiorul ei
• 7 . Botezarea în aceeaşi apă a doi copii băiat şi fată =Se pune întrebarea dacă devin fraţi
spi ritual i prin botez , când se fac mari se pot căsători? Raportând această problemă la
Canonul 53 Trulan , vom vedea că acesta deşi nu face refer i re în mod di rect la un asemenea
caz prevede că interdicţ ia la căsătorie se aplică doar naşilor, f inilor, părinţ ilor fini lor şi
atât. Deci se pot căsători
• 8. A mai existat în
tradiţia veche
românească practica de
a schimba numele de
botez atunci când într-o
familie nu trăiesc copiii
prin rebotezare sau prin
vânzare
• S-au săvârşit până în
sec am XVII când a fost
interzis de „Pravila cea
Mare de la Târgovişte”
din 1632 care prevedea
că pot fi botezate a
doua oară numai
persoanele care au fost
botezate la eretici
• 9. Dacă la Botez participă doi
tineri ce urmează să se
căsătorească, devin rude
spirituale, cumetri între ei?
La
slujba Botezului angajarea
practică este doar a unuia
dintre ei . Dacă pruncul este
băiat se angajează bărbatul iar
dacă este fată se angajează
femeia şi chiar dacă se impl ică
amândoi doar unul dintre ei
este nașul şi doar el spune
Crezul în locul celui botezat
• De recomandat ar fi să se
evite aceste situaţi i
• 10. Apa caldă la Botez – obiceiul este nou și nu se justifică
pentru că nu e confirmat de Tradiție
• 11. Ce nume dăm
copiilor la Botez
- Între
rugăciunile şi
rânduielile legate
de naşterea unui
prunc este şi cea
intitulată
,, Rugăciunea la
însemnarea
pruncului când i se
pune numele’’
• Conform rânduielii,
această rugăciune
se citeşte a opta zi
după naştere
• Numele unei persoane este parte a acestei identităţi, din acest motiv, alegerea
numelui trebuie să fie un act pe deplin responsabil, trebuie să fie consultaţi naşii,
familia şi preotul duhovnic, deoarece pruncul va purta acel nume întreaga viaţă, atât în
faţa oamenilor, cât şi în faţa lui Dumnezeu
• Se întâmplă de multe ori ca părinţii să opteze pentru nume care vor creea mai
târziu frustrări sociale, prin alegerea unor diminut ive sau a unor nume sub
inf luenţa ult imelor producţii cinematografice şi din culturile europene moderne
precum: Esmeralda, Jose Armando, Alice, Frantz, Oscar, Electra, Sarita,
Orlando, etc.
• Părinţii au datoria
morală de a da
nume de sfinţi
copiilor pentru a- i
aşeza sub
ocrotirea
spirituală
a acestora, sfinţii
respectivi devenind
astfel protectorii
lor în această
viaţă, dar şi în cea
viitoare
• Un alt aspect face
referire la numărul
numelor Este
recomandabil ca
pruncii să poarte
un singur nume la
botez, important
şi din punct de
vedere practic, mai
cu
seamă pentru
fa ptul că în
realitate nu
e ste utilizat decâ t
un singur
• 12 . Împreună cu Botezul, taine de intrare în creştinism sunt şi
Taina Mirunger ii cât şi Taina Sfintei Împărtăşani i Împărtăşirea
noului botezat se face în fața Sfintelor Uşi
• 13. Scoaterea din Mir de către moașă este impropriu spus deoarece pruncul
odată miruit-pecetluit nu mai poate fi scos din Mir
• Preotul este cel care şterge urmele de Sfântul Mir ca materie. În practică
copilul se ţine în acea pânză numită crisma - crijma până la scăldarea lui a
doua zi când apa într-adevar putând să conţină urme de Sfântul Mir se aruncă
într-un loc curat
• 14. De-a lungul timpului la noi s- au păstrat din genera ție în genera ție
unele obiceiuri și practici necreștine cum ar fi ața roșie folosită
împotriva deochiului. Aceasta este o supersti ție populară, deochiul
sau altele asemenea lui nu mai au putere asupra pruncului care a
primit botezul și Sfânta Împărtășanie pentru că nu ma trăie ște el ci
Însuși Hristos trăiește întru el
• 15.Ursitoarele sau moașele în număr de 1 sau 3 femei care îmbăiază pruncul
dupa ce vin de la botez punând în baia copilului, cu scop magic: bănu ți de
argint, petale de multe flori, uneori Sf . Cruce , ursesc viitorul copilului după
propria lor minte rostind niște formule prin care dau copilului diferite daruri
• Odată botezat și împărtășit, pruncul se bucură de
toate darurile Duhului Sfant, deci nu mai are
nevoie de alte așa zise darur i
• 16. Trecerea pruncului peste prag și formula rostită: „ mi l-ai dat păgân ți
l-am adus creștin” , rostită de 3 ori, odată cu trecerea pruncului peste
pragul casei și stingerea lumânării de botez de pragul de sus al u șii este
greșită pentru că imită în st il păgân trecerea peste pragul bisericii
• 17. Primitorii Botezului Botezul poate fi primit de orice om, indiferent de
vârstă, fie prunc, fie adult , care n-a mai fost botezat o dată cu botezul cre șt in
valid
• Botezul, ca orice Taină, se săvârșește persoanelor vii
• Cât pr iveşte pract ica sau obiceiul întâlnit în Moldova şi în alte părţi ale ţării
de a boteza copii avortaţi în ziua de 7 ianuarie la Sfântul Ioan nu poate f i
socotită decât o gravă inovaţ ie sau abatere liturgică care nu e departe de a f i
cotată ca un sacrilegiu
• Cât priveşte rânduiala după care se face o asemenea slujbă este de înţeles că
nu poate fi decât o improvizaţie şi o inovaţie
• Stropirea unui mormânt cu apă sfinţită şi rostirea formulei cu punere de
nume Ion sau Ioana nu poate fi socotită decât o practică total greşită
• De unde provine această practică? Din grija f irească pentru mântuirea
sufletelor lor sau pentru intrarea în Împărăţia Lui Dumnezeu
• Gândul şi grija pentru cei morţ i sunt lucruri demne de luat în seamă dar nu
desconsiderând şi dispreţuind învăţăturile şi practicile corecte bisericeşt i
• Credem că Dumnezeu nu osândeşte pe pruncii care mor
nebotezaţi ci pe cei din pricina cărora au murit nebotezaţ i
• Nu ştim în ce măsură se mai practică astăzi dar încă întâlnim
pe pomelnice şiruri de nume Ion şi Ioana sau „morți nebotezați”
• Biserica este foarte categorică și nu permite nici măcar oficierea
slujbei înmormântării copiilor morți nebotezați
• Cu atăt mai mult, ea nu va admite oficierea Tainei Botezului copiilor
avortați sau lepădați
• La Proscomidie , din prescura a cincea, scoțând părticele pentru cei
adormiți, preotul se roagă, zicând: „ Pentru pomeni rea și iertarea păcatelor
tuturor celor din veac adormi ți: ale strămoși șlor, ale moșilor, ale părin ților
... și pe toată vârsta: bătrâni, tineri, copii, prunci fără de vreme, parte
bărbătească și femeiască ... Însuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi
numele și vârsta fiecăruia”
• Lipsa mijloacelor de informare, „ sfătuitori de ocazie” care știu uneori mai
bine chiar decât preotul la care se adaugă mulțimea tradițiilor și a
obiceiurilor grupate în jurul nașterii și al evenimentelor care se succed
imediat după aceea creează stări de confuzie care duc la pract ici
neconforme cu învățătura și tradiția bisericii
• Biserica a avut
întotdeauna o grijă
deosebită de modul în
care credincioșii ei se
integrează în viața
și rânduielile ei
• Această grijă este
justificată de scopul
major urmărit de a
păstra unitatea de
credință, de cult și
de disciplină așa cum
a primit-o de la
Mantuitorul și de la
Sfinții Apostoli fără
nici cea mai mică
schimbare
• Alexander Schmemann :
„Botezul nu este un act
magic care adaugă
puteri
supranaturale
facultăților noastre
naturale. El
este începătura
vieții
veșnice însăși, care ne
unește încă de aici cu
lumea viitoare, ne face
să participăm încă din
vremea vieții noastre
pământești la
Împărăția lui
Dumnezeu”