ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI

Statele medievale româneşti au apărut în

perioada sec. XIII-XIV.
Cauzele apariţiei statelor medievale româneşti:
Invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat
pe teritoriul ţării noastre (până în sec. XIII).
Tendinţele expansioniste ale regalităţii maghiare şi
ale Imperiului Bizantin.
Presiunea Hoardei de Aur care a limitat influenţa
magiară în spaţiul est-carpatic.
Existenţa formaţiunilor prestatale româneşti
(autonomii locale).
FORMAŢIUNI PRESATALE ROMÂNEŞTI
 OBŞTEA SĂTEASCĂ
Primele formaţiuni prestatale româneşti au avut
la bază obştile săteşti care au evoluat din
obştile gentilice (care aveau la bază legăturile
de rudenie dintre membrii obştii). Treptat
obştile (specifice dacilor şi daco-romanilor) au
căpătat un caracter teritorial, fiind conduse de
cnezi sau juzi. Obştile săteşti s-au grupat în
uniuni de obşti, autonomii locale, numite de
Nicolae Iorga ,,romanii populare” şi care
purtau diferite denumiri: codri, câmpuri, ţări,
ocoale.
 FORMAŢIUNI PRESTATALE ROMÂNEŞTI SEC.
IX-XIII
TRANSILVANIA (zona intra şi vestcarpatică)- Primele
formaţiuni prestatale româneşti sunt menţionate în zona
arcului carpatic de cronicarul Anonymus în luc. ,,Gesta
Hungarorum” (Faptele Ungurilor): voievodatul lui
Menumorut, în Crişana, cu centrul la Biharea,voievodatul lui
Glad, în Banat, cu centrul la Cuvin, voievodatul lui Gelu, în
Podişul Transilvaniei, cu centrul la Dăbâca.
Legenda Sfântului Gerard menţionează existenţa, la
jumătatea sec. al XI lea, a două voievodate româneşti, are au
opus rezistenţă expansiunii maghiare: voievodatul lui Ahtum,
în Banat, cu centrul la Morisena, voievodatul lui Gyula, în
centrul Transilvaniei, centrul la Bălgrad (Alba Iulia).
Cronica lui Nestor (sec. XII) confirmă existenţa românilor şi
a slavilor la venirea ungurilor în Pannonia.
 FORMAŢIUNI PRESTATALE ROMÂNEŞTI
SEC. IX-XIII
Ţara Românească (la sud de Capaţi)-Diploma
Cavalerilor Ioaniţi din 1247 aminteşte formaţiuni
prestatale româneşti: Ţara Severinului, în estul
Banatului şi vestul Olteniei, Cnezatul lui Ioan, în sudul
Olteniei. Cnezatul lui Farcaş, în nordul Olteniei,
Voievodatul lui Litovoi, între Olt şi Jiu, Voievodatul lui
Seneslau, în stânga Oltului.
Moldova (la est de Carpaţi)- în spaţiul est-carpatic există
numeroase formaţiuni politice: Ulak lli (Ţara vlahilor),
Ţara Sipeniţiului, Codrii Cosminului, Codrii Orheiului,
Codrii Lăpuşnei, Codrii Herţei, Câmpul lui Dragoş,
ocoale (Câmpulung, Vrancea).
 FORMAŢIUNI PRESTATALE ROMÂNEŞTI
SEC. IX-XIII
Dobrogea (între Dunăre şi Mare)- secolul X: atestarea
unor conducători ai unor formaţiuni politice: jupan
Dimitrie (localitatea Mircea-Vodă), jupan Gheorghe
(complexul de la Basarabi).
Secolul XI- izvorul bizantin Alexiada, scris de Ana
Comnena, menţionează trei conducători din Dobrogea:
Tatos, sudul Dobrogei, cu reşedinţa la Dristor, Satza, în
nord-vestul Dobrogei, cu reşedinţa la Vicina, Seslav, în
nord-estul Dobrogei, cu reşedinţa la Preslav. Tot Ana
Comnena menţionează, la 1094, un fruntaş al vlahilor
Pudilă.
În sec. XIII- într-o diplomă a ţarului bulgar Ioan Asan
II menţionată Ţara Cavarnei (1230) între Mangalia şi
Varna, nucleu al vitorului stat.
 FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI
Transilvania – s-a realizat în două etape: etapa voievodatelor
româneşti, care s-au opus înaintării maghiarilor în zonă (sec. IX-
XI). A doua etapă- cucerirea de către maghiari a Transilvaniei
(sec. XI-XIII). După crearea Regatului Ungariei sub Ştefan I (1000)
şi creştinarea ungurilor în sec. XI începe cucerirea sitematică şi
organizareaTansilvaniei. Maghiarii au creat comitate (Bihor 1111,
1113)şi au încercat să introducă instituţii apusene (principatul,
episcopii catolice). Este menţionat un principe Mercurius, dar în
1176 s-a revenit la voievodat (Leustachius). Ungurii au colonizat
Transilvania cu secui, saşi, cavaleri teutoni şi ioaniţi. Românii au
fost excluşi din viaţa politică, rezervată naţiunilor privilegiate. În
zonele de margine au existat autonomiile româneşti sub forma
ţărilor: Almaşul, Făgăraşul, zona Apusenilor, Maramureşul. De
unde vor pleca voievozii care au întemeiat Ţara Rom. şi Moldova.
Trans. Devine principat în 1541 sub sezeranitate otomană.
Condusă de un principe ales de Dietă şi confirmat de sultan.
 FORMAREA STATULUI MEDIEVAL ŢARA
ROMÂNEASCĂ
În procesul de unificare tritorială şi obţinerea independenţei
se remarcă trei iniţative: Voievodul Litovoi refuză să mai
plăteascătribut regelui maghiar. Litovoi este ucis în luptă iar
fratele său Bărbat este luat prizonier şi ulterior răscumpărat.
Bărbat recunoaşte suzerantatea maghiară.
Descălecatul lui Negru Vodă din Făgăraş la Câmpulung şi
Argeş în 1290.
Adevăratul întemeietor este Basarab I (1310-1352) care uneşte
voievodatele lui Litovoi şi Seneslau la 1300. În 1324 recunoaşte
suzeranitatea maghiară. În 1330 intră în conflict cu regalitatea
maghiară iar la Posada îl înfrânge pe regele Carol Robert de
Anjou, obţinând independenţa faţă de Ungaria. Statul
medieval Ţara Românească a fost consolidat prin crearea
instituţiilor interne în timpul lui Nicolae Alexandru, Vladislav
Vlaicu, Radu I şi Dan I.
 FORMAREA STATULUI MEDIEVAL MOLDOVA
A cunoscut două iniţiative: 1.1352-1353- regalitatea
maghiară formează o marcă de apărare la Baia
condusă de Dragoş (descălecatul lui Dragoş).
2. 1359- descălecatul lui Bogdan care îi alungă pe
urmaşii lui Dragoş, Sas şi Balc. În urma
confruntărilor 1364-1365 cu regele maghiar Ludovic
de Anjou, Bogdan obţine independenţa Moldovei.
Consolidarea instituţională şi teritorială s-a
realizat în timpul lui Laţcu, Petru Muşat, Roman
I şi Ştefan I.
 ÎNTEMEIEREA
MOLDOVEI

Regele Ungariei crează o marcă După moartea lui Dragoş,

de graniţă la est de Carpaţi – Victorie a lui Dragoş urmaşul său, Bogdan, renunţă
condusă de voievodul Dragoş asupra tătarilor la recunoaşterea autorităţii
din Maramureş regelui ungar

Pentru stăvilirea Dragoş rămâne la Intemeiază un nou stat

atacurilor tătarilor conducerea mărcii independent-Moldova

Dragoş recunoaşte Desăvârşirea statului se

autoritatea regelui realizează in timpul
Ungariei urmaşilor lui Bogdan
 FORMAREA STATULUI MEDIEAL DOBROGEA
Nucleul statului a fost Ţara Cavarnei condusă de
Balica cu centrul la Caliacra.
În 1357 Dobrotici primeşte titlul de despot.
Devine autonom de Imperiul Bizantin şi uneşte
teritoriul dintre Dunăare şi Mare, punând bazele
statului medieval Dobrogea.
Fiul său Ivanco se desprinde de bizantini şi bate
monedă. Mircea cel Bătrân alipeşte Dorogea la
Ţara Românească. În 1420 este ocupată de turci
sub care a rămas până în 1878.