FUNDAMENTELE PSIHOPEDAGOGIEI

SPECIALE
DIZABILITATEA MINTALĂ
LAUKO DARINA
PIPP- SEMESTRUL I
 Dizabilitatea mintală, denumită și retard mintal, se
caracterizează printr-o inteligență sau capacitate mentală sub
medie și prin lipsa unor componente esențiale pentru o evoluție
normală a vieții omului.
Persoanele care suferă de dizabilitate intelectuală pot acumula
noi abilități, dar într-un mod mai lent.
 SEMNELE DIZABILITĂȚII MINTALE
Severitatea dizabilității mintale se diferențiază de la un copil la altul.
Cele mai întâlnite manifestări ale dizabilității mintale sunt:

Mers
Vorbirea întarziată Tulburări de
Întarziat Probleme de
sau dificultăți de comportament(crize
Dificultăți de memorare
limbaj de isterie)
cățărare
CAUZELE DE DIZABILITATE
INTELECTUALĂ
Afecțiunile genetice
SINDROMUL DOWN

Probleme în timpul Probleme în timpul

nașterii-lipsa de sarcinii care ar fi putut
oxigen în timpul interfera cu
nașterii sau nașterea dezvoltarea normală a
prematură creierlui fătului
 ELEMENTE DE DIAGNOSTIC
Elementele principale ale dizabilității intelectuale sunt deficitele
abilităților mintale generale ( CRITERIUL A) și afectarea funcționării
adaptive zilnice spre deosebire cu persoanele de aceeași vârstă, sex și
nivel sociocultural (CRITERIUL B).
Lansarea se produce în intervalul de dezvoltare (CRITERIUL C).
Diagnosticul dizabilității intelectuale contează atât pe evaluarea clinică,
cât și pe testarea standardizată a funcțiilor intelectuală și adaptativă.
Modul de funcționare a creierului se stabilește prin testele de
inteligență întocmite din punct de vedere pshihomotric,comprehensive,
adecvate cultural și relevante psihomotric atribuite particular.
 Scorurile testelor de inteligență (IQ) sunt aproximări ale funcționării
conceptuale, dar nu pot fi satisfăcătoare pentru evaluarea
raționamentului în situații reale și a cârmuirii sarcinilor practice.
Un exemplu îl reprezintă individul cu un IQ mai mare de 70 care poate
întâmpina probleme de comportament de adaptare atât de severe în
ceea ce privește raționamentul social și alte arii ale funcționării adaptive,
încât funcționarea propriu-zisă a individului poate fi comparată cu cea a
indivizilor cu un scor IQ mai redus.
 REFLECȚII PERSONALE

Consider că, societatea are un rol important în facilitarea copiilor cu

dizabilități mintale pentru crearea condițiilor pentru educație și învățământ
ca mai apoi să se integreze în câmpul muncii. În loc ca acești copiii să fie
etichetați drept ,, copiii cu handicap” fiecare din noi ar trebui să-i respectăm
și să-i încurajăm deoarece toți merităm respect și toți avem propriile nevoi.
Ajutând, dobândim încredere și oferim încredere.
 BIBLIOGRAFIE / WEBOGRAFIE

1. DSM-4, DSM-5 -Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor

Mintale - Capitolul Tulburările de neurodezvoltare

2. Gherguţ, A. (2006). Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii

diferenţiate şi incluzive în educaţie. Iași: Editura Polirom

3. https://mentalhealthtx.org/ro/conditii-comune/dizabilitati-intelectuale-si-de-dezvoltar
e/