Condiția femeii

Gan Alexandru
Ilie Roxana
Popa Ștefan
Țugui Andreea
Vasile Alexandra

“Femeia este sufletul bărbatului, lumina care îl

călăuzește.
Femeia este glorie.” - Miguel de Cervantes

Considerată sursă a fericirii și în
același timp izvor de suferință, femeia
este cea care i-a inspirat pe marii
creatori ai lumii încă din cele mai vechi
timpuri . Căzuți pradă frumuseții și
farmecelor feminine , sculptorii,
pictorii , muzicienii și nu în ultimul
rând, maeștrii ai cuvântului au dat
naștere unor minunate opere de artă.
Deoarece, în cele mai multe opere
literare femeia este perceputa ca
jumătatea unui întreg, este necesar sa
ne amintim modul în care au luat
naștere cele două entități: femeia și
bărbatul. (Andros-barbat , gyne-
1 femeie)
Mitul androginului
Potrivit legendei, la început pe pământ
existau ființe androgine. Acestea arătau
ca doi oameni lipiți spate în spate: două
femei, doi bărbați sau un bărbat și o
femeie. Androginii aveau o putere foarte
mare, putând face orice.Zeii se tem de
forța lor și decid să îi separe, însă
pământul devine o zonă letargică, iar tot
mai mulți dintre ei mor de tristețe și dor.
Deoarece rămâneau fără supuși, Zeii
caută o modalitate de a le da noilor
oameni un motiv pentru a trăi. Drept
urmare este creat Eros, pentru a semăna
iubire. După ce androginii au fost
2 separați, oamenii își petreceau viața
căutându-și jumătatea. Cei norocoși care
 Această idee a fost preluată și de
Liviu Rebreanu, în romanul „Adam și
Eva„, autorul concentrându-se pe
ipoteza sufletelor pereche. Scriitorul
consideră că o viață adevărată conține
șapte vieți omenești în care sufletele
se caută neîncetat.

3 4

Primele manifestări ale
feminismului, mişcare ce milita pentru
emanciparea femeii, se produc în
secolul al XIX-lea, mai cu seamă din a
doua sa jumătate, iar literatura devine
unul dintre cele mai efi- ciente moduri
de a le promova. În acest context,
femeia devine per- sonaj favorit
pentru mulți scriitori, atât în proza
romantică, dar şi în romanul realist de
analiză psihologică. Teme precum
familia, căsă- toria, micul univers
domestic în care trăiește femeia,
căutarea propri- ei identități sau
5 iubirea ca salvare din cotidianul
meschin devin acum recurente în
Dacă bărbații sunt firi
pragmatice, care au drept țintă
afirmarea socială, pentru
personajele feminine afirmarea
sinelui se realizează adesea prin
aspirația către o iubire absolută,
ideal intangibil şi sortit eşecului.
Orice formă ar îmbrăca în fapt
acest ideal, un element comun
multor eroine literare de la sfârşitul
secolului al XIX-lea şi începutul
celui de-al XX-lea este dorința de
a-şi depăși o condiție resimțită
adesea ca limitată şi sufocantă.
6