MEDIILE ETAJELOR

MONTANE
Harcotă Alina
Olariu Anca
LOCALIZARE
Mediile montane caracterizeaza muntii inalti, indiferent de
zona climatica, cum ar fi: lantul muntilor Apenini (Italia),
Pirinei (granita Spaniei cu Franta), Alpi (Franta, Elvetia,
Austria, N. Italiei) Scandinaviei (Norvegia, Suedia), Anzi
(America de Sud - Argentina, Bolivia), Kenya (Kenya),
Kilimanjaro (Tanzania), Carpati.
Calote de gheata pot fi intalnite si la Ecuator, de exemplu in
Muntii Kenya si vecinatatea acestora, Muntii Kilimanjaro din
Africa de Est.
 3

HIDROGRAFIA
Lanturile inalte constituie zone de acumulare a zapezii, care rezista
pana in timpul verii, cand incepe sa se topeasca, contribuind astfel la
mentinerea unui debit constant in albiile raurilor. Printre cursurile de
apa alimentate prin topirea zapezii se numara Columbia, Missouri,
Arkansas si Colorado.
 Apa rezultata din dezghet gaseste cai de drenare, astfel ca
solul nu este atat de noroios. Solurile montane sunt etajate in
functie de diferentierea pe verticala a conditiilor bioclimatice
si de pozitia lantului de munti intr-o anumita zona climatica.
In Romania apele curgătoare izvorăsc, în cea mai mare
parte, din coroana centrală a Carpaților și sunt colectate,
aporape în totalitate, de Dunăre.
Presentation title 5

Click icon to add picture

LACUL CRATER & RAUL AMAZON
Presentation title 6

VEGETATIA SI FAUNA
Păduri de conifere: Capra neagră:

Cocoșul de munte:
 7

TEMPERATURA

Constituie principalul factor limitativ în zonele montane, înregistrând o

modificare accentuată la creşterea altitudinii. Astfel, în condiţii normale se
înregistrează scăderea temperaturii cu 0,6 C la creşterea cu 100 m a
altitudinii. Acesta înseamnă că la o diferenţă de nivel de 2000 m temperaturile
medii sunt cu 12 C mai scăzute la munte. În realitate însă, modificarea
temperaturii este legată nu numai de variaţia altitudinii ci şi de relief, expoziţie,
mişcările de aer etc. De asemenea, o influenţă considerabilă asupra regimului
termic o are şi substratul geologic. De exemplu, solurile de pe calcare reţin mai
multă căldură, astfel încât în masivele calcaroase climatul este puţin mai blând
comparativ cu cel din masivele cristaline.
Presentation title 8

UMIDITATEA
Umiditatea înregistrează şi ea variaţii importante pe verticală. Cantitatea
de precipitaţii este în general mare; ea creşte până la 3000-4000 m
altitudine, după care începe să scadă. Există şi în această privinţă o
diferenţă importantă între solurile de pe roci metamorfice şi cele de pe
substrat calcaros, acestea din urmă fiind mult mai uscate, întrucât permit
mai uşor infiltrarea apei.. La temperaturi scăzute apa din sol devine
inaccesibilă rădăcilor, dar procesul de evapotranspiraţie continuă, deşi la
valori mai mici, existând pericolul deshidratării.
Presentation title 9

VANTUL
Un factor climatic important la altitudini mari este
vântul. Dincolo de limita superioară a pădurilor,
influenţa lui asupra florei se resimte foarte puternic.
Chiar în molidişurile de limită se observă primele sale
efecte asupra molizilor care cresc aici. Talia lor este mai
redusă, majoritatea având port de steag, fiind lipsite de
crengi în direcţia vânturilor dominante.
 10

Impactul activitatii antropice asupra mediului

In mediul etajelor montane intalnim trei tipuri de
poluare:poluarea aerului,a solului si cea fizica sau
chimica a apelor.Resursele naturale existente în cadrul
mediului sunt: pădurea, fauna de interes cinegetic şi
piscicol, păşunile, resurse minerale, potenţialul
hidrotehnic şi resurse de ape minerale şi întreaga
gamă de bunuri şi servicii oferite de acestea.
Presentation title 11

În Masivul Bucegi, se întâlneşte cea mai dezvoltată infrastructură de pe

întreg cuprinsul Carpaţilor româneşti.
Acţiunile distructive ale unor activităţi turistice se manifestă, în principal
prin folosirea necorespunzatoare a mediului ambiant, în scopuri recreative şi
de agrement, dublată de o intervenţie brutală a omului asupra peisajului şi
resurselor naturale. Aceste practici nocive se întâlnesc mai ales în zonele de
mare atractivitate, situate în spaţiile populate, sau în imediata apropiere a
marilor aglomerări urbane. Turismul influenţează în mod favorabil situaţia
economică a comunităţilor locale dar se poate vorbi şi de un impact negativ
asupra acestora şi mai ales asupra activităţilor tradiţionale dacă nu exită un
plan coerent de dezvoltare a zonei.
Presentation title 12